ADMINISTRATIA :APOSTOLUL REVISTA DIDACTICA SI_LITERARA APARE ODATA PE LUNA SUB INGRIJIREA CERCULUI DIDACTIC PIATRA-N. Comitetul de conducere si colaborare: Vv. GABOREANJ, S. PURICE, C. LUCHIAN, V. SCRIPCARU, EUFR. SAVESCU, ION DRAGAN, C. TURCU, V. ANDREI, IL TAZLAOANU, EUFR. MANOLIU, ALEX. GHEORGHIU, M. AVADANEI, D. HOGEA, V. DORNEANU, TEOFAN MACOVEI, N. PODOLEANU, I. PAPUC, D. TIPA, M. STAMATE, L RAFAILA, L STROIA. e SUMAR Prin meleaguri nemfene . . . VICTOR TARANU Scoala activa . . 3 a ai . OCTAV PARFENIE Viata Colonelului Gh. Roseti Roznovanu Pr. VICTOR GERVESCU Privind viitorul . 7 . . . I PURCARU Recunostinfa lni Creanga. . . TEOFAN MACOVEI Insemnari: Invatatorii, Profesorii. » MIHAI AVADANEI Carti si Reviste * x * i: . MA. Pagina oficiala . ; - + « Revizor scolar S, PURICE ° REDACTIA SI ADMINISTRATIA REVISTEI ,,APOSTOLUL" CERCUL DIDACTIC PIATRA-N. La aceasté adresa se vor trimite schimbul de reviste, carfi, manu- scrisele, recenziile, precum si orice corespondenta referitoare la redactia si administratia revistei. pee n See TaAgy rey a. naa IMPRINGERIA JUDEJULUI NEAMTPrin meleagurinemtene. Prin pozifia sa geograficd si prin trecutul séu istoric, finutul Neamt formeazé o alcétuire unicd in cadrul marei societéti roméne: Urmele de veche civilizatie tdinuite in straturi tot mai adanci de pa- méant; marturiile de legendé si de mituri furisate in afundate vdi sau fal- faind pe mdrefe varfuri de munte; cantecele poporului Pornite din végduni sau din freamdat de codru si purtate pe cdrari de munte sau pe valuri de ape; toate aceste comori diu alte vremuri, stau ,,cap $i incepdturd" melea- gurilor nemtene. Relicvele istorice, locagurile de inchinare, umbrele marilor cérturari i priveligtile naturii alcdtuiesc la un loc minunatul mozaic, in care strdlucesc vremurile unui apus mdret, isvoarele de lumina $i splendoarea dumbravilor pamé4ntene cu care a fost daruit acest finut binecuvéntat de Dumnezeu, Gra firese dar, ca aceasta regiune sé devie cea mai scumpd podoaba @ neamului, din care trebuia sd se izvodeascd in arté motive noud, cu va- riate nuanfe de pitoresc si de simfire; ori, sd germineze mereu suflete gi g4nduri patrunse de pietate si de credinfd pentru un trecut documentar gi cu bune tradifii. De aceea, acest finut, cu intreaga lui vieafa romGneascéd, a devenit cel mai mult cercetat si colindat de specialisti si vizitatori; de turisti si simpli trecdtori: a fost zugravit de mesterii scrisului, admirat de cdrturarit zllei si cdntat de poeti. Lar aceia care s’au desprins din acest mediu, plecaénd in alte parfi din fard, poartd mereu in sufletele lor nelinistea nostalgiei a- cestei regiuni nemfene. Fiecare colf al tinutului_sté médrturie nepieritoare pentru orice ochi infelegdtor si pentru orice suflet curat, care se apropie si descifreze $i si se incdnte de adevdr g1 frumos. . * . Peste vechea cetate geticé Petrodava, pomenitd de vechiul geograt Ptolomeu, s’a ridicat cu vremea térgul Piatra, loc placut voevozllor nostri, unde Stefan cel Mare a indlfat biserica Sf. Joan cu turnul ei de observafie, care sirdjueste ca 0 poruncd vesnicd la poalele a trei munti fratini: Cozla, Petricica si Cernegura, privind in lungul Bistrifei cea purtdtoare de plate i rdscolité de torente. + In alta parte, trecand peste apa Cracdului, la Ozana cea limpede odinioard, strdjeri strdini au construit Cetatea Neamfului, cuibul de mai tGrziu al lui Stefan cel Mare si al lui Cantemir Bétranul, cetate care a invins trufia lui Mohamed si infanfarea Ini Sobieski. In susul Bistrifei, subt fruntea muntelui sfant, Ceahlaul, cnejti Can- facuzini au ridicat Palatul lor de refugiu, pe malul sténg al Schitulmi. $i tot astfel, voevozii déndu-si:ména cu vladicii gi cdrturarii m:reni, au inalfat locasuri de apdrare si de inchindciune tot odatd, Ia M-rea Neamfului a lui Petru Musat; Bistrifa lui Alexandru cel Bun; Secu, ctitoria tat Nestor Ureche, de pe timpul Movilestilor; Buhalnita lui Barnovschi la, etc.a APOSTOLUL In aceste locasuri s'au insemnat veleaturile istorice si a luat nastere literatura religioasd. La M-rea Bistrifa, unde doarme de veacuri Alexandru cel Bun, s‘au scris primele anale moldovenesti, in limba slavond — cuprinzand pe scurt evenimentele dintre anii 1359-1506. La M-rea Neamfului sau scris —intre anii 1435-1445— numeroase cérfi religioase slavone de catre Gauril Calugdrul, fiul lui Urie; gi tot aici, Stefan al Moldovei a pus dieci s@ isvodeascd doud evangheliare care se gasesc azi: unul la Miinchen si altul la Viena. Ajunsd focar de cultura. M-rea Neamjului darueste o serie de cdriu- rari, incepénd dela harnicul si piosul cdlugdr Gavril si continudnd cu egu menul Macarie, () egumenul Eftimie (2) si tot astfel, tindndu-se aprinsd flacdra tradifiei culturale, pand in timpurile de azi ale pdstoriei I. P. S. Mitropolit Nicodem al Moldovei. De aceea, voevozi piosi si monahi cucernict s'au intrecut sd inzestreze mdndstirea cu mosii si cu tipografie. Varlaam marele mitropolit al Moldovei, fiul unui rézes putnean, isi incepe la Secu (1610) cariera sa religioasé ajungand egumen al ménastirii, unde traduce pentru calugarii romani Scara, scrierea de morald asceticd a Sf. Ion Scdrariul gi incepe, la fel, traducerea in graiul moldovenesc de munte a monumentalei cazanii: Carte romaneascd de invdfatura, dd- ruita intregii semin{ii roménesti, prin care limba romana se emancipeazd de subt tutela slavonismului, infafisand graiul popular moldovenesc cu nuanfaé nemjean-putneand, grai pe care avea sd-I toarne in tipare noud neintrecutul Creanga dela Humulesti (Amintiri; Harap Alb) $i tecucianul C. Hogag (Pe drumuri de munte; In muntii Neamtului). in aceste finuturi dumnezeesti au trait $i au colindat cu rost mulfi scriitori, ca: Gh. Asachi, care oglindeste peisagiul nemtean in Dochia si Traian, Petru Rares, Turnul Butului; Al. Russo, colecfionarul de folkor nemfean, pdrintele poeziei poporane, care scrie Piaira Teiului, cescriind totodatd si Piatra Neamfului ,cea cu strdzi_murdare dar cu femei fru- moase*; si Piatra Corbului, cu privelistile incdntdtoare ale Bicazului. Apoi, Alexandri, prietenul nedeslipit al lui Russo, in plimbdrile prin munfi si pe Valea Bistritei, desgroapé comoara cea mai de pref a sufletului poporan, adundnd doinele si horele —care au si fost transpuse in muzicd intdi de D-trie Vulpian, tot un fia al judejului— precum gi baladele : Miorifa, auzita dela ciobanul Udrea depe Ceahléu, si Mihu copilul cantata de pdduraral Stefan Nour. din Bicaz. Pe aici, pe valea Bistrifei_a Tazldului si pe cdrdrt de munte au mai trecut: Al, Beldiman, autorul Jalnicei tragodii a Moldovei, care find ostracizat, a mai compus si ,,Stihurile facute in Tazlau, in vremea inchi- derii, 1824;.apoi N. Gane, cdntdreful Toancelor; Al. Vidhutaé (cu pluta lela Dorna Ia Piatra, in Roménia Pitoreascé); Gala Galaction, care a prins chipuri $i privelisti nemjene in Clopotele din MAnastirea Neamtu gi Agapia veche; M. Sadoveanu in Baltagul si mulfi alti. in vestigiile gloriei trecute, ca si din minunatele privelisti ale tinutului, s‘au inspirat scriitorii $i poefii nostri ca: Al. Hrisoverghi (Ruinele cetatii 1) Probabil of acest Macarie ajunge episeop al Romanului gi primal cronicar subt Petru Rares. 2) Efdimio, egumenul dela Neamt, trece in Transilvania unde ajunge Viddicé al BomAnilor do peste munji,APOSTOLUL 3 Neamt); Bolintineanu (Mama lui Stefan cel Mare); C. Negruzzi ( Sobieschi si Romanii}; Alecsandri (Dumbrava Rosie; Cetatea Neamtului); M. Eminescu (Mitologicale); G. Cosbuc (Vara pe Bistrita, Cetatea Nemfului);~ Britescu Voinesti (In pragul apusului); D. Pétrdscanu (Timotei Mucenicul); precum gi scritori straint, ca: Al, Dumas:tatal in Strigoiul Carpafilor; si Kotzebue : O vdndtoare in Moldova. Si tot spre aceste limpeziuni senine au primit cu nostalgie si alfi scriiiori : N. N. Pancu (Subt Vulturul Moldovei); Ioachim Botez (Insem- narile unui belfer: Dela Piatra la Mizil); Damian Sténoiu (Eros in Ma- udstire, Pe strdzile capitalei); Al. O. Teodorescu (Taméie gi otravd, IT); Dragos Protopopescu (Fortul No. 13) s, a; asa, incat locurile, oamenii si privelistile nemtene vor forma vesnice isvoare de incdntare sufleteascd, cu adénci emofii artistice: de meditajie si de contemplare, ori chiar de adanca filosofie asa cum a inédlfat cugetarea romdneascd, un alt fiu al judefului, Vasile Conta, Astfel, in cele mai de seamé cérfi din literatura romGnd, surprindem imortalizate urmele grditoare ale unui treaut de glorie si peisagiul nemfean cu vieafa si oamenii aeestui finut. Dupa o fugard ochire peste meleaguri nemfene, poposind cu gandul in zilele de azi, socotim ca in acest minunat colf al fdrii, toate injghebarile culturale, toate sforfdrile cdrturarilor mari si mici, ca si manifestarile celor chemafi sd slujeascd in templul artei, nu se vor instrdina de spiritul animator, constructiv si creator al unut apus maref si al unei sdndtoase tradifii, lasate noud ca cea mai scumpd mostenire de marii inaintasi. VICTOR TARANU v Scoala activa. de OCTAV PARFENIE Suntem fn secolul copilului. In aceasté vreme toate grijile noastre se atintesc asupra acestei fiinte plapAnde gi mici, dela care agteptam invicrare, activitate, nddejde in viitor. Trdim epoca curentelor in pe- dagegie, cAnd educatorului i se cere o Pregdtire serioasa, munca fard preget, o gdndire proprie gi sindtoasd, inl4turand raul dela rddacina lui. Scoala activd cuprinde patru mari capitole gi anume: 1. Fundamentul gcoalei active. 2. Directiile * x 3. Principiile ” ” 4, Scoala activa in’romAnia. Voi arata fiecare capitol tn parte, dup& intelegere gi conceptie. Cercetarea caracterelor pedagogice este necesard atat d. p. d. v. teoretic cGt si practic. Cercetarea gtiintei pedagogice nu atrofiaza personalitatea educa- torului, ci o ajutd s& se libereze de sclavia empirismului. Teoria este inaintea practicei, ea face pe educator s& se lepede de acele meca- nizdri ale educatiei invechite si ruginite ce sunt practicate de c4nd e lumea. Durkheim zice: ,,Pedagogia cautA si pund pe om in liber- tate. Omul de g¢tiinfA e mai inaintat tm cultura ca cel empiric,“4 APOSTOLUL D-1 LC. Petrescu, spune: ,s4 nu primim orice sistem educativ ce ni-l oferd pedagogia, ci nvdtatorul trebuie si dea o forma specificd rom4neasca ideilor, cari se nasc spontan sau vin de aiurea“. Critica vechiului sistem de educafie. Unii pedagogi spun ca, su- fletul copilului nu este numai intelect, dar si mai mult se afirma ca sentiment si vointé. Sistemul vechiu de educatie este sistemul intelec- tualist, care nu respectd v4rsta copilului. Cu toate cd marele pedagog Rousseau, spune ca, trebuie respectaté varsta copilului, putini pe- dsgosi ascult& spusele lui. Copilul fiind tinut cate 5 ore la scoala si find silit sA memorizeze cun2stintele, care nu sunt potrivite cu varsta lui, de bund seam cd nu va mai avea dragoste de scoali gi nici interes pentru cunogtinte. Sistemul vechiu educativ tine pe elevi inchisi gi nu tine seama de cerintele actuale ale sufletului clevilor. Un mare p&cat al gcoalei este metoda pasivd prin care i se da copilului s4 memorizeze cuno- gtinte mai mult decat te. Metoda pasivd este mai dezastruasa pentru educatia morala. Morala se poate tnvdta si prin metoda pasiva, ca toate celelalte studii, dar nici odat& prin aceasta metoda nu vei reugi s‘o pui fn prectica. Curentele pedagogiei contemporane. Pedagogia contemporand distruge mai multe curente. Cei cari privesc scoala traditionala mai mult sub aspectul ei intelectualist, cer scoala in aer liber, sub cuvant cd numai natura libera, desvoita fortele copilului. Dup& modelul acesta s’au infiintat vre-o 4o gcoli tn Europa. Conducatorii acestor scoli pun in contact direct pe elevi cu natura fizica, cantata de Rousseau si de romantici. Acei ce intemeiazd sau cer intemeerea ei, mai ales pe ideia pregatirii pentru viat3, socotesc ca e drumul cel mai bun. Reprezentantii gcoalei muncii manuale gi ai scoalelor cetatenesti gdsesc multe argumente pentru intemeerea scoalelor. In fata tuturor argumentelor, atat scoala activa indeosebi pe ideia metodei active, metod& activd fn tot ceiace pun in functiune germenii fapturii umane. Scoala activa are doud caractere: a) metoda activa, b) desvoltarea integrala a fiintelor celor ce trec prin ea, in vederea formarii de personalitati, Scoala activa continua firul pedagogiei clasice prin crestinismi, renagtere si marea revolutie Francez4 din 1879. Scoala activa tine seama_de tot ceiace constitue esenta biologica, psihicd, eticd si sociala a copilului si cauta sa fixeze, sd desadvar- geasca tot ceiace au bun ele variatele individualitati, pregdtindu-le a deveni personalitaiti active, at4t in lumea materiala cat gi in cea spirituala. Fundamentul scoalei active. Trecutul pedagogic e in stransd legdtura cu prezentul gi deaceia nu putem creia o scoala a viitorului dec&t sprijinindu-ne pe trecut. Deci trebuie s4 cercetim trecutul pedagogic pentruca ne ajutd 4 evitim o multime de cai gresite in practicd si de principii in teorie, pe de alta parte ne descopere muri bune. vedem contributiile mai insemnate ale trecutului pedagogic in fundamentarea gcoalei active. _ _Metoda activé a lui Socrate. Socrate se marginea la descope- rirea adevarului prin intrebari gi raspunsuri. De la el ne-a rémasAPOSTOLUL 5 forma ,euristicé*. Munca era considerata de Socrate ca un element indispensabil pentru progresul social. Renasterea poate fi socotitd ca preludiul scoalei active, Pentrucd {tn locul metodei deductive, se folosea metoda inductiva tn locul autoritatii, libertatea etc. Patru filosofi din timpul renagterii isi leagi numele de tncepu- turile gcoalei active. Primul e Rabelais (1483—1553), tn a cArui opera putem vedea fnsemnatatea pe care o da jocului. experientei excursii- lor gilucrarilor manuale. Al doilea filosof este Montaigne (1533—1592), care se ocup4 cu probleme de educatie, spundnd cA totul s& se in- vete din placere. Scolarul nu trebuie numai sA reciteze lectia, ci s’o gi exercite: s’o repete lucrand-o. Al treilea e Bacon (1561—1616), care a atdtat insemndtatea metodei experimentale fn stimtele naturii. El spune, c4 numai observatia si experienta conduc pe om la adeva- rata cunogtint&. Al patrulea e Descartes (1596—1650), care spune cA nimic nu este adevdrat dacd n’a fost confirmat de propria noastrd ratiune. Comenius si Locke, cu privire la renastere, spuneau cd, este considerat& ca temeiu istoric al gcoalei active, prin influenta ce-au exercitat-o in chip indirect asupra ~edagogiei. Comenius (1592—1671), este primul pedagog hranit din atmosfera renasterei. El a scris ,Didactica magna“ {n care spunea ca, omul trebuie si cunoascd gi si examineze lucrurile prin el fnsusi, nu prin observatiuni si marturisiri streine. In operile lui Comenius se gasesc multe elemente ale scoalei active. Locke (1632—1704), care d& o mare insemnatate activitatii gi copilul trebuie s& fie merev ocupat, dar in mod liber. Rousseau arata at&t de frumos rostul Jucrului manual gi al exercitiilor fizice. Spune c&, educatia s& se facd tn natura. Opera lui de seama& este ,Emil*, El imnarte edvucatia in mai multe perioade. Un alt pedagog care a sintetizat toate ideile bune din pedagogia veche a fost Pestalozzi (1740—1828). Scoala activd a lui Pestalozzi. Pestalozzi deosebeste trei forte fundamentale la fiinta omeneascd si anume: forta fizica, intelectuala gi cea morala. Da o mare insemnatate intuitiel. El spune cd nu e de ajuns ca omul sd aiba multe cunostinte, ci cate le are sd le puie bine tn practica. Fichte (1762—1814), ca si Pestalozzi, pune pret pe munca fn gvadina, atelier, laborator, exercitii fizice in scopul culturii rativnii. Deasemenea cere respectarea individualitatii gi formarea de perso- nalitati. Fréebel (1772—1852), spune c& educatorul trebuie s4 find seama de {nclindrile copilului si trebuie sa-i cultive toate fortele inascute. Hebert Spencer (1834—1903). Cu Spencer intrim {tn epoca con- temporana, Fac4nd o privire asupra trecutului pedagogic, observim c&, ideia scoalei active odat& ce-a luat fiinti a r4mas neturburatd pana astazi, Scoala activé tn practicd e noua, dar tn teorie e veche. Ea cere un nnméar mic de elevi si e nevoie de mult material didactic. Fundamentul filosofic al sc. active. Multi pedagogi spuneau cA intre filosofie si pedagogie exist o strans% legiturd i ca filosofia oste baza pedagogiei din motivul c& cei chemafi a stabili normedagogice. trebuie s4 aibd o cultura filosoficd. Filosofia sta tn stransd lee turd cu viata culturald gi sociald. Filosofia rasare din framAnta- rile vietii si viata tsi fndreapt’ pasii dupa cele ardtate de filosofie. Filosofia voluntaristé. Din ,,Primatul ratiunii practice‘ a lui Kant» rasare voluntarismul lui Schopenhauer, Nietzsche, Paulsen, etc. gi activismul idealist a lui Fichte. Voluntarismul lui Schopenhauer (1778—1866), cauté s4 dovedeasvd c& se poate cunoaste gi lucrul fn sine. Cunoscdnd esenta proprie a fiintei noastre, care nu este altceva, ceeace ne impinge spre existenta, adicd ‘vointa de a trai, din care deriva toate functiunile noastre. Cauté si doveneasc4 c4, vointa ca lucru fn sine constituie esenta intima, adevdraté gsi indispensabila a omului, dar fn ea insdgi, asta fard constiinta, cAci constiinta este determinat& de intelect. Voluntarismul Iui Paulsen, care are aceiagi conceptie ca si Scho- penhauer, spune cd, vointa stapdneste: perceptiunea, determinand: atentia, memoria, mersul ideilor si intr’‘un cuvdnt fatreaga viaté sufle- teasc4. Voluntarismul lui Schopenhauer, Paulsen, este biologic, dar filosofia lui Fiche ne indruma catre un activism idealist nu biologic. Filosofia voluntarista are gi o parte constructiva fn ceeace priveste problema scoelei active, pentrucd spune, c’, pe copil sa-l lasi in aer liber s4-si desfasoare energia, etc. Fundamentut biologic al scoalei active. O mare gresali fac unii pedagogi, cari incearcd si tntemeeze sistemul de educatie pe funda- mentul biologic, pentruca biologia nu e singura. Biologia este folosi- toare, cd ne arata legile de desvoltare ale vietii organice. Principiile biologice se aplicd mai mult in prima perioadd a desvoltarii omului. Copilul se desvoltd facdnd mai multe migcari, de aceia scoala activa d& o deosebit’ atentie lucrului manual, gimnasticei, jocurilor gi exercitiilor. Fundamentul psihologie al scoalei active. Mai multi pedagogi sus- fineau cd, educatia sa fie naturala. Rousseau zicea: ,Obsearva natura si urmeazd drumul pe care-l arata ea.“ Pestalozzi, Frécbel, spuneau cé, educatia s& se intemeeze pe tendinfa naturald a copilului, pentru joc si pentru munca manvala. Herbart a cautat sd intemeeze pedagogia pe psihologie, pentrucd sufletul copilului are o individualitate proprie deosebita de a adultului. Psihologia si pedagogia au creiat o ramur4 aparte, psihologia infan- tila sau pedologia. Inainte se credea 24, copilul este o fiint& receptiva, dar s’a dovedit c& este o fiintd activi, cici numai prin activitate se desvolta. Problema activismului vietii sufletegti se clarifici bine prin teoria imaginilor Kinestetice, fara de care constiinta n’ar fi capabila 84 exercite o miscare. Din cele spuse pind acum se poate vedea necesitatea de a face un invatamdnt activ, pentrucd activitatea este una din caracteristicile esentiale ale vietii sufletesti. ‘undamentul sociologic. Constiinta individuala s’a nascut traind in societate. Idealul educatiei trebuie si corespunda idealului_ cpre care aspira societatea in necontenita ei devenire si acest ideal este Personalitatea moral4, maximal. Fiecare gcolar, fiecare clas4, trebuie sd fie un loc de activitate nu de trandavie, Sistemul conducerii deAPOSTOLUL a2 sine al claselor gi chiar al scoalei intregi_a dat rezultate bune, nu numai la noi, ci si in alte tari. D-] I. & Petrescu a propus ca sA se introduca studiul sociologiei tn scoli. Directivele scoalei active. Nofiunea de activitate. Scoala activa are activitate psihicd umand. Sufletul este capabil s4 savarseascd 0 activi- tate sub doud forme: a) una care se traduce prin migcdrile corpului si 6) alta care ramane localizataé fn suflet. Iutre activitatea corporala si psihicd e o stransd legdtura. Sta organismului fizic are o in- fluenta foarte mare asupra_activitatii sufletesti. Juvenal a spus: »Mens sana in corpore sano.“ Activitatea este de doud feluri: liberd, in care elevul nu simte nici un efort si activitatea siliti care este invers. Scoala activa foldtura activitatea silita. Canceptia materialisté sau utilitaristdé a sc. active. Pragmatistii, spun c&, constiinta nu este despartita de interesele vitale ale omului, ci este o functiune a vietii cr scopul de a servi acesteia. Utilitarismul, spuxe ca, acela e bun, care este bun pentru toata lumea. Utilitarigtii recunosc tasemnatatea gi utilitatea ideilor gi senti- mentelor morale, dar socotesc c& priv activitatea practicd se pot cultiva si acestea. O gregald tot asa de mare fac partizanii ¢colii muncii. cand socotesc c& se porte face tn gcoald o specializare pro- fesionala. In potriva utilitarismului si profesionismului lupta mai toti pedagogii gc. active. Conceptia integrala a sc. active nu las nici uoul cin elemen- tele es-ntiale ale individului in pdrdsire. Tot deasemenea si funda- mentul filosofic ne conduce la aceias conceptie integrala. Statul german a dat ordin ca intreaga viatd scolaraé si fie pusd in slujba gcoalei active. In Olanda miscarea activista a fost bine accentuata de Ligthart, care da o desvoltare insemnata intuitiei. care constd {n punerea in contact direct a copilulvi cu lumea, adicd natura gi societatea. In Belgia cel ce-a transformat scoala intr’o scoala activa a fost Dr. O. Decroly In Italia a fost D-na Dr. Montessori, a produs o migcare puternicd in favoarea gcoalei aciive, care pune mare pret pe prin- cipiul libertatii. In franta Fontegne, spune cd, in_scoald trebuie s& se facd educatid armonioasd. Tot deasemenea tn Elvetia se remarcd accentuarea conceptiei integraliste. In Suedia miscarea pentru scoala activa a fost atétaté de Ellen Key, care spune cd, fiinta copilului trebuie respectata ca o ,majestate“, Spune ca, copilul trebuie lasat liber. In Arglia nu e propriu zis scoala activa, dar _totugi se apropie c& cultiva migcdri in aier liber gi lucrdéri manuale. Deci gcoala activa s’a experimentat fn toate tarile. Principiul activitafii proprii, este cel mai important in scoala activa, c& poate si procure fericirea. Diesterweg spune: ,maestru al edu- catiei este acela care stie sd conducd pe gcolar spre activitatea proprie*. Tot acelag lucru il sustin st alti pedagogi. Educatorul tre- buie s& tind seama de lucrul ce-l d& elevilor, si corespunda puterilor Jor. Scoala activa pune pret pe efortul spontan. Metoda activa se aplicd si tn educatia fizica. Metoda activa cere dar ca invdtdmAatul 84 renunte la placerea de a expune lectia,4 ______-_—~APOSTOLUL e&nd elevii sunt in stare si gdseascd ei insdsi cunostintele. Aceiag metodi activi se aplich pentru fnrdurirea si moralizarea vointei. Trebuie s4 cultivam la copii deprinderea faptelor morale gi religioase. leprindem pe copii a merge 14 bisericd a ajuta pe deaproapele ay, sd fie milos cu fiintele, adica cu animalele gi si se obignuiascd cu curatenia. Principiul activitdfii practice, Psihologia practic’ are de facut ca intaitiile si fie precise gi durabile. Notiunile devin mai clare. Acti- vitatea practicd este un isvor de virtutii morale, pentruca elevii fa- ced ducrul fmpreund se ajuté unul cu altul, ajutand la desvoltarea vietii sufletesti. Activitatea practicd tn gcoald se prezintd prin: gradind gcolara, atelier si laborator. In gradina gcoalei, trebuie sa fie material de intuitie pentru toate studiile posibile. In atelier se vor lucra corpuri geometrice din argila, lemn, carton gi hartie, etc. Labo- ratorul scolar ajuta la ptrunderea mai adancd a fizicei sia chimiei, Este bine ca scoala s4 aranjeze diferite sezdtori, unde copiii s4 joace diferite jocuri, si cdnte, si se citeascd compozitiile elevilor, etc. Principiul intuitici. Intuitia_e baza cunostintelor; numai dela in- tuitie poti ajunge la abstract. Necesitatea intuitiei se observa gi la adult, cdci citind o piesa teatrala, doregte a vedea-o si reprezentata. Intyitia se cultivA si prin exercitarea simfurilor. lar simturile se des- volt& prin desen, Jucru manual etc. Adevadrata intuitie se face in natura. E bine ca elevii si fack excursii pentruca ei ce vad, s& reproducd prin modelaj, desen, etc. Sunt {nea diferite lucruri sau fiinte pe cari nu le poti intra in natura, de aceia scoala trebuie s aibé un muzeu impartit pe mate- riille de tnvatimAnt, astfel intuitia se va face ori cand. Prineipiul educafiei naturale. Educatia naturald_ va trebui sa tind seama de inclindrile copilului gi individuafitatea lui. Scoala activa desvolt& functiunile sufletegti ale copilului, gi-] pregategte pentru viata. Scoala activé in Romania. Unii pedagogi sustin, ci e o mare gregealé cA se imprumuta ideia pedagogiei streine, aceastd sustinere _Pleacd de acolo ca nu face distinctia intre teoria pedagogicd si prac- ticd, pedagogia intre pedagogie si educatia intre stiintd si tehnica ei. Daca n’am tmprumuta idei pedagogice, ar trebui si Juim expe- riente de Ja copil, trecAnd prin multe erori si ajungand la acelag adevar. Deaceia e bine ca sd cunoastem pedagogi, ca: Comenius, Leke, Rousseau, Pestalozzi, Fréebel, Herbart gi alti, ca s& vedem principiile lor asupra educatiei. Sila Roi s’au gasit carti in cari se vid cdteva idei din principiile i active; ex. lucrarea lui I. P. Eliade, care spune c4, educatia trebuie s4 desvolte in copil toti germenit gi s& puna fn acti- itate puterile si facultatile sale. O alta lucrare e a lui D. Costan- tmescu, la Hotin 1882, care dad importanta excursiilor. In programa fixatd prin legea gcolara din 1893 s’au tntrodus c4teva ocupatii prac- tice ca: desenul, muzica, gimnastica, lucrul manual, s. a. In anul 1899, Ministrul Instructiunii Publice Haret, tatroduce fn lege ca invatamAntul rural si aib4 un caracter pronunfat practic, agzicol gi industrial. In gcoald a inceput s& se dea o mare importanta intuifiei, care era potrivita ca principiu de invdtémant. N, Moisescu,APOSTOLUL _ 9 in lucrarea ,gcoala veche si scoala noua“ spune ca, elevul in gcoala veche era pasiv, reproductiv, pe cAnd fn gcoala nou& e activ gi pro- ductiv, cdci i se pun mereu intrebari. Deasemenea D nii prof. univ. C. Radulessu-Motru si G. G. Antonescu, dela Univ. din Bucuresti, fac mereu experiente, spre a se aplica metoda activa. Casa scoale- lor prin editura de c&rti a tnlesnit aplicarea principiilor gcoalei active. Scoala activa dupdé rdzboiu. Dua razboiu a aparut multe lucrari cari trateazi probleme gcoalei active. D-I prof. S. Mehedinti, tn lucrarile Alta crestere“ si ,Scoala Muncii“, spune cA: munca ma- nualé e singura cale pentru a dobandi o invdtdturd puternicd, fn- tarind timpul cAt gi sufletul. D-l1 Nisipeanu, tn conceptia activista spune cA interesul viu este echivalent cu sentimentul plicerii. D4G. Tabacaru, gaseste cA scoala activa, a fost pregaétita de educatia estetic’a. D-l prof. G. G. Antonescu, are multe lucrari si a tinut multe conferinte cu privire la problema gcoalei aetive. Activismul unei scoale reiese din aplicarea sinteticd a tuturor principiilor si din atitudinea educatorului fata de elevi. Principiul activitatii proprii s’a aplicat in deosebi_ pe domeniul educatiei intelectuale; chiar scoala primard e primul lacas de invatatura. Pentru a se putea aplica metoda activa s’a recurs la intocmirea unui orar, in care obiectele urmeazd unul dupa altul, ‘dupa gradul de oboseala. Mai sunt si alte piedici si anume: num&rul prea mare de elevi, lipsa localului de atelier, muzeu, laborator, gradin& gcolar& etc. Dar totusi_s’a aplicat metoda activi care da rezultate destul de frumoase, Ceiace preocup4 mai mult scoala activa este de a forma oameni stép4ni pe sine, pe viati. Idealul gc. vechi, era atrofierea fortelor naturale cu care Dumnezeu fnzestrase pe copil. Idealul scoalei active este idealul umanitatii,in genere, ea vrea s& formeze, s& desvolte, si tntdreascd, ceiace, natura a sddit tn germenul uman. Viata Colonelului Gheorghe Roseti Roznovanu. Inc& de prin secolul al XV s'a stabilit familia Roseti in tarile Romane, Origina ei este genovezi 1) Din familia aceasta intilnim in istorie pe vremuri slujbasi la Constantinopol, trimisi de voevozii Romani. Pe la anul 1673 in- talnim pe cel dinté&i Domn in fara Muntenoascd din aceasté familie pe Anton Roseti 2). Grosul familiei Rosetestilor ia o mare extindere fn Mol- dova si Basarabia pe la tnceputui secolului al XVIII, Au ocupat diferite functiuni pe angi Divanul domnese; Vistiernic, Vornic, Logofét, Hatman ete, Acum vine intrebarea, de ce aceasti familie gi-a addugat diferite supranume: Roznovanu, Solesti (din care a eit Doamna Elena Cuza), Sanduleni, Tetcani, Patragcani, Balanesti, Pascanu etc. ? Cea mai insemnati ramura din Rosetegti 1) A se vedea schita Neamului Rosetestilor in biserica din Roznov, aleituita do 41 Petro Roseti Balénescu. oa ) Dupa influenta slavous fi zices ,Anton Ruset*,10 APOSTOLUL s’a stabilit fn satul Roznov gi cu timpvl s’a numit Roseti-Roznovanu. De aci se injelege c& satul Roznov o mult mai vechiu decat familia Rosetestilor de cand s’an stabilit fn {érile Romane, Acest sat a fost infiintat de cavalerii Teutoni pe la 1200 dup& Hristos, in retragerea lor de la locurile sfinte, prin Dalmatia, sudul Transilvaniei, fara Barsei gi Moldova prin valea Oitu- zului. Suind valea raului Tazliu, cavalerii Teutoni au trecut prin locul numit ast&-2i ,,Roznov“. gi aci au stabilit prima etapa tn Moldova, cladind o curte denumité ,,Rosenhof* (curtea trandafirilor), Cu tucetul donumirea s’a muiat : Rosenhof—Rosenof, Rosenof—Roznov 1). Acam s& revenim la membrii familiei Rosetestilor cari s’au stabilit tn Roznov, Dupi documente cel mai vechiu este Neculai Roseti Roznovanu 1730—1806—vel Logofat, c&s&torit cn Smaranda Hrisoscoles. Neculai Roseti a avut fiu pe Iordachi Roseti Roznovanu 1765—1836 c&satorit cu Pulheria C. Bals, Acesta se bucura de mare trecere pe lang& Tarii Rusiei. Cu toate c& avea resedinta in Roznov, totusi avea multe mogii atat in Moldova cAt si in Basarabia. A ocupat functiunile de vel Vistiernic gi vel Logofat, Tordachi Roseti a avut doi fii, pe Neculai Roseti 1795—1853--vel Vistiernic, cisitorit cu Ecaterina Ghica, si pe Alexandru Rosoti 1798 ~ 1853, e&sitorit cu Ruxanda Calimachi, Acesta din urm& a fost Hatmanul Moldovei, si ® avut un fiu Gheorghe Roseti Roznovanu 1834—1904 si o fiick Adela e&sitorits eu Printul Al. Ghica Pe noi ne intereseazs in expunerea de faji— Gheorghe Roseti Rozno- vanu. Acesta a fost trimis de pirinti la Paris, unde a urmat liceul si a luat diploma de bacalaureat, Dup’ aceasta a fost trimis la St. Petersburg unde a urmat scoala de Cadeti, Iar de acolo a trecut ca ofiter in Regimentul Garda Cilaro, avand comandant pe Marele Duce Serghei Alexandrovici Romanov, fratele Tarvlui Alexandru al II. Venind in Moldova a intrat in armata Moldoveneasos, Aceasta s’a fntamplat fn anul 1855. In anul 1858 fntalnim un hrizov Domnese, pe timpul Caim&cdniei Principatului Moldovenese, fiind Caimacan Printul Nicolai Conachi Vogoridi, prin care Gheorghe Roset Roznovaru este rfdicat Ia gradul de C&pitan. Iat& continatul acolui hrizov soris cu liters chirilice in limba romana : wPrintal Nicolai Conachi Vogoridi wCaimacanul Principatului »Moldovei“. »8& fie stiut si cunoscut fie c&ruia, cf Gheorghi Roset Roznovanu, ,earile au slujit Patriei in rang de Leitenant, pentru ravna giosardia ce au ;ardtat ta slujbi gi po lang& buna purtare, L’am foaintit in 13 August anul guna mie opt sute cinci zeci gi opt, ia rang de Capitan, si precum Eu fl ainaintesc. prin aceasta poroncese tuturor ai Mei supusi, ca si cunoascé gi 388 cinstease’. pe Gheorghe Roset Roznovanu dupa cuviintt de Capitan, gi »nddajduese cd el fn acest rang, la care s’au innintit, si va purta eredincios | 1) A se yedea mai am&nuntit acostea in monografia satului Rozuoy sorisi de subsemnatyl,APOSTOLUL 2 11 »gi cu bund cuviinfé precum sé cuvine unui adevarat si bun Militar. Spre #deverirea cirora intdresc aceasta cu a Me iscdlitur’ gi pecete. ss. N. Conachi Vogoridi Scris la tnaltul stab Seful Inaltului Stab Sub No. 518 L, Ss. Colonel gi Cavaler I Mavradi NOTA. Insignele de po pecotes CAimac&niei sunt un cap de zimbru inconjurat de doi delfini. No, 1555 In armata Moldoveneascd a avansat pind la gradul de Colonel, ‘In rizboiul pentru Independenta fl fntalnim comandant al unei brigizi de cala- rasi si a repurtat multe bravuri recunoscute de Domnitorul Carol I Inainte si dup’ r&zboiul Independentii facea gi politics, Fiind partizan al partidului Conservator a fost numit prefect al Judetului Neamt pe la anul 1880—1884. Ca militar era Comandantul Regimentului 8 Calaragi din Roman. Tn calitato de prefect al judetului Neamt a fost un adevirat gospodar, tn- zestrind judetul cu drumuri frumoase si trainice, a ciror trainicie se vede si asti-zi, Aga de pildi soseaua Baciu—Piatra-N.—Prisicani, preoum gi so- soaua Targu Neamt—Dobreni—Roznov—Tazléu—Moinesti—Baodu. Despre meritele Colonelului Gheorghe Roseti Roznovanu ca prefect, M, 8, Regele Carol II fn conferinta administrativé din primavara trecuta, a dat ca exemplu de prefect gospodar pe Colonelul Gheorghe Roseti Roznovanu de la Neamt, Pe la anul 1890-1892 sub guvernarea Ini Lascar Catargiu, a fost Prege- dintele Camerei Deputatilor, Regele Carol I admirdnd calititile superioare ale Colonelului Gheorghe Roseti Roznovanu, fn anul 1896 cu ocazia tncoronarii Tarului Rusiei Nicolaj TI Romanoy, i-a dat inalta delegatie sk-L reprezinte la incoronare. Ca punct culminant al activitatii sale, Colonelul Gheorghe Roseti Roz- novanu gi-a indreptat gandul si la Bisericd. Intre anii 1890—1892 a rddicat © bisericd méreati de piatré tn satul Roznov, prevdzut% cu un cavou care rar se intalneste in intreaga lume 1). In cavoul acostui sfant locag a adus toate osemintele familiei Roseti Roznovauu care se gisiau tngropate intr’'un cavou lang’ S-fta Mitropolic din Tagi. Intre aceste oseminte erau si ramA- gitele prea iubitului stu fiu Alexandru Gheorghe Roseti Roznovanu fost sublocotenent in Regimentul 8 Calarasi Roman, decedat la anul 1884, Bise- Tica a fost indlfat’ in memoria pirintilor, mogilor, strimogilor si a prea iu- bitului su fi. Deaceia poarti hramu!, pe lang’ Sf. Neculai patronul stri- bunului su, gi sfantul Alexandru patronul prea iubituluj séu fiu Alexandrn. Colonelul Gheorghe Roseti Roznovanu a murit la anul 1904, iar sotia sa Alexandrina n&scuté Ioan Campineanu, a murit la anul 1907. Biserica s’a sfintit deabea fn anul 1915 Tunie 12, cand scriitorul acestor randuri, fntretinut de fondatorul bisericii in seminarul Sf, Gheorghe-Roman, Seminarul Nifon-Bacuregti gi Academia teologic’ din Kiev-Rusia undo a obfinut titlul de licentiat in teologie fn-anul 1902, a venit la Roznov de la Proparorea matorialului « inecput s'o fac& inok din anul 1884, vioplind platra 0 © pumMeroast colonio italiaud de cioplitori artigti.12 APOSTOLUL biserica Domeniului Coroanei ,Bicaz“ si a ocupat postul de preot ajutor al bisericii ,Roznovanu“, indeplinind prin aceasta o datorint’ sfanté fati de parintele siu sufletesc. Ca preot paroh era tatél meu Ecenom Costachi Gervescu, Colonelul Gheorghe Roseti Roznovanu gi sotia sa Alexandrina s’au bucurat de mari atentiuni din partea capetelor incoronate, Aga TJarul Ruciei Nicolai II a donat bisericii din Roznovy o icoan&’ pictaté pe argint tn memoria augustului sau taté arul Alexandra II[, Icoana inchipuagte pe ,Sf. Alexandrn Nevschi*, Marele Duce Serghei Alexandrovici comandantul Regimentului Garda Calare impreuna cu toat& ofiterimea acelui Regiment, din care a ficut parte ¢a tanar, Colonelul Gheorghe’ Roseti Roznovanu, a donat bisericii din Roznov eicoan’ ou chipul ,Bunei Vestiri* pictatié ou deosebité arti pe argint, Pe ling’ acestea a mai primit daruri de la Rogina Elisabeta : Un rand de sfinte Vase pentru sfintele daruri, de argint suflate cu aur gi un rand de sfinte acopereminte lucrate in fir de aur friavolite cu petre scumpe gi murgérinte, cu urmitoarole dedicatiuni cusute de Insusi Regina Elisabeta: -Insofit-am fie-care impunsituré cu o rug& si urare pentru ,sinatatea »Alexandrinei*. 1) Pe alt Sf Acoperemint Regina Elisabeta a cusut ou fir de aur urmad- toarele versuri din V, Alexandri : »Ingirato mirgarinte pe lungi fire anrite; Pan-ce dorul bietei mume, va ‘nosta de-a plange ’n lume“ (ss) , Elisabeth“, Tot Regina Eligabeta pa un Sf, Acoperemant de fir de aur a cusut ur- méatoarole nume scumpe Augustei Sale inimi: ,Ity, Mary, Josephine, Elisabeth, Aceste auguste nume aduc spre pomenire vosnici in biserica Colonelului Gheorghe Roseti Roznovanu pe unica fiicd inbité Principesa Maria a Regelui Carol I gi a Reginei Flisabeta, pe care au perdut’o in vrasti de 3 ani. Snferinja Lor pe de o parte, prin perderea unicei Lor fiice Principesa Maria gi suferinta d-lui si a d-nei Alexandrina Gheorghe Roseti Roznovanu prin perderea unicului fiu Snb-locotenent Alexandru Gheorghe Roseti Roz- novanu, au unit durerile gi balsamul stint prin darul adus de Regina Eli- sahbeta bisericii ,Roznovanu*, mi-aduc aminte a alinat cu prisosin{é suferiuta d-luj gi a d-nei Roznovanu, Un lucru e de regretat pentru noi Nemtonii, of dupi toate striduintelo aale, atentiunile Inalte de care s’au bucurat, si acum fn urmé Inalta aten- tiune a M, 8. Regelui Carol al II on ocazia conforintei administrative, tn care a dat de exemplu tuturor activitatea prefectului Roznovanu de Neamt, fnzesteind judeful cu drumuri co gi acum sunt rezistente, politicianii au schimbat numele Caii Colonel Roznovanu din Piatra-N. fn acea de ,,Eduart Mirto“. O tempora o mores! O singur& mingiere avem cA s'a agozat fn gridina publicd din Piatra-N,, lang’ biserica Sf. Gheorghe, bus‘ul Colonelului Gheorghe Roseti Roznovanu fost prefect de Neamt. 1) Dena Alexadrina Gh Rogeti Rozaovanu era bolnavit de cancer din care canzi a qi murit la anni 1907,APOSTOLUL, 8. Recunostinja si cuvantul august rostit de M.S. Regele Carol II sé fie apre invtituré tuturor prefectilor si in special jud. Neamt, ca si readuca la vechea numire: ,Calea Colonel Gheorghe Roseti Roznovanu*. Incheind aceste randuri, provocat fiind de Augusta atentiune pentru acela care a fost pirintele men sufletesc gi al intregului judet Neamt din punet de vedere gospodarese gi religios, m& indrept citré cel a tot Paternic cu o rugdé pentru M, S, Regele Carol al II-lea. ECONOM VICTOR GERVESCU ponsionar v Privind viitorul. Timpurile in care traim sunt tulburi. Nesiguranta zilei de maine stapaneste pe fiecare, cand priveste in viitor. Ce va fi maine, poi- mane, peste o saptam4na, o lund, un an, e un semn de intrebare. Pe ceral lumii plutesc nori negeri, care amenin{a pacea dela o zi la alta. Daca rasboiul Italo-Abisinian pare a-si anunta sfarsitul, Europa e in fierbere si la Estul Asiei nesiguranta si certurile dom- nesc de multé vreme. Toate statele Europei se inarmeazd pe intrecere iar populatia este pregatita pentru viitorul risboiu, care va angaja in lupta nou numai armatele farilor beligerante, ci intreaga suflare omeneasca. In momentul declararei rasboiului fara intreagd va fi un teritoriu de operatii. Avioanele vor duce arma chimica in toate colfurile si vor imprastia moartea. Poporul nostru aflandu-se in granitele lui firesti, desigur cd nu are a-si apara decat hotarele farii. Se prea poate insd si avem si noi un rdsboiu ofensiv, trata- tale si legaturile cu celelalte {ari amice obligfndu-ne la ajutor reciproc. Trecutul a dovedit cé un rasboiu nu se castigé numai cu ar- mele cele mai perfectionate $i cu un material abundent. O armata gio nafiune cu moralul ridicat $i pregatita de a suporta cu tarie toate necazurile pana la urma a invins in totdeauna. Proba, suntem noi poporul Romanesc, care cu un armament inferior fata de celal inamicilor nostri, cu o pregatire technica poate nu la inaltimea lor, am castigat datorita ntuziasmului si moralului ridicat al armatei gi populatiei noastre. Era un suflu unic in sufletele tuturor, porneau cu gandul sai desrobeasca Ardealul, framosul Ardeal, ce de un mileniu $i mai bine astepta ziua desrobirei, ziua liberarii de sub un neam care vroia _sa-l inghita. Dar aceasta pregatire morala a armatei $i populatiuneis’a facut intr‘un timp indelungat. O serie intreagi de scriitor! si poetl, au Pregatit sufletul Romanesc in directia aceasta; iar istoricli neamulul14 a ______ APOSTOLUL neamului au raspandit $i popularizat ideia nationala si drepturile romanilor asupra Ardealului gsi celelalte {inuturi Romanesti. S-o recunoastem insa si cine n’o recunoaste nu judeca drept ca in- vafatorii au contribuit in cea mai mare parte la aceasta pregatire. Nu era ocazie, nu era sarbatoare la care invafatorii raspanditi pe toate meleagurile {arii, sa nu vorbeasca insufletiti de fratii de peste ene aflati sub juguri straine, care asteptau ajutorul si ziua des- robirei. Zi de zi au sadit acesti umili slujitori ai neamuluisentimentul patriotic in sufletul poporului si au_pregatit multimea pentru marele rasboiu, care ne-a adus intregirea. Daca scriitorii, poetii $i istoricii cautau a-si pune sufletul si cunostintele lor la dispozitia poporului prin scrierile lor pline dé patriotism si curaj, nu e mai putin ade- varat ca invafatorii au fost acei cari au raspandit si popularizat aceste scrieri. Incepeau serbirile si toate manifestarile gscolare si culturale cu ,,.Imnul Regal“ dupa care urmau acele cantece patrio- tice care s’au confundat cu insusi sufletul poporului nostru: Des- teaptate Romane, Trei culori, La arme, Ardealul ne cheama, etc. la care. = sguduia si se forma sufletul poporului pentru actul in- ‘egirei. Vilhelm I, Imparatul Germaniei a spus ca rasboiul cu Fran- cezii dela 1870—71, in care a luat Alsacia si Lorena, l-a castigat datorita insufletirei $i muncei invatatorilor Germani. Si-au facut si invatatorii nostri cu prisosinfa datoria, si au contribuit cu suflet si sange la intregirea neamaluij. Canda sunat goarna si clopotele bise- ricilor raspandite pe meleagurile micei Romanii, chemand ostasii la lupta, invatatorii in fruntea flacailor din sate au plecat plini de elan si avant inbarbatandu-i $i indemnandu-i la datorie. Idealul acelei generatii s’a implinit. Cu sangele ce a curs, cu necazurile ce au suferit, intregirea Romaniei s'a facut. S’au scurs de atunci aproape 20 ani. Timpul a trecut repede si cu el alta ge- nerafie si alt ideal apare. Avem datoria sfanta de a intdri si infru- musefa aceasta Romanie Mare, dar avem mai ales datoria de a o pastra asa cum ne-au [asat-o. Suntem nedemni de inaintasii nostri, daca am ceda o centima din ce ne-au lasat. Asupritorii de eri, plang mereu dupa provinciile care au intregit {ara noastra si se pregatesc de a le lua din nou in robie. Trebuie si veghem. Trebuie sa ne pregatim. Statul face sfortdri cu inzestrarea si dotarea ostirei cu un ar- mament modern. Pe langa aceasta pregatire, trebuie facuta si pre- gatirea populatiunii pentru a suporta si duce la bun sfarsit un eventual rasboiu. Se organizeaza pe intreg cuprinsul {arii conferinte, cursuri de apadrare contra gazelor de lupta, se studiaza dotarea po- pulatiei civile cu mijloace de protectie individuala (masti contra gazelor si alte aparate de protectie) si se dau indrumari si direc- tive pentru construire de adaposturi pentru protectia colectiva contra armei chimice. Toate se fac in scopul de a pregati mulfimea in aceasta directie. Oameni cu dragoste de fara si cu griji pe viitorul ei, au inceput pe ici, pe colo actiuni de pregatire a populatici in sensul sufletesc,APOSTOLUL __ : __ 18 Am avut chiar in Piatra Neamt, o conferintaé de toaté frumu- setea intitulata ,,Amintiri din Rasboiu* a D-lui Dr. L Jianu din Bu- curesti, care ne-a vorbit de multe lucrurj din rasboiul trecut, a aratat multe din necazurile si lipsurile ce au avut de indurat ostagii nostri, a accentuat insa curajul si moralul ridicat al acestora. In incheerea ce a facut-o D-l Dr. I. Jianu a spus intre altele aceasta fraza ce mi-a ramas adanuc intiparita in suflet ,Rasboiu va veni, nimeni sa nu se indojascd de aceasta, el trebuie sa ne ga- seasca pregatiti. Sa avem sufletele formate pentru a-l suporta si vom invinge". Frumos indemn! Sa luam aminte. In aceasta prega- tire a sufletelor multimei ne revine si noua invafatortlor partea de contributie si poate cea mai mare. Dela noi se cere a raspandi in sufletul poporului intins pe meleagurile {arii, sfaturile si bunele povete in sensul aratat. Si vom face-o cu toata inima si dragostea ce purtim acestei tari. Vom cauta a fi si noi la indltimea inaintagilor nostri. Nu vom precupefi munca noastrd, fiind vorba de cele mai scumpe si sfinte datorii fata de patrie. Va trebui insa sa ni se faca si noua odata dreptate. Munca noastra nu e pialita la justa ei valoare. Salarul unui invatator dinaintea rasboiului ii oferea un trai omenesc. Astazi cu 1677 lei s'au 2228 lei cat sunt platiti cei ce isi incep cariera, nu se mai poate trai nici cel putin modest. Am fost lasati inafara de legea armonizarii, chiar dela punerea ei in aplicare, iar cele 3 curbe de sacrificiu neau ciuntit mereu bietul salar, facdindu-l neputincios de a mai oferi un trai linistit. Scumpirea vietii in ulti- mul timp il face $i mai neputincios. Actualui Ministru D-1 Dr. C. Angelescu s’a straduit i se lupta ca un erou pentru drepturile noastre. Ne-a obfinut sporurile de gradatie si cele cuvenite inaintirilor. Domnia-sa a cerut s& fim pusi in legea armonizarei si sigur ci daca l-am avea inca cafi-va ani in fruntea Ministerului Instructiunii Publice ar obtine si a- cest lucru. Acest lucru trebue sa-l cerem ins cu totii, atat in congresele si asociatiile noastre profesionale cat si prin presa si chiar opinia publica a acestei ari. Sa inteleaga odata cei ce se perinda la conducerea acestei {ari ca daca avem datorii pe care ni le facem cu prisosin(a trebuie sa ni se ofere mijloacele de a trai la inaltimea chemarii ce o avem in aceasta fara. L PURCARIU Invajator Doamna-Piatra-N. r16 APOSTOLUL Recunostinta lui Creanga. Din ,,amintirile” sale, stiu cd Ion Creanga s’a ndscut la 1 Martie 1837, ceiace inseamna ca la 1937 se implinegte 100 de ani dela nasterea prozatorului. Aceste socoteli, desigur, au indemnat pe cAfiva fruntasi din via(a noastra culturala, sa se gandeasca la chipul’' cum se vor comemora cei 100 ani, acum, c4nd opera lui Creanga a trecut granitele farii, facdndu-ne nume bun tocmai in ,,posomorita nglie“, : Actualul Mitropolit al Moldovei I. P. S. S. Nicodem, fiut judetului nostru, in intelegere cu d-1 L. Mrejeriu, caruia i se datoreste inifiativa, au hotarit s4 se ridice lui Creangd un mo- nument, care s& se inaugureze odatd cu centenarul nasterii- Noua dascalilor, depe meleagurile copilariei marelui ,,dis- cretitor de frunti‘, nu se revine vreo datorie, in urma acestui plan ? Sigur ca da! Probabil c& onoratul comitet de ridicare monumentului are planul de propaganda pentru alte parti ale {arii acestia, cat si pentru alta lume, decat aceia cdreia ne adresim noi; pentru noi cei ce avem menirea pe care insugi Creanga a avut'o catva timp, cred ca e destul apelul lansat si ca atare s& pornim la lucru! Indemn pentru acest lucru sa’l avem pe marele Creanga, cari a gtiut sd fie toata viafa sa, acelas {dran cu bun simt, ca atunci cand facea pozne si ,,boscarii”, ce ne fac sé radem cu lacrimi gi pe copii ca gi pe oamenii maturi. D-1 Const. Lucnian in ,Pag. Inv.” din Curentul, amintea faptele de mai sus, su- gerand gi felul in cari dascalii ar putea aduce obolul lor, preconizand, serbarile gi sezatorile cu elevii gi adulfii Caci nu-i destul sd contribuim noi personal la aceasta recunostin{a bine meritatd, ci trebuie s4 rascolim efectul operii in massa poporului, in limbajul caruia este scrisa! Timpul, cari cu cat trece, scoate in relief opera mdareata a sfatuitorului Creangd din Humulestii Neamfului, va sti s4 aprecieze gi gestul acelora ce cu adevarat au infeles si chiar au practicat ceva din opera lui. Caci daca vreo scriere trebuie s& cdlauzeasca pe dascal in fiecare zi, numai opera optimista a lui Creanga sa ne fie oglinda in cari mereu s4 ne vedem pe noi, atat in raporturile cu gcolarii, ct gi cu tofi ceilal{i oameni- Optimistnul viu 3i sdndtos ce se desprinde din fiecare pagina scrisé de Creanga, e optimismul plin al paturii {aranesti, din cari cu totii am plecat- Creangaé este reprezen.antul cel mai fidel al