Apostolul, Nr. 62 (2004)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

RETROSPECTIV|
LUNGA VAR|
FIERBINTE
NEAM}UL- PRIMUL
LA BACALAUREAT
Desf\[urat
la
`nceputul lunii
iulie, bacalaureatul s-a `ncheiat cu
un nou record de
promovabilitate `n
`nv\]\m`ntul
n e m ] e a n .
Aproape 99 la
sut\ dintre candida]i au trecut examenul, procent
care a plasat Neam]ul `n fruntea celorlalte jude]e. Cele
mai bune rezultate le-au
ob]inut absolven]ii din centrele mari mari, la care promovabilitatea a fost de sut\
la sut\. Este vorba despre
Colegiul Na]ional "Petru
Rare[", liceele Informatic\,
"Calistrat Hoga[", "Gheorghe
Asachi", din Piatra Neam],
grupurile [colare Danubiana
[i Materiale de Construc]ii,
din Roman, Colegiile "Ion
Creang\" [i "{tefan cel
Mare", din Tg. Neam]. Sub
media de pe jude], dar `n procente foarte mari, au promovat bacalaureatul concuren]ii
de la Grupul {colar Cartianu
(97,06 %) sau Grupul {colar
Transporturi Auto (91,7 %).
Nou\ candida]i au ob]inut
media 10, iar 40 la sut\ dintre
participan]i au terminat examenul cu medii `ntre 9 [i 10.
~n ceea ce prive[te contesta]iile, cele mai multe au venit
din partea absolven]ilor din
Piatra Neam].
"Cred c\ tinerii, mai ales
`n jude]ele din Moldova, au
realizat c\ [ansa cea mai
bun\ de a se realiza r\m`ne
`nv\]\tura", a declarat
inspectorul general al
Inspectoratului
{colar
Neam], Emil Creang\,
coment`nd rezultatele examenului de bacalaureat. "Este o

dovad\ c\ la noi se face
`nv\]\m`nt de calitate [i sper
c\ tinerii no[tri vor confirma
[i `n `nv\]\m`ntul superior".
~ntr-u interviu acordat
ziarului "Ceahl\ul", prof. Emil
Creang\ a declarat: "Dac\
st\m s\ analiz\m foarte
serios, aceste rezultate
reprezint\ o continuare a
celor din anii trecu]i, care nu
au fost la acela[i nivel de procent, dar apropiate".
l ~n prima etap\ a admiterii `n liceu, desf\[urat\ pe 9
iulie, au fost repartiza]i 5735
de elevi, absolven]i din
Neam] [i din alte jude]e. Cu
cea mai mare medie, 9,98,
{tefana Morhan, de la
Colegiul "{tefan cel Mare",
din Tg. Neam], a intrat prima
pe list\ la "Calistrat Hoga[",
profilul filologie.
Cele mai c\utate [i apreciate specializ\ri, ]in`nd cont
de media ultimului admis, au
fost matematic\-informatic\
(Colegiul "Petru Rare["9,11), filologie ("Roman
Vod\"- 9,08) [i [tiin]e sociale
("Calistrat Hoga["- 9,05).
Ultima
medie
de
admitere `n liceu a fost 5,52,
la Grupul {colar Materiale de
Construc]ii Roman.
Dup\ prima etap\ a
repartiz\rii computerizate, au
mai r\mas 124 de locuri la
licee [i peste 1500 la [colile
de arte [i meserii. Acestea nu
au fost ocupate `n totalitate
nici dup\ cea de a doua
etap\, desf\[urat\ pe 17
iulie. La [colile de arte [i
meserii au r\mas 458 de
locuri, iar la liceu 115.
a fiecare `nceput de septembrie

ne punem `ntrebarea: "Va fi mai
bine, va fi mai r\u? To]i cei care
adres\m aceste `ntreb\ri, fie cu
voce tare, fie doar `n g`nd, suntem c\l\uzi]i de o speran]\.
Pentru noi, oamenii de la catedr\, mai bine `nseamn\ o
politic\ educa]ional\ care s\ nu
z\p\ceasc\ sistemul de
`nv\]\m`nt [i care s\ corespund\ intereselor celor care au datoria s\
instruiasc\ [i s\ educe.
Dup\ ce am trecut peste examenele
na]ionale- a fost prima dat\ c`nd examenele verii nu s-au mai `ntins din iunie p`n\
`n septembrie- parc\ nu ne vine s\ credem
c\ s-a intrat `n normalitate, respect`ndu-se
dreptul la concediu [i la vacan]a mare,
dasc\lii, elevii [i p\rin]ii r\sufl`nd u[ura]i,
c\ci e dreptul cadrelor la concediu, al
elevilor la o vacan]\ f\r\ griji, iar al

p\rin]ilor la lini[te.
A[tept\m ve[tile privind publicarea
Metodologiei de organizare a evalu\rilor
din iunie 2005, cu speran]a c\ activit\]ile
viitoare vor avea [ansa reu[itei dac\ sunt
anun]ate din vreme [i sunt organizate riguros de oameni capabili s\ aduc\ schimbarea.
Ministerul Educa]iei a adus modific\ri
privind Legea ~nv\]\m`ntului [i a Statutului
personalului didactic. Dac\ modific\rile
vizeaz\ [i salarizarea, `ncepem s\ sper\m
c\, dac\ la pasiunea pentru meseria
aleas\ se va ad\uga [i o motiva]ie
b\neasc\, poate c\ se va face mai mult\
carte `n [coli.
Referitor la manuale, este benefic\
inten]ia de a oferi elevilor de clasa a IX-a
[i a X-a manuale gratuite cu condi]ia ca
acestea s\ fie date `n timp util pentru ca
bucuria elevilor de a g\si pe banc\, `n

prima zi de [coal\, manualele, este
imens\, chiar dac\ unii dintre ei le vor
r\sfoi mai rar pe parcursul anului [colar.
Pe linia declara]iilor Ministerului se
`nscrie [i inten]ia de a se preocupa `n mod
deosebit de problemele `nv\]\m`ntului
preuniversitar, de reabilitarea unor [coli.
Speran]a noastr\ se `ndreapt\ [i c\tre
cei care au `n administra]ie unit\]ile
[colare, prim\riile [i centrele bugetare.
Toate aceste aspecte ne-ar motiva s\
fim optimi[ti, iar dac\ scopul modific\rilor
din Legea ~nv\]\m`ntului [i a Statutului
personalului didactic, al deciziilor
Ministerului este revigorarea `nv\]\m`ntului, atunci toamna aceasta este TOAMNA
speran]elor noastre.
Prof. Valerian PERC|
GREV| GENERAL| LA ~NCEPUT DE AN {COLAR?

u [tiu al]ii cum sunt
dar eu tare mai
iubesc `nv\]\ceii
iste]i. Tare m-au
mai bucurat ploile
toren]iale cu note
de zece de la
test\rile na]ionale [i
bacalaureat. Pentru
mine, pomenitele
examene au fost
mai importante dect alegerile
locale. Nu [tiu `ns\ de ce nu
prea se vorbe[te [i de rezultatele [colare ale studen]ilor. Ei
nu promoveaz\? La studen]i,
toamna se num\r\ bobocii.
A]i aflat? Profesorii au
avertizat st\pnirea cu o
zaver\ sub form\ de grev\
general\. Cer o majorare a
salariilor cu cel pu]in 50 la
sut\. Partea interesant\ e c\
dasc\lii `[i doresc 50 la sut\ `n
plus la leaf\, nu pe factura de
`ntre]inere ori, chiar mai r\u, la
taxa de eliberare a pa[aportului." Tupeul" asta financiar al
cadrelor didactice n-are de
unde veni dect din foame,c\
doar nu din ru[inea de a fi

dator la `ntre]inere, impozit pe
cas\ ori la b\c\nia din col]. Nu.
Oamenii cu catalog s-au
s\turat s\-[i cumpere haine de
la second-hand, s\ umble cu
pantofii sclcia]i `n fa]a elevilor
[i s\ fac\ baie `n lighean. Vor
s\ tr\iasc\ omene[te. Pn\ [i
sergentul de poli]ie de pe
strad\ are leafa mai mare
dect profesorul nostru.
L\snd la o parte [i alte venituri necuvenite. {tiu, [tiu, v\
ve]i lega de medita]ii. Afla]i c\
nu mai renteaz\. S-au r\rit. {i

educatorii [i elevii sunt `n
vacan]\. Alte cauze? Liceul nu
este obligatoriu iar p\rin]ii nu
mai sunt strn[i de pe strad\ [i
din crciumi [i trimi[i la munc\,
de unde s\ se `ntoarc\ acas\
m\car cu un salariu.
Ce
spun
mai-marii
`nv\]\mntului despre greva
general\ proiectat\? Ministrul
de resort, dl. Athanasiu, a
Dumitru RUSU
(Continuare `n pag. 2)
Plastic\
DAN
n fotograf al
urbei noastre a
zis c\ i-a f\cut o
poz\ lui Dan
Cepoi, pictorul,
[i c\ nu (i-)a
putut-o developa din cauza
faptului c\ `n
jurul capului are
o aur\ care `]i
stric\ (voaleaz\) filmul.
Oamenii din jur au `nceput
s\ comenteze fenomenul [i
au ajuns la mai multe concluzii, `ntre care: 1) e
vorba de o emana]ie a
creierului care transform\
g`ndurile `n culori; 2) e
vorba de un fel de g`ndire
`n culori, direct, care modific\ verbele [i le transform\
`ntr-un fel de nuan]e calde
f\r\ corespondent pe o
palet\ obi[nuit\ de pictor;
Dan Cepoi
TURNEU
{TIIN}IFIC
iulie-august 2004
TOAMNA SPERAN}ELOR NOASTRE
Mihaela DR|GOI
rofesorul universitar
doctor
Vasile
Postolic\ a absolvit
Facultatea
de
Matematic\
Informatic\
a
Universit\]ii
"Alexandru
Ioan
Cuza" din Ia[i, `n
1980 cu Diplom\ de
Merit(Media general\ 10). De la
absolvire [i pn\ `n
SERIE NOU, ANUL VI, NR. 62
1991, a fost profesor de matematic\ la liceele "Gheorghe Asachi"

respectiv "Petru Rare[" din Piatra
Neam]. ~n 1987, cu Teza intitulat\
"Contribu]ii la Cea mai Bun\
Aproximare `n Spa]ii Local
Convexe" ob]ine titlul de Doctor `n
{tiin]e Matematice. Din 1991,
activeaz\ [i ca expert consultant
la Casa Corpului Didactic din
Piatra Neam]. ~n perioada 19941995 este conferen]iar universitar
la Facultatea de {tiin]e
a
Interviu cu Prof. Univ. Dr.

Vasile Postolic\
Universit\]ii de Stat din Bac\u, iar
din 1996, ocup\, prin concurs,
postul de profesor universitar titular `n cadrul aceleia[i facult\]i.
Este membru titular `n: Academia
Oamenilor de {tiin]\ din Romnia,
Societatea de {tiin]e Matematice
din
Romnia,
Societatea
American\ de Matematic\,
Societatea Interna]ional\ de
Inginerie Optic\, Societatea
Interna]ional\
de
Decizii
Multicriteriale,
Societatea
Interna]ional\ de Studii `n Univers.

Este autorul a 100 de lucr\ri
[tiin]ifice `n domeniu din care 14
c\r]i.
Red.: Domnule profesor,
recent v - a]i `ntors dintr- un mic,
dar important turneu [tiin]ific.
Preciza]i, v\ rog, detaliile aferente.
V . P . : ~n ultima parte a lunii
iunie am fost prezent la a 5 - a
Conferin]\ Interna]ional\ de
Adrian ALUI
GHEORGHE
DUBITO ERGO COGITO...

In memoriam
PAUL
FINDRIHAN
GREV| GENERAL|
LA ~NCEPUT DE AN?
(Urmare din pag. 1)
eclarat c\ pe
durata mandatului
s\u, salariile `n
`nv\]\mnt au
crescut. De aceea
ministrul dezaprob\ atitudinea
"belicoas\" a profesorilor, preciznd c\
"mi[c\rile de for]\ nu rezolv\
problemele din `nv\]\mnt".
Dup\ domnia sa, greva de la
`ncetat din via]\ colaboratorul nostru Paul

Findrihan (18 iunie
1938 - 22 iulie 2004),
unul dintre `ntemeietorii
prestigiului
Teatrului Tineretului.
Secretar literar din
anul 1966, el a contribuit din plin la
trasarea liniilor directoare ale
politicii culturale a TT, a muncit
pentru punerea lor `n fapt [i pentru ca lumea s\ cunoasc\ aceste
fapte. Este autor (`n colaborare) a
primului corpus de documente
privind activitatea Teatrului
Tineretului, unanim apreciate de
critica
de
specialitate
("Remember", "Breviar" [i "TT"), a
fost membru `n comisia de
redactare a unui Lexicon al
teatrului romnesc [i a editat- singur sau `n colaborare- `n perioada
1984-1989, revista ZIGZAG,
mijloc de publicitate a activit\]ii
teatrului nem]ean [i surs\ fundamental\ de venituri pentru
supravie]uirea institu]iei `n perioada autofinan]\rii. Autor (`n colaborare) a unor lucr\ri dramatice
pentru repertoriul TT: "Vr\jitorul
din Oz" dup\ Frank Baum (1968),
"Mihai Viteazul" (1979), prezen]\
vie `n cadrul "Antologiilor literare"
ale TT sau "Colocviilor critice",
Paul Findrihan va r\m`ne `n
con[tiin]a lumii teatrale romne[ti
exact ceea ce a fost- un intelectual de marc\.
`nceput de an [colar este

"neavenit\" inutil\ [i contraproductiv\". Sindicali[tii
din
`nv\]\mnt
sunt
nemul]umi]i de faptul c\
guvernan]ii tergiverseaz\
`nc\ din mai negocierile `n
vederea elabor\rii unei legi
speciale a salariz\rii `n
`nv\]\mnt. Ca urmare,
Federa]ia
Educa]iei
Na]ionale cere angaja]ilor din
`nv\]\mnt s\-[i exprime
punctul de vedere `n leg\tur\
cu declan[area unei greve

generale la `nceputul anului
[colar. Aten]ie, dac\ pn\ la
1septembrie nu va fi acordat\ prima tran[\ de majorare a salariilor cu cel pu]in
50 la sut\ pentru toate categoriile de personal. Nu sunt
sceptic, dar v\ amintesc c\
ne afl\m `ntr-un an electoral.
Actualii guvernan]i nu sunt
preocupa]i dect de o singur\ problem\. O [ti]i, nu
v-o spun.
UN VALOROS SLUJITOR
AL ~NV|}|M~NTULUI ROMNESC
DUMITRU ISAC
r e d n i c u l
moldovean
Dumitru
Isac,
n\scut la Tru[e[ti/
Boto[ani, `n 9
octombrie 1914,
s-a afirmat `n
inima Ardealului,
la Cluj, ca elev la
Liceul de Aplica]ie
al Seminarului Pedagogic
Universitar (1926- 1933), ca
student la Facultatea de
litere
[i
filosofie
a
Universit\]ii
Regele
Ferdinand I (1933- 1937), ca
profesor de liceu (19431946), ca profesor universitar
(1946- 1984), ca redactor al
revistelor Tribuna [i Steaua
(1957- 1962), ca director al
Teatrului Na]ional, ca autor
de manuale [colare [i publicist.
A plecat `n amintire la 7
august 1984, l\s`nd neamului s\u o comoar\ de
`nv\]\minte pedagogice (prin
activitatea sa) [i de
`nv\]\turi, `n opera sa.
Datorit\ valorii sale
[tiin]ifice [i pedagogice a
rezistat glacia]iunii comuniste, `nceput\ `n 1948,
devenind "spiritus rector" al
`nv\]\m`ntului filosofic clujean, dup\ retragerea magistrului s\u, D.D. Ro[ca, `n
1970.
A `nceput s\ publice `n
revista "Fream\tul {coalei",
`nc\ din 1937. O finalitate
predominant pedagogic\ au
avut [i materialele publicate
`n alte reviste ca: Hyperion,
Symposion,
Cronicar,
Bucovina literar\, }ar\ nou\,
Revista de filosofie, Revista
Funda]iilor Regale etc.
Editorial a debutat cu
cartea "Cunoa[tere [i transcenden]\", care se anun]a
ca temelie a edific\rii unui
sistem filosofic original. A
publicat-o semnificativ- la
Cern\u]i, `n 1943, ca un
argument `n plus al
romnit\]ii acestei regiuni
r`vnit\ de sovietici. Aceast\
peren\ lucrare de filosofie
romneasc\ a fost reeditat\
la Ia[i, `n 1999, de cunoscu-
tul logician, academicianul

Teodor Dima [i la ClujNapoca, `n 2003, de vrednicul de toat\ lauda, Ionu]
Isac, cercet\tor `n domeniul
filosofiei [tiin]ei.
~n condi]iile vitrege ale
comunismului a publicat
c\r]ile: Aristotel (1959), Jean
Jaques Rousseau (1966) [i
Frumosul `n filosofia clasic\
greac\, toate cu preocup\ri
preponderent educative.
Transcriem c`teva g`nduri
din amintitul volum publicat
`n 2003, la Cluj -Napoca, 360
p.
- "... metoda e inevitabil\
pentru oricine vrea s\ construiasc\ `n vid" (p. 68);
- "Inteligen]\, sentiment,
voin]\,
bine
educate
formeaz\ armura unui caracter des\v`r[it. Omul f\r\
voin]\ e o nav\ f\r\ c`rm\"
(p. 52);
- "G`ndirea clarific\,
`nal]\ sentimentul, fortific\ [i
`mbog\]e[te sufletul" (p. 57).
Prof. Traian
CICOARE
TURNEU
{TIIN}IFIC
(Urmare din pag. 1)
n a l i z \
Func]ional\ [i
T e o r i a
Aproxim\rii
desf\[urat\ la
Acquafredda di
Maratea
Potenza, Italia
unde au fost
nominaliza]i 184
de cercet\tori
[tiin]ifici, iar `n
prima decad\ a
lunii iulie am participat la al 10 - lea
Congres Interna]ional privind
Educa]ia prin Matematic\
g\zduit de Universitatea Tehnic\
din Danemarca [i sus]inut de
aproximativ 150 de ]\ri.
Red.: Care a fost contribu]ia
dumneavoastr\?
V . P : La Conferin]\ am
expus lucrarea [tiin]ific\ intitulat\ O sintez\ aupra celei mai
bune aproxim\ri `n spa]iile local
convexe" fundamentat\ pe 136
de referin]e bibliografice selective, iar `n cadrul Congresului
am prezentat raportul [tiin]ific
Educa]ia prin Matematic\ `n
Romnia", o radiografie a
situa]iei actuale care ocup\
pozi]ia 100 `n lista personal\ a
lucr\rilor [tiin]ifice. Pentru
ambele reuniuni [tiin]ifice am
transmis mesajele semnate de
domnul prefect Ioan Munteanu
respectiv domnul profesor Florin
Florescu, liderul sindicatului liber
din `nv\]\mnt [i cercetare
[tiin]ific\ Neam].
Red.: Ce constat\ri [i concluzii au rezulat `n cadrul
Congresului?
V . P . : To]i participan]ii au
subliniat diminuarea dorin]ei de
cunoa[tere a tinerilor, `n particular, reducerea alarmant\ a
motiva]iei
pentru
studiul
matematicii [i implicit al
aplica]iilor, manifestarea unei
atitudini pasive. La `ntrebarea
Cui se adreseaz\ matematica?"
r\spunsul categoric a fost; tuturor, argumentat cel pu]in de
faptul c\ matematica reprezint\
limbajul universal fundamental
pentru `nv\]are, logic\, gndire,
cunoa[tere, studiul [i `nsu[irea
structurilor de orice natur\,
comunicare, [tiin]\, tehnologie,

civiliza]ie, `n general. Galileo
Galilei afirma: Cosmosul este
scris `n limbajul geometriei".
Toate ]\rile se afl\ sub impactul
unor reforme privind educa]ia. ~n
acest sens, se impune armonizarea tradi]iilor cu reformele
na]ionale specifice [i sincronizarea ulterioar\ a acestora,
prin
compatibilit\]i adecvate,
`n contextul interna]ional.
Red.: Domnule profesor,
sunte]i o personalitate [tiin]ific\
recunoscut\ pe arena mondial\
a cercet\rii [tiin]ifice din domeniul matematicii, ultima dovad\
fiind acordarea Medaliei de
Onoare apar]innd Institutului
Biografic American. De]ine]i
pozi]ia final\ `n ierarhia profesional\ universitar\. Ce v-a
determinat [i continu\ s\ v\
impulsioneze `n eforturile
deosebite pe care le - a]i f\cut [i
le efectua]i pentru reprezentarea
onorabil\ a Romniei?
V . P . : Imboldul interior permanent definit de pasiunea pentru Matematic\, acest prieten
rece", dar sigur", care a parcurs
cu tenacitate caracteristic\
traseul de la muzica ra]iunii" la
regina tuturor [tiin]elor", ast\zi
fiind unanim recunoscut drept
fundamentul [tiin]ei [i tehnologiei", din orice moment de
evolu]ie al civiliza]iei umane.
~nti m\ informez despre reuniunile [tiin]ifice interna]ionale de
ansamblu, respectiv specifice
domeniului principal de investigare [tiin]ific\: Teoria Optimiz\rii
[i Aplica]ii, moment `n care
furnizez organizatorilor un rezumat succint al lucr\rii [tiin]ifice
propuse. Urmeaz\ elaborarea
propriu - zis\, `nso]it\ de caracteristicile
cerute
privind
tehnoredactarea [i, etapa cea
mai dificil\, g\sirea fondurilor
pentru deplasare, acomodare [i
prezentare cu verticalitate
maxim\. Referitor la aceast\
chestiune, `n jude]ul Neam] am
fost sus]inut `ntotdeauna de veritabile valori umane c\rora le
mul]umesc respectuos [i pe
aceast\ cale. {i din acest motiv
afirm cu certitudine c\ la Piatra
Neam] m\ simt Acas\.
Red.: V\ mul]umesc.
ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII
(Urmare din pag. 1)
Dan Cepoi are, cic\, darul s\
lase o floare goal\ de
prospe]ime dac\ `[i propune
s\ o transfere pe p`nz\...
etc. etc. Eu, unul, nu cred `n
minuni, de vreme ce toat\
via]a este - lucru verificat! - o
tiranie a minunilor. A crede `n
ele `nseamn\ a te l\sa tr\it
de propria via]\, lucru pe
care [i Dan Cepoi l-a refuzat
cu ostenta]ie. L-am
v\zut pe Dan Cepoi
pict`nd un copac. ~ntì l-a desenat.
Apoi l-a colorat. Apoi, peste culorile
obi[nuite ale copacului a trecut un
v`nt n\prasnic care a amestecat
culorile fructelor cu cele ale frunzelor, toat\ coroana a devenit un fel
de magm\ violet-violent\, un humus
secret din care se hr\nesc
r\d\cinile. ~n viziunea lui Dan Cepoi
copacii se hr\nesc din aer cu scopul
precis de a-[i dezvolta coroana
r\d\cinilor. Copacul p\rea, de altfel, p\rul lui Arthur Rimbaud sub
3)
Pag. 2
P
Plla
as
sttiic
c\
\
p r e s i u n e a
g`ndurilor irepresibile,
conform
portretului celebru
r\mas de pe urma
poetului francez, `nainte ca acesta s\
renun]e definitiv la a mai scrie poezie cu
cuvinte.
Lui Dan Cepoi ì reu[esc, se zice,
peisajele cu c\pi]e de f`n risipite pe c`mp
(pe deal) `n b\taia v`ntului. Dar `nainte
de a desena c\pi]ele, Dan Cepoi
st`rne[te v`ntul, `l picteaz\, `l
`mbl`nze[te. ~n o mul]ime de case

c\pi]ele lui Dan Cepoi aduc umbr\ [i
r\coare, copacii s\i viole]i atrag fulgerul
care nu r\ne[te ci doar lumineaz\. De
vreo dou\zeci [i cinci de ani, de c`nd ne
[tim, Dan Cepoi `mi promite un tablou,
ceva deosebit, `nc\ nu i-a reu[it ceva
pe m\sura amici]iei noastre, am`n\m
de comun acord momentul. Prin interpu[i, totu[i, f\r\ [tirea pictorului, am
adus `n cas\ un tablou de Dan Cepoi, o
t\ietur\ `n materie, un fel de brazd\ de
p\m`nt albastr\ `n care via]a e promisiune de eternitate, un fel de portret de
meteorit desprins direct din Raiul cel
greu de descris. C\ci, p`n\ la urm\,
p\m`ntul nu e dec`t acest vehicul ciudat
care ne poart\ de la Soare la Lun\, e
drumul care se identific\, firesc, cu sensul g`ndurilor noastre. Privind tabloul `n
discu]ie pot garanta f\r\ s\ gre[esc
prea mult c\, cu pensula `nmuiat\ `n
lumina amar\ a lunii, Dan Cepoi trage
c`te o dung\ pe aerul p\stos din jur, cu
fiecare mi[care mai

c`[tig\ c`te un pic de
lume pentru sine. C\
lumea nu se c`[tig\
cump\r`nd-o ci risipind-o.
Am c\utat s\ descriu aceast\ ruptur\ `n
materie, `n lut, acest bo] de hum\ [i
nu am g\sit ceva mai potrivit dec`t ceea
ce spuneau, de altfel [i indienii americani `n folclorul lor, dup\ cum noteaz\
Eduardo Galeano `n celebra carte
Memoria focului: P\m`ntul are st\p`n?
Cum a[a? Cum s\-l vinzi?
Cum s\-l cumperi? Doar
nu e al nostru. Noi s`ntem
ai lui. S`ntem fiii lui. A[a a
fost mereu, mereu. P\m`nt
viu. Dup\ cum cre[te viermii, tot a[a ne cre[te [i pe
noi. Are oase [i s`nge. Are
lapte [i ne d\ s\ sugem.
Are [i p\r, iarb\, paie,
copaci. {tie s\ dea na[tere
cartofilor. D\ na[tere
caselor. Face s\ se nasc\
oameni. Ne `ngrije[te, [i `l
`ngrijim. Bea rachiu de
porumb [i prime[te c`nd `l
APOSTOLUL
poftim. Doar s`ntem fiii lui. Cum s\-l vindem? Cum s\-l cump\r\m?.
Menirea noastr\, dragi p\m`nteni,
nu e s\ mo[tenim p\m`ntul, ci aceea
mult mai `nalt\, ca p\m`ntul s\ ne
mo[teneasc\ pe noi.
De[i Dan Cepoi trece at`t de discret
pe strad\, noaptea t`rziu, dinspre atelier
spre casa sa care e mereu `n alt\ parte
a ora[ului, pot s\ depun m\rturie c\ am
v\zut cum umbrele copacilor se iau
dup\ el, ca s\ nu se simt\ singur.
iulie - august 2004
COGITO, ERGO SUM

LUNGA VAR|
FIERBINTE
(Urmare din pag. 1)
Inspectoratul {colar Neam] i-a

premiat, `n timpul vacan]ei de
var\, pe cei 27 de elevi
nem]eni laurea]i la olimpiadele
[colare na]ionale [i profesorii
care s-au ocupat de preg\tirea
lor. Performerii au primit
diplome, plachete, c\r]i [i premii `n bani.
Mihai Dasc\lu, de la
Colegiul Na]ional "Petru
Rare[", preg\tit de prof.
Florica Ionic\, a fost desemnat "Cel mai
bun copil al jude]ului", dup\ ce a fost
inclus `n lotul Romniei pentru Olimpiada
Interna]ional\ de chimie. Pietreanul a
ob]inut o medalie de bronz, vara aceasta,
la
Olimpiada
Interna]ional\
Interdisciplinar\ a Juniorilor.
"Este prima ac]iune de acest gen, `n
jude]ul nostru, la realizarea c\reia s-au
implicat [i autorit\]ile. Am reu[it, astfel,
s\-i premiem nu numai pe elevi, ci [i pe
profesorii lor. Nu este prima dat\ c`nd
copiii s`nt recompensa]i, dar nu s-a
`nt`mplat acela[i lucru [i cu profesorii lor",
a declarat, la festivitatea de premiere,
inspectorul general al Inspectoratului
{colar, Emil Creang\.
DASC|LII
AMENIN}| CU
NOI PROTESTE
Salariile cadrelor didactice vor
cre[te cu aproximativ 15,7 la
sut\. Anun]ul a fost f\cut de
ministrul delegat pentru rela]ia
cu partenerii sopciali, Bogdan
Niculescu- Duv\z, la trei zile
dup\ ce sindicatele din
`nv\]\m`ntul preuniversitar au
amenin]at cu noi proteste,
inclusiv cu ne`nceperea anului
[colar. Profesorii au r\spuns,
astfel, unei declara]ii anterioare a ministrului Duv\z,
care a spus c\ Guvernul nu are bani pentru majorarea lefurilor celor din `nv\]\m`nt.
Bogdan Niculescu- Duv\z nu a precizat [i data la care va intra `n vigoare
majorarea. M\sura nu ì vizeaz\ [i pe profesorii universitari, care au beneficiat, de
cur`nd, de dublarea veniturilor salariale.
Sindicatele din `nv\]\m`ntul preuniversitar cer Guvernului o nou\ lege a
salariz\rii pentru personalul didactic, nedidactic [i auxiliar, astfel `nc`t salariile s\ se

dubleze, `n dou\ etape: 50 la sut\ de la 1
septembrie 2004 [i 50 la sut\ de la 1 ianuarie 2005. Sindicali[tii mai vor includerea indemniza]iei de dirigen]ie [i a
sporului de doctorat `n categoria celor
care constituie baza de calcul pentru
sporurile [i indemniza]iile care se calculeaz\ `n raport cu salariul de baz\.
l Promisiunile Guvernului de majorare a salariilor nu au convins sindicatele
din
`nv\]\m`ntul
preuniversitar.
Reprezentan]ii acestora se vor pronun]a
abia dup\ ce vor avea un calendar precis
al e[alon\rilor. Liderii FSLI Neam] nu s`nt
deloc convin[i c\ guvernan]ii `[i vor
respecta promisiunile, pe care le consider\ "o manier\ de tergiversare a ac]iunilor
de protest".
"Nu ar fi exclus s\ fie o alt\ tragere de
timp, de care Guvernul s-a folosit [i `n
aceast\ prim\var\, pentru a nu bloca anul
[colar", a declarat Constantin Baroi,
vicepre[edintele FSLI Neam].
Sindicatele din `nv\]\m`ntul preuniversitar au anun]at, recent, c\ vor ini]ia noi
ac]iuni de protest, care ar putea culmina
cu ne`nceperea anului [colar.
l Directorii institu]iilor de `nv\]\m`nt
din Piatra Neam] s-au `nt`lnit, `n luna iulie,
cu primarul Gheorghe {tefan [i inspectorul [colar general al Inspectoratului
Neam], Emil Creang\. Principalul subiect
al discu]iilor a fost ingienizarea [colilor.
l Re]eaua [colar\ nem]ean\ va fi
reorganizat\ din luna septembrie a acestui an, astfel `nc`t `[i vor p\stra personalitatea juridic\ doar unit\]ile care au cel
pu]in 200 de elevi sau 100 de pre[colari.
Din 419 [coli, c`te erau `nregistrate la
sf`r[itul anului 2003-2004, vor mai r\m`ne,
dup\ `ncheierea procesului de reorganizare, doar 273. Cele care nu `ndeplinesc
condi]iile vor deveni structuri ale unit\]ilor
cu personalitate juridic\. ~n aceste condi]ii,
peste 100 de directori din `nv\]\m`ntul
nem]ean `[i vor pierde func]iile. Singurele
excep]ii, conform Legii 354/2004 vor
putea fi avizate de Ministerul Educa]iei [i
Cercert\rii `n baza propunerilor avansate
de consiliile locale. Noul sistem de organizare a re]elei [colare este necesar `n vederea introducerii experimentale, din ianuarie 2005, a finan]\rii "per elev".
"Am solicitat Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii ca [i jude]ul Neam] s\ fie inclus
`n programul pilot care va `ncepe `n 2005
[i prin care va fi introdus noul sistem de
finan]are din `nv\]\m`nt. Practic, resursele
financiare alocate [colilor nu vor mai fi at`t
de dependente de autorit\]ile locale, ci vor

fi dependente de num\rul elevilor din
fiecare unitate, lucru important, mai ales
pentru comunit\]ile lipsite de resurse",
declara
inspectorul
general
al
Inspectoratului {colar Neam], prof. Emil
Creang\.
l Noua Lege a `nv\]\m`ntului, publicat\ deja `n Monitorul Oficial, vine `n ajutorul profesorilor cu mai multe specialit\]i.
Gradele didactice sau definitivarea
ob]inute pentru una din specializ\ri vor fi
recunoscute pentru oricare din celelalte
specializ\ri absolvite.
"Profesorii care, dup\ titularizare,
dob`ndesc [i alte specializ\ri didactice pot
solicita trecerea `n noua specializare, cu
p\strarea statutului de personal didactic
titular, prioritate, `n acest caz, av`nd
cadrele didactice `n restr`ngere de activitate. S`nt avantaja]i `n special cei care au
specializare dubl\, cum s`nt `nv\]\torii sau
educatorii", a declarat inspectorul general
adjunct al Inspectoratului {colar Neam],
prof. Nicolae Ionescu.
l Mai bine de 40000 de pre[colari [i
elevi din clasele I-IV vor beneficia, `n
Neam], de pache]elul alimentar zilnic,
const`nd `n produse de panifica]ie [i lapte.
l 137 de dasc\li nem]eni, care au
fost nominaliza]i pentru acordarea
grada]iei de merit, `nc\ a[teptau, la
sf`r[itul lunii iulie, banii cuveni]i. Conform
Ordinului 5464/ 14 noiembrie 2003,
ace[tia ar fi trebuit s\ ajung\ la beneficiari de la 1 iulie. Grada]ia de merit,
reprezent`nd 20 la sut\ din salariul de
baz\, se acord\ pe o perioad\ de 4 ani.
FONDURI
PENTRU
{COAL|
~nc\ patru [coli nem]ene vor fi
ref\cute prin programul de
reabilitare finan]at de Banca
Mondial\. Lucr\rile au `nceput
pe 2 august [i au termen de
finalizare 15 ianuarie 2005.
{colile vizate s`nt la Gher\ie[ti
(5 s\li), Adjudeni- T\m\[eni
(4), Miron Costin- Trife[ti (5) [i
T`rzia- Buruiene[ti (5).
Totodat\, `n Neam], vor
ajunge 1880 de seturi de mobilier [colar
nou, care au fost realizate de firma
v`lcean\ Davic Mob, c`[tig\toarea licita]iei

organizate de Inspectoratul {colar Neam].
l Jude]ul Neam] ocup\ un loc frunta[, 5, `n clasamentul solicit\rilor de ajutor
pentru achizi]ionarea de calculatoare.
Printr-un program ini]iat de Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii, elevii care provin
din familii nevoia[e pot primi 200 de euro
`n vederea cump\r\rii unui PC. Pentru a
beneficia de subven]ie, veniturile brute ale
familiei, `ntr-o lun\, pe fiecare membru, nu
trebuie s\ dep\[easc\ 1,5 milioane de lei.
l Neam]ul a r\mas cu 333 de posturi
neocupate `n `nv\]\m`nt dup\ `ncheierea
concursului de titularizarea. 190 din aceste posturi s`nt cu norm\ `ntreag\, dar mul]i
dintre candida]i au preferat suplinirea la
ora[ titulariz\rilor de la ]ar\. Dintre cei
1130 de concuren]i `nscri[i ini]ial, doar 728
au mai ajuns la centrele de testare, iar 600
au ob]inut note de trecere. La repartizarea
computerizat\, dintre cei 315 de dasc\li
titularizabili, cu note peste 7, aproximativ
150 au optat pentru catedrele vacante,
ceilal]i prefer`nd s\ r\m`n\ suplinitori `n
mediul urban. Astfel, peste 62- la sut\ din
posturile scoase la concurs au r\mas
neocupate [i au devenit netitularizabile.
Al]i 188 de candida]i [i-au mai g\sit posturi `n etapele trei [i patru ale repartiz\rii
computerizate.
Anul acesta, s-a remarcat din nou
absen]a tinerilor. Dintre concuren]i, nici 10
la sut\ nu reprezint\ num\rul
absolven]ilor din 2004 prezen]i `n sala de
examen pentru un post `n `nv\]\m`nt.
"Cum s\ vin\ la catedr\ un absolvent de
informatic\ sau automatiz\ri [i calculatoare, c`nd poate s\ c`[tige de zece ori
mai mult dac\ se angajeaz\ `n
str\in\tate?", a comentat un inspector al
Inspectoratului {colar.
l ~n cadrul Programului PHARE VET,
care are trei surse de finan]are (PHARE
2001, 2002 [i 2003), patru licee nem]ene
au c`[tigat fonduri pentru dot\ri [i
reabilit\ri de spa]ii. Este vorba despre
Grupul {colar Economic Administrativ [i
Grupul {colar Cartianu, din Piatra Neam],
Grupul {colar Danubiana Roman [i
Colegiul Tehnic "Ion Creang\" Tg. Neam].
Programul prevede `n principal reabilit\ri
[i amenaj\ri de spa]ii, dot\ri cu tehnic\ de
calcul, utilaje [i aparatur\ pentru laboratoare [i ateliere [colare, `n domeniul
instruire [i formare profesional\. ~n total,
sumele alocate fiec\rei [coli se ridic\ la
700000- 750000 euro.
La concursul de proiecte au participat
peste 40 de unit\]i de `nv\]\m`nt din zona
Moldovei.
SEMNE
BUNE???
rofesorii
au
absentat de la
examenul de titularizare. C\ [i-ar fi
g\sit,
vezi
Doamne, slujbe
mai bune, este
doar o ipotez\.
Negocierile salariale privind majorarea lor se afl\
sub
semnul
`ntreb\rii.
Promisiunile c\ salariile
cadrelor didactice vor cre[te
cu 25% sunt doar supozi]ii
pentru c\ reprezentan]ii
Ministerului de Finan]e nu au
avansat nici o cifr\ de majorare `ncep`nd cu data de 1
septembrie
2004.
Prin
Contractul Colectiv de Munc\
`ncheiat la 19 decembrie 2003,
Ministerul
Educa]iei
[i
Cercet\rii [i-a asumat c`teva
obliga]ii. Proiectul de act normativ care a dus la cre[terea
cu 5% a salariilor s-a petrecut
prin Ordonan]a nr. 38. C\
acest lucru nu s-a `nt`mplat de
la 1 aprilie ci de la 1 mai 2004aceasta este o alt\ problem\.
O alt\ obliga]ie pe care [i-a
asumat-o Ministerul prin
acela[i Contract Colectiv de
Munc\ a fost ca p`n\ la data
de 30 iunie 2004 s\ elaboreze
un proiect de act normativ prin
care s\ se rea[eze grila de
salarizare. ~n nici un caz
reprezentan]ii Ministerului nu
au promis o cre[tere a salariilor cadrelor didactice cu 25%.
Pe de alt\ parte,
Ministerul Finan]elor sus]ine
c\ acordul cu FMI prevede ca
nivelul salariilor s\ nu
dep\[easc\ 5% din PIB, nivel
care este atins `n prezent. ~n
acest caz, salariile cadrelor
didactice ar putea fi majorate
dac\ s-ar recurge la disponibiliz\ri `n cadrul personalului
didactic. Acest lucru se realizeaz\ de la sine. M\rirea
num\rului de elevi `n clase
p`n\ la 30, sc\derea natalit\]ii
[i emigrarea `n mas\ spre
Italia, Spania etc. duc la
sc\derea num\rului de elevi
iar `n acest caz ra]ionalizarea
re]elei [colare implic\ reduceri de posturi.
Prof. Valerian
PERC|
Lec]ia de zoologie
umele noilor specii nu au intrat
(`nc\) `n dic]ionare, deci va trebui s\ v\ l\murim noi, cu precizarea c\ via]a, obiceiurile [i
modul de `nmul]ire a acestora
sunt o "tain\" bine p\zit\. De
aceea ne vom concentra scurta
lec]ie de zoologie asupra speciei
Agamanilor sau AgamanusAgamanus (lat.)
Agamanii au ap\rut dup\
1990, adic\ dup\ evenimentul
din decembrie 1989 [i sunt cei
care au umplut Vidul de Putere
[i s-au trezit c\ le-a picat `n poal\ nici mai
mult nici mai pu]in dec`t Avu]ia Na]ional\.
Speriat dar optimist, Frontul Salv\rii
Na]ionale, gr\bit s\ salveze avu]ia poporului
donator, a dat-o pe m`na unor pricepu]i care
au `nceput s\ o "implementeze". Apar astfel
germenii unei noi zoologii prin inventarea
AGA (Adunarea General\ a Ac]ionarilor)
prezent\ peste tot acolo unde fostele `ntreprinderi, cooperative etc s-au transformat `n
firme. Deci, locul de ba[tin\ al Agamanului
este AGA iar arealul lui de r\sp`ndire este
SPECIA AGAMAN
Firma.
~n AGA se p\trunde dac\ e[ti "soldat
credincios" al Partidului. De-a lungul celor 14
ani de agamanie, ei, agamanii, au fost
solda]ii: FSN- PSDR- PSD, chiar PD, PNL,
PRM etc., iar `n scurt- penibila perioad\ de 4
ani au reprezentat PN}CD, partidul cu 15.000
de speciali[ti, deh...
Logica partinic\: dac\ m\ sus]ii o s\-]i
dau un ciolan [i, `n anumite `mprejur\ri, c`nd
interesul o cere, Agamanul este Yesman, c\ci
trebuie s\ zic\ "da!"
S\ nu spune]i cumva, cum c\ acest
anim\lu] de firm\ ar fi o c\pu[\ sau un
p\duche, pentru c\ bietele de ele sunt ni[te
insecte nevinovate pe l`ng\ voracele personaje care sug cu nesa] de unde nimeni nu ar
crede c\ se poate suge ceva: chiar de la
firmele bugetare, adic\ cele ce func]ioneaz\
cu bani publici.
Mai `ntì au trebuit create ele... firmele,
care, alt\dat\, pe vremea O&S (Odiosul [i
Sinistra lui) erau simple servicii `n cadrul fostelor Consilii populare, actualele Prim\rii. Din
acest stadiu larvar, de servicii cu un biroua[ [i
c`]iva func]ionari pr\fui]i, ve[nic cu frica `n s`n
iulie - august 2004
s\ nu pice cumva `n dizgra]ia vreunui Tov

Prim sau Tov Viceprim sau Tov Primviceprim
de la PCR, deci din acest stadiu s-au metamorfozat `n ditamai SC (Societ\]i Comerciale)
cu sedii somptuoase de zei sau sute de miliarde, vorba aceea, lac s\ fie c\ broa[te...
Lumea s-o fi `ntreb`nd cum se poate, iar
s\r\cia asta bugetar\ c`nd "renumera]ia" a
r\mas pitic\, s\ prosperi `n sedii [i ma[ini
luxoase pentru zeci de [efi [i [efe, `n birouri
full option, cu zeci, sute de slujba[i care azi
fac [i mai prost ceea ce o m`n\ de oameni
f\ceau `nainte la fel de prost?!
R\spunsul este simplu: to]i parazi]ii
indiferent de rang sunt din specia "Yesman".
Ei sunt "vocea poporului" sau "m`na care-]i d\
votul" iar pre]ul `l pl\te[te Badea Cartan.
Parazitul este un ciocoi de mod\ nou\. El
este de regul\ consilier din partea unui
anume partid [i membru al uneia sau mai
multe AGA, unde de]ine `mpreun\ cu membrii
ai acelea[i specii, diverse func]ii: director,
director executiv, director comercial, director
tehnic [i altele.
Cum recunoa[tem Agamanul veritabil?
Dup\ raportul dintre gradul de prosperitate
personal\ [i gradul de pauperizare general\

`nsumat cu indicele de ineficien]\ al firmei.
Ei, dar pentru c\ st\m prost cu matematicile s\ spunem `n limbaj popular: cu c`t
lumea e mai am\r`t\ iar firma merge mai
prost, acumuleaz\ datorii, devine falit\, cu at`t
este mai lat autoturismul domnului Escu sau
doamnei Ache [i nu numai...
Anali[tii politici `nr\i]i `n tot felul de prognoze denumesc clasa aceasta ca f\c`nd parte
dintr-un corp mai cuprinz\tor, acela al clientelei politice. ~n perioada interbelic\, pe vremea dictaturii lui Carol al II-lea, un de[tept a
numit-o cu un termen devenit clasic: camarila,
suger`nd masa de slugoi ai unui regim care
prosper\ `n timp ce poporul s\r\ce[te. Spre
deosebire de slugile veritabile, membrii
camarilei nu-[i ob]in bun\starea din sudoarea
muncii, ci din minciuirea f\r\ obraz. Camarila
de tip nou pretinde c\ este exponenta interesului public [i c\ ac]ioneaz\ `n numele
poporului pentru a `nf\ptui binele public. Oare
o fi `n interesul publicului ca o institu]ie bugetar\ s\ distribuie conducerii AGA salarii de
2000 euro lunar, acord`ndu-le la finele unui an
[i premii de sute de milioane? {i asta pentru
APOSTOLUL
ce? Pentru a ridica ceea ce economi[tii

numesc costul vie]ii adic\ pre]ul pl\tit pentru a
tr\i.
Camarila se comport\ precum garda
imperial\ napoleonial\... moare dar nu se
pred\. C`nd simte c\-i sunt amenin]ate interesele, ea se reorganizeaz\, redistribuindu-[i
for]ele: din consilii locale parazitul sare spectaculos `n consilii jude]ene, din agaman de
Bicaz devine iute Agaman de Roman sau Tg.
Neam] sau de Piatra Neam] [i combina]iile
sunt eficiente pentru c\ a[a i se pierde urma
iar urma scap\ turma.
S-ar p\rea c\ noile specii despre care
am amintit, `ndeosebi cea a Agamanilor, vor
revolu]iona zoologia, c\ci existen]a lor contrazice nu numai legile naturii dar [i pe cele
ale bunului sim]. ~n evolu]ia speciilor au mai
existat totu[i unele specii care st\p`neau
P\m`ntul prin puterea [i l\comia lor. Una dintre ele se numea Tiranozaurus Rex, un rege
al l\comiei. A disp\rut [i nu putem da dec`t o
singur\ explica]ie: se `nmul]iser\ peste
m\sur\ de mult sf`r[ind prin a se devora `ntre
ei...
Pr. Dr. D.D. URSACHE
Pag. 3
{COALA {I ISTORIA...
JURNALI{TI
~N DEVENIRE
n perioada 25- 31
iulie s-a desf\[urat
la Muncel, jude]ul
Ia[i,
Tab\ra
Na]ional\
a
Revistelor {colare,
aflat\ la cea de-a
VIII-a edi]ie. Aici, `n
cadru festiv, au fost
`nm`nate diplomele
laurea]ilor. Doamna profesoar\
Cristina Vasiliu, membr\ a
Juriului Na]ional, a precizat c\
au participat aproximativ 400
de reviste din toate zonele ]\rii.
Dintre acestea, un num\r de
72 au fost premiate.
Competi]ia s-a desf\[urat pe
mai multe sec]iuni.
Din jude]ul Neam] au fost
remarcate `n mod special trei
publica]ii realizate de elevi.
Este vorba de "Lumin\ Lin\"
(de la Seminarul Teologic
"Sfin]ii Constantin [i Elena" din
Piatra- Neam]) [i "Infopuls" (de

la Liceul de Informatic\) pentru
sec]iunea liceu [i "Genera]ia 9"
(de la {coala nr. 2, PiatraNeam]), pentru sec]iunea gimnaziu.
Delega]ia jude]ului nostru
a fost alc\tuit\ dintr-un num\r
de 6 elevi, 3 fete [i 3 b\ie]i,
c`te 2 din redac]ia revistelor
mai sus amintite.
"Nem]enii au avut o comportare remarcabil\ `n perioada desf\[ur\rii activit\]ii [i au
fost printre cei mai activi redactori", ne-a declarat domnul
director al taberei, profesorul [i
ziaristul Daniel St\tescu.
Fetele din Piatra- Neam]
au demonstrat, `n aceast\
"`nt`lnire de lucru", m\sura talentului lor, particip`nd la toate
concursurile de crea]ie literar\.
Cele mai mici componente
din delega]ia nem]ean\ au fost
Anul
{tefan cel Mare
Cristina Gicoveanu, clasa a

VII-a [i Silviana Cosma, clasa
a VIII-a. Ele nu s-au `ntors
acas\ doar cu diploma pentru
revista "Genera]ia 9" din a
c\rei redac]ie fac parte, ci au
ob]inut [i premii la concursurile
organizate ad-hoc, astfel premiul III pentru proz\ a fost
acordat Cristinei [i acela[i premiu, pentru poezie, l-a ob]inut
colega ei, Silviana.
O "ziarist\ mai mare",
Magdalena Simion, de la
Liceul de Informatic\, redactor
la revista "Infopuls", a ob]inut
premiul II pentru poezie dar a
dat dovad\ [i de certe calit\]i
"gazet\re[ti". Ea a semnat mai
multe interviuri [i reportaje `n
publica]ia ap\rut\ `n perioada
celor [apte zile de tab\r\. De
altfel, jurnali[tii no[tri au realizat [i tehnoredactare, au f\cut
[i fotografii, adic\ au dovedit
c\ merit\ din plin locul I pe ]ar\
la aceast\ prestigioas\ competi]ie.
Prof.
Monica S. CRISTEA
PREMII DE VACAN}|
{coala "Andrei
Mure[an", din
Deva, `n colaborare cu Funda]ia
"S`nt copil `n
Europa", a organizat cea de a
patra edi]ie a concursului
de
crea]ie literar\
"Sufletul p\m`ntului romnesc". Competi]ia s-a
desf\[urat sub patronajul
Inspectoratului {colar al
jude]ului Hunedoara [i s-a
adresat elevilor din clasele
I-VIII, av`nd ca obiect legende
culese sau create de [colari,
nepublicate p`n\ `n prezent.
Confruntarea s-a desf\[urat
pe trei sec]iuni: I. Legende
istorice,
II.
Legende
geografice, III. Legende religioase.
Membrii
cenaclului
EUROCULTIN, de la [coala
nr. 2 cu clase I-VIII, din Piatra
Neam], au r\spuns invita]iei
de a participa la aceast\ com-
peti]ie na]ional\ cu lucr\ri

originale. Astfel, elevii Mircea
}`mpu [i Alina Buciu, din
clasa a VII-a E, au conceput
legende religioase, iar Oana
M\tase, Ionel Bogdan Costin,
Cristina Gicoveanu [i Codrin
Alexianu, din clasa a VII-a D,
au
realizat
legende
geografice. Lucr\rile copiilor
au valorificat diversitatea,
spa]iul [i toponimia din
jude]ul nostru. Fantezia [i
creativitatea de care au dat
dovad\ elevii nu au fost trecute cu vederea. Juriul concursului a r\spl\tit efortul
copiilor creatori cu dou\
diplome colective, c`te una
pentru fiecare sec]iune la
care au participat, respectiv o
diplom\ special\ pentru elevii
de la a VII-a E- pentru legende religioase- [i o alta
celor de la a VII-a D- pentru
legende geografice.
l Cinci dintre membrii
cenaclului literar amintit au
participat [i la o alt\ com-
peti]ie na]ional\, organizat\,

de data aceasta, de c\tre
Palatul
Copiilor
din
T`rgovi[te. Este vorba despre
cea de a XII-a edi]ie a concursului literar "Efigii lirice",
sub genericul "Copil\riaEfigie `n gr\dina soarelui".
Elevii care au realizat lucr\ri
literare pentru acest concurs
s`nt: Alexandra Neac[u,
Oana M\tase, Diana Vasile,
Cristina Gicoveanu (clasa a
VII-a D) [i Silviana Cosma
(clasa a VIII-a A). Poeziile
trimise spre jurizare au fost
remarcate de speciali[ti, premiate [i urmeaz\ a fi publicate `n presa d`mbovi]ean\.
De altfel, elevii care au
realizat lucr\ri pentru aceast\
competi]ie nu s`nt la prima
participare `ntr-o confruntare
de acest gen. Unii dintre ei au
deja plachete de versuri sau
proz\, iar al]ii se num\r\
printre laurea]ii unor confrunt\ri literare interna]ionale.
Profesor Monica
CRISTEA
P E U R M E L E L U I { T E FA N
CEL MARE {I SF~NT
at\-ne la 500 de ani de c`nd ne-a p\r\sit demnul de

pomenire {tefan Vod\ [i serbarea de la Putna ne-a
dovedit `nc\ o dat\ c\ el a r\mas "cea mai deplin\ icoan\
a sufletului poporului s\u". A[a a r\mas `ntip\rit dintotdeauna. A[a a r\mas `ntip\rit [i acum o sut\ de ani, c`nd
chipul lui {tefan a fost r\sp`ndit pentru prima dat\ `n
popor [i acesta l-a a[ezat l`ng\ icoanele sfin]ilor la care
se `nchinau. Poate nu este lipsit de importan]\ a aminti
faptul c\ dup\ fatidica mar]i- `n care a c\zut
Constantinopolul, moartea lui {tefan dintr-o mar]i, la
patru ceasuri dinspre ziu\, au adus credin]a `n popor c\ `n
aceast\ zi din s\pt\m`n\ se pot petrece mari nenorociri.
Iat\-ne `n preajma unui alt reper al istoriei noastre:
R\zboieni- Valea Alb\- 1476, iulie 26. B\t\lia de la R\zboieni este
cunoscut\ `ntregii lumi cre[tine ca "salvatoare a Cre[tin\t\]ii", considerat\ de mul]i o minune dumnezeiasc\, iar de al]ii ca o lupt\ `ntre
~nsu[i M`ntuitorul [i Mahomed, `n care a `nvins M`ntuitorul. ~ntr-adev\r,
{tefan a pierdut lupta "pentru p\catele sale", dar Moldova [i, mai
ales, Cre[tin\tatea n-au fost `nvinse [i nu vor putea fi biruite niciodat\. Nu ne mir\ c\, indiferent de num\rul anilor care s-au scurs de
la crunta `ncle[tare de la R\zboieni, aceast\ zi de 26 iulie a r\mas o
zi sf`nt\, respectat\ [i serbat\ a[a cum se cuvine de poporul nostru

[i `n mod cu totul deosebit de oamenii satelor din jurul V\ii Albe. Ei
[i-au amintit [i-[i vor aminti mereu c\ oasele din Pantheonul de la
R\zboieni sunt "os din Neamul lor". Dac\ `n acele zile o parte din cei
"din talpa ]\rii" erau pe la vetrele lor, cei din satele din jurul V\ii Albe
au fost for]a]i prin natura `mprejur\rilor s\ fie cu mic cu mare `n
miezul evenimentelor. Mul]i erau viteji; mul]i au devenit eroi. {i unora
[i altora le dator\m recuno[tin]\ ve[nic\. Dar, iat\ c\ `nsu[i Domnul
Moldovei i-a r\spl\tit pe ace[tia la trei ani de la amintitul eveniment19 mai 1479. ~n aceast\ zi, {tefan Voievod, dimpreun\ cu fiii s\i,
Alexandru, Petru [i Bogdan, cu {endrea, cumnatul s\u, portarul
Sucevei, cu Iuga, cei care au luptat contra p\g`nilor la Dun\re [i apoi
la Suceava, cu Dajbog, p`rc\lab de Neam], cu Drago[, p`rc\lab de
Cetatea Nou\ (Roman), cu Vlaicul, Gangur, Ia]co, Costea [i mul]i
al]ii, au chemat la Suceava pe fra]ii Ilea, Duma [i Cozma din Hl\pe[ti
spre a le da uric "pentru dreapt\ [i credincioas\ slujb\ c\tre noi". {i
astfel, ace[tia au devenit st\p`ni pe jum\tate de sat din "Hl\pe[ti, pe
P`rùl Alb, partea de jos". Hotarul acestei ocine drepte a fost hot\rnicit de pan Arbore [i pan V`lcea, adic\ de cei care au ap\rat cu vitejie cet\]ile Neam] [i Cr\ciuna. Acest hotar era de-a lungul P`rùlui
Arinilor, pe vechiul [an], p`n\ la hotarul {erbe[tilor (Talpa de ast\zi).
Studiind vechi cronici, precum [i planul

luptei de la Valea Alb\, constat\m c\
"vechiul [an]" este unul din renumitele
[an]uri de ap\rare [i strategice din acea
vreme. Istoricul Nicolae Iorga aminte[te
faptul c\ {tefan Vod\ s-a retras `n
p\durea de l`ng\ Bozienii Neam]ului "dup\ nenorocirea f\r\ umilin]\
de la R\zboieni". Studiind cronicile [i terenul, putem concluziona c\
{tefan [i o[tenii, cople[i]i de marele num\r al du[manilor, au fost
nevoi]i s\ p\r\seasc\ spa]iul luptei, ajuta]i fiind de noapte [i de desimea codrului `nconjurat de du[mani din trei p\r]i. Deplasarea lui
{tefan spre Bozieni- Ruginoasa, la locul numit "Cet\]uia", s-a f\cut
prin partea sudic\, iar o parte a acestui traseu este cea amintit\ `n
documentul scris de Toma, la Suceava, `n anul 6987< 1479, mai, 19.
Metaforele nu-[i au locul. Istoria acestui ]inut al Hl\pe[tilor este
at`t de dens\ [i fiecare pas al meu, al nostru treze[te ecouri r\scolitoare.
Poate omul modern face prea mult\ g\l\gie de se pierd `n timp
aceste ecouri. Ele tr\iesc, `ns\, `n matricea noastr\ spiritual\.
Scump\ matrice ne-a h\r\zit Dumnezeu!
Mihai SOLOMON
a un adev\rat istoric [i
ca un distins om de cultur\, Marcel Dragotescu a avut `n vedere,
cu mult timp `nainte de
trecerea sa `n eternitate, c\ `n 2004 se vor
`mplini 500 de ani de
c`nd a "apus Soarele
Moldovei" [i a conceput
un modest omagiu
adus Marelui Voievodcartea M|N|STIREA
R|ZBOIENI - ARC PESTE TIMP
(Tipografia Mitropolitan\ "Trinitas",
Ia[i, 2003), o carte ce con]ine doar
32 de pagini (!), dar deosebit de consistent\ at`t `n ceea ce prive[te textul
(semnat de Marcel Dragotescu [i
Stavrofora Acachia Caus), c`t [i
iconografia deosebit de bogat\ ce
con]ine imagini ale a[ez\m`ntului,
ale icoanelor, ale "ob[tii m\n\stirii"
din 1900 [i din prezent, din timpul
rug\ciunii [i `n cadrul unor `ndeletniciri gospod\re[ti: "la albine", "`n atelierul de croitorie", `n agricultur\ [i la
`ngrijirea animalelor; aproximativ 50
de ilustra]ii (nu d\m num\rul exact
Pag. 4
deoarece unele sunt reproduse de

c`te dou\ ori, la pagini diferite), ilustra]ii realizate impecabil de Flavian
S`rbu [i distribuite inspirat de cei
care au asigurat realizarea tehnic\ a
c\r]ii: pr. Mihail Ovidiu Ciobotaru
date sumare dar esen]iale despre

b\t\lia din ziua de "vineri, 26 iulie
1476, dup\ amiaza", `n care "s-au
`ncle[tat atunci `n lupt\ cam 150.000
de o[teni ai lui Alah, m`na]i din spate
de gloria unui imperiu ce-[i tot l\rgea
Semnal editorial
M|N|STIREA
R|ZBOIENI
(redactor), Mariana Enache (prepress) [i Lucian Sacrieru- Dragomir
(design).
Textul c\r]ii (7- 8 p.) este structurat `n cinci p\r]i. Dup\ o succint\
prezentare a "cadului natural", este
redat istoricul m\n\stirii folosindu-se
`n acest sens cronici [i studii
romne[ti [i str\ine men]ionate `n
bibliografia anexat\. Afl\m c`teva
hotarele [i cei 15.000 de lupt\tori

`ntru Hristos". ~n partea a treia
("R\zboieni- amintirea unei jertfe
pentru cre[tin\tate), se prezint\ date
despre construirea bisericii "abia la
20 de ani de la s`ngeroasa b\t\lie de
la 1476", biseric\ ce "simbolizeaz\
pomenirea unei `nfr`ngeri" [i pe al
c\rui perete de sud a fost `nscris\ `n
slavon\, "dictat\ de `nsu[i {tefan
Voievod", singura pisanie ("tradus\

de Episcopul Melchisedec al
Romanului"), "care poveste[te mai
pe larg luptele din 1476 [i urm\rile
lor, `ncadr`ndu-se astfel `n r`ndul
pu]inelor cronici murale care ni s-au
p\strat".
Ultimele dou\ p\r]i, "R\zboieni
sau lupta cu veacurile" (despre vicisitudinile mai veci, din sec. 17- 19, c`t
[i mai recente, a doua jum\tate a
secolului al XX-lea, c`nd comuni[tii
au desfiin]at m\n\stirea) [i
"R\zboienii de ast\zi" (de dup\
1990, c`nd acest l\ca[ a redevenit
ceea ce a vrut Marele Voievod "simbol de evlavie [i jertfelnicie
peste veacuri"- purt`nd "ve[nic
leg\tura de sfin]enie cu ctitorul ei"),
ultimele dou\ p\r]i `ncheie textul
unei c\r]i `n care autorul [i realizatorii
reu[esc s\ omagieze `n mod inedit
[i str\lucit pe ilustrul voievod {tefan
cel Mare [i Sf`nt, `n anul `n care
`ntreaga suflare romneasc\
comemoreaz\ 500 de ani de la trecerea sa la cele ve[nice.
Constantin TOM{A
APOSTOLUL
iulie - august 2004
PAGINA CCD - ACTIVIT|}I ROMNO-ENGLEZE

I.{COALA DE VAR|
START - MENTOR
n perioada 12- 16 iulie s-au desf\[urat la N\vodari
lucr\rile {colii de var\ din Programul START - MENTOR, un program de dezvoltare profesional\ pentru
profesorii care au devenit Formatori de mentori [i care
vor forma, la rndul lor profesorii ce vor fi selecta]i ca
Mentori pentru profesorii stagiari. Programul START MENTOR a fost realizat de c\tre British Council `n
colaborare cu Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii [i cu
Funda]ia EuroEd din Ia[i. Din partea M.E-.C. au participat to]i membrii Direc]iei Educa]ie Continu\,
Formarea [i Perfec]ionarea Personalului Didactic [i de Cercetare,
condus\ de Dl. Vasile Molan.
De la British Council au participat [i au sus]inut interven]ii la
teme D-na. Shiona McDonald [i Dl. John McDonald , consultan]i
UK.
Au fost selectate 30 de cadre didactice din toat\ ]ara,
provenind din cele 12 jude]e pilot ale programului. Din jude]ul
Neam] au fost selectate dou\ cadre: D-na. Prof. Gabriela Banuinspector [colar [i subsemnata- formator regional [i metodist al
CCD Neam].
Lucr\rile s-au desf\[urat pe structura specific\ programelor
de formare, cu interval temporal de cte 8 ore pe zi, cu ac]iuni
interactive ct mai diversificate [i adaptate temei abordate, valorificndu-se [i experien]a personal\ a cursan]ilor care au fost
pu[i mereu `n situa]ia unui raportor al echipei- de fiecare dat\
alta- astfel `nct s\ se identifice [i calit\]ile de time-leader, de
negociator, creativ [i cu gndire prognostic\.
Acest curs a pus accentul pe formarea deprinderilor specifice
activit\]ii de mentorat printr-un proces interactiv care a ac]ionat
simultan pe mai multe paliere ce au vizat urm\toarele finalit\]i:
* Con[tientizarea rolului [i importan]ei activit\]ii de

mentorat;
* Conceptualizarea no]iunii de mentor [i mentorat
pentru stagiatur\ (MS);
* Exersarea competen]elor specifice mentorului de
stagiatur\ (observarea, ascultarea, consiliere [.a.);
* Dezvoltarea competen]ei de proiectare didactic\ `n
spiritul didacticii interactive;
* Dezvoltarea capacit\]ii de comunicare [i de
rela]ionare `ntre indivizi [i la nivel de grup;
* Dezvoltarea capacit\]ii de evaluare - reflec]ie
asupra activit\]ii didactice, ca o component\ esen]ial\ a
perfec]ion\rii profesionale.
Cursul a fost astfel conceput `nct tematica stabilit\ [i
obiectivele propuse s\ poat\ fi realizate `n mod flexibil, `n func]ie
de particularit\]ile grupului de mentori `n formare.
Lucr\rile au cunoscut schimburi furtunoase de idei [i p\reri

care nu au fost totdeauna acelea[i pentru grupurile diferite de
raportori- M.E.C. ,British Council, Funda]ia EuroEd [i nu `n ultimul
rnd, cei care d\deau con]inutul raport\rilor- cursan]ii care erau
repartiza]i `n echipe de lucru ce cuprindeau persoane cu experien]e diferite func]ie de nivelul sistemului de `nv\]\mnt de la
care proveneau: inspectorate [colare, case ale corpului didactic,
universit\]i, colegii, licee.
~n cadrul acestor lucr\ri s-au definitivat, `ntr-o prim\ form\,
ca rezultat al muncii de echip\, modulele care vor sta la baza
activit\]ii de formare a mentorilor [i a stagiarilor de c\tre
Formatorii de mentori, respectiv de c\tre Mentori [i care se vor
reg\si `ntr-un material cu baz\ legislativ\ ce va emis `n luna septembrie de c\tre M.E.C. `n scopul organiz\rii acestei activit\]i de
mentorat [i asistare `n stagiatur\ la nivelul standardelor
europene. Astfel s-au construit [i perfectat modulele:
* Importan]a mentorului (M) `n formarea

competen]elor specifice carierei didactice;
* Diada: mentor - profesor stagiar;
* Mentorul- consultant de proces;
* Mentorul - `n calitate de evaluator;
* Standardele [i implicit competen]ele Formatorului
de mentori, ale Mentorului [i ale Profesorului Stagiar.
* Formarea pentru livrarea curriculei mentorilor
inclusiv utilizarea instrumentelor de mentorat (kitul mentorului).
Dup\ lansarea pachetului [i mapei cu documente de lucru
necesare Formatorului de mentori, fiecare din cele dou\ cadre
formate de la nivelul jude]ului Neam] va purcede, prin
Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam] [i Casa Corpului Didactic
Neam] (c\reia, la fel cu celelalte CCD-uri din ]ar\, ì vor reveni
atribu]ii speciale `n acest tip de activitate) , la procesul de
selectare [i formare a mentorilor din trei jude]e : Neam], Bac\u [i
Vrancea, asigurnd parcurgerea elementelor de curricula recomandate , monitorizarea activit\]ii mentorilor `mpreun\ cu inspectorii de specialitate [i vor realiza portofoliile de absolvire personale, ale mentorului [i ale profesorului stagiar.
Suntem convin[i c\, prin Oferta de Formare continu\ ce va fi
lansat\ `n anul [colar urm\tor , 2004/2005, vom strni un interes
major pentru astfel de activit\]i din partea multor colegi de-ai
no[tri din cele trei jude]e men]ionate, pe care-i invit\m s\ treac\
pe la I.S.J-uri [i C.C.D.-uri `n vederea inform\rii mai complete [i
a eventualei preg\tiri pentru a accede `n astfel de posturi.
Niculina NI}| - formator regional [i
metodist al CCD Neam]
II. COPIL|RIA- UN
PA{APORT EUROPEAN
ub patronajul
Direc]iei
Jude]ene pentru
protec]ia drepturilor copilului
Neam], funda]ia
British
Romanian
Connection Radley College
Educational
Foundation a organizat la
complexul de case comunitare C\lin [i Sm\r\ndi]a [i
la Complexul comunitar Ion
Creang\ din Piatra Neam],
`n perioada 26 iulie - 03
August a.c., o tab\r\ ad-hoc
avnd ca participan]i cei
peste 80 de copii reziden]i `n
centre [i 13 studen]i [i elevi
din Marea Britanie, care au
ini]iat activit\]i [i cursuri
practice de `nv\]are [i
cunoa[tere a limbii engleze
[i a unor aspecte esen]iale
din via]a poporului englez.
Tab\ra a oferit un cadru
educativ de vacan]\ care nu
a fost formal, copiii `mpreun\
cu oaspe]ii, stabilindu-[i de
la `nceput programul de
activitate `n func]ie de
preferin]e [i abilit\]i [i modificndu-l pe parcurs `n
func]ie de nevoile concrete.
S-au realizat astfel o
serie de activit\]i educative
[i recreative pentru copiii
care nu au plecat `nc\ `n
vacan]\.
Funda]ia
englez\
desf\[oar\
activit\]i,
tradi]ionale de acum, mai
ales `n perioada vacan]elor
de var\, devenind o permanen]\ `n ultimii 5 ani prin
tabere de cunoa[terea limbii
engleze organizate `n
ora[ele P. Neam], Bac\u,
Roman [i Tg. Neam].
Ceea ce a fost deosebit

de aceast\ dat\ este faptul
c\ elevii [i studen]ii englezi
au tr\it 9 zile al\turi de copii
afla]i `n dificultate [i au putut
afla pe viu modul `n care
tr\iesc ace[ti copii, gndurile [i aspira]iile lor, precum [i talentele [i abilit\]ile
pe care le au.
Oaspe]ii au ini]iat cursuri,
activit\]i recreative [i de
cunoa[tere, mergnd al\turi
de copii `n excursii prin
`mprejurimile ora[ului, sau la
M\n\stirile V\ratic, Agapia,
la Cetatea Neam]ului [i la
casa
memorial\
Ion
Creang\ din Humule[ti.
Funda]ia a suportat
toate cheltuielile oaspe]ilor
englezi [i a sponsorizat
excursiile organizate.
Oaspe]ii englezi au fost
sincer impresiona]i de spontaneitatea, dragostea [i
c\ldura cu care au fost
`nconjura]i de copii f\cnd
compara]ie cu copii englezi
care se afl\ `n aceea[i
situa]ie [i care sunt mai reci
[i mai protocolari.
Att copiii din centre ct
[i tinerii englezi au fost
foarte impresiona]i de experien]a tr\it\ cei din urm\
promi]nd c\ vor veni [i la
anul. Din Piatra Neam]
oaspe]ii englezi au plecat la
Costine[ti, ca de altfel [i o
parte dintre copii pentru a se
bucura de soarele [i c\ldura
litoralului romnesc.
{ef Centru Sm\r\ndi]a

Ec. Vasile
PAN}~RIU
PETRE }U}EA, FILOZOFUL F|R| CRAVAT|: "N-AM
VOCA}IE DE ANAHORET"
n interesant portret al
filozofului Petre }u]ea
face Dan H\ulic\ `n
num\rul 229 al revistei
"Observatorul cultural"
`n articolul "Glosse la
un
portret
al
Filozofului".
Scrie
autorul despre filosoful
f\r\ cravat\: "O structur\ sufleteasc\ de
]\ran imperial - cum
incitant `l nume[te
Andrei Ple[u -, accepta `n serviciul
ideilor "firescul ideilor", o tr\s\tur\
neobi[nuit\: acela[i eseist `n
"Lumea cre[tin\", cu ocazia portretului omagial pe care-l `nchina
filosofului, se `ncumeta s\ releve,
prin originalit\]ile lui Petre }u]ea,
"hazul enorm al formul\rii". Nu constituia un panaceu pentru ceasurile
de cump\n\ [i `nsingurare. Dar
atest`nd prezen]a acestor nelini[ti,
la un prag crepuscular, o confi-
den]\ pre]ioas\ din decembrie

1990, c\tre Geo Bogza, a[ternea,
ca un suspin nostalgic, aspira]ia
spre solitudine: "fiindc\ anahoretul
are cea mai vast\ vecin\tate,
divinitatea". Lucid, filosoful nu
`nt`rzie totu[i s\ [i-o fr`neze: "N-am
voca]ie de anahoret. Fiindc\ s`nt
de o radical\ sociabilitate".
"ORICE
PERSONAJ
TRAGIC ESTE, ~N ACCEP}IA
PROPRIE A CUV~NTULUI, UN
EROU"
Ne-a parvenit la redac]ie, prin
grija profesorului Traian Cicoare,
num\rul triplu (75-76-77) al revistei
de filosofie [i literatur\ "Trnava",
editat\ sub egida USR la T`rgu
Mure[. La `mplinirea a trei decenii
de la moartea lui Nicolae Bagdasar,
eruditul g`nditor de cultur\ enciclopendic\, cercet\tor [i animator
al publica]iilor filosifice romne[ti,
Ionu] Isac recenzeaz\ monografia
acestuia, semnat\ de V. Zv\ncescu [i ap\rut\ la Editura
bucure[tean\ Ramida. Citim `n
iulie - august 2004
acela[i num\r un interesant eseu,

semnat de Claudia Isac despre
"Vina [i con[tiin]a tragic\ a individului `n literatura primului r\zboi
mondial", cu referire la operele
prozatorilor Rebreanu, Camil
Petrescu, Barbusse [i E.M.
Remarque: "Orice personaj tragic
este, `n accep]ia proprie a cuv`ntu-
const\n]eanul Ion Ro[ioru, Iulian

Boldea, poezie romneasc\,
t\lm\ciri din lirica universal\ etc.
ANDREI {ERBAN: "UN
REGIZOR-DEMIURG ESTE
CEL MAI ORIBIL"
~n num\rul din var\ (26) al
Revista presei literare

lui, un erou; aceasta pentru motivul
c\ alura sa decis\, modul str\lucit
`n care `nfrunt\ moartea fac din ele
un model de abnega]ie. Nodul tragic certific\ realitatea unei lumi
antinomice" - afirm\ autoarea,
venind [i cu exemple de eroi din
cunoscutele romane ale celor patru
prozatori. Lecturile filosofice s`nt
completate de Teodor Vidam, Ionel
Popa
[i
Mihai
Giurgea.
Consistentul num\r al revistei mai
cuprinde un remember Romulus
Guga, cronici literare semnate de
revistei "Luceaf\rul" citim un interesant interviu acordat Marinei

Spalas de ilustrul regizor Andrei
{erban. La `ntrebarea dac\ regizorul nu poate fi asem\nat cu un
demiurg care prive[te lumea de
sus, Andrei {erban r\spunde: "Nu,
nu, nu. Un regizor-demiurg este cel
mai oribil. Pentru c\ un regizordemiurg se a[eaz\ `n afara vie]ii.
Se a[eaz\ ca un fel de Dumnezeu
care judec\ via]a [i ì judec\ pe
ceilal]i. Un regizor-demiurg este un
regizor vanitos. C`nd eram t`n\r
APOSTOLUL
asta era ideea: s\ fiu eu demiurg.

S\ fiu eu marele demiurg care
prive[te de sus. M-am deschis mult
mai mult spre umilin]\ [i spre a
`nv\]a altceva, spre a fi mai
aproape de via]\, mai aproape de
nivelul vie]ii [i la nivelul celorlal]i cu
care lucrez, spre a lucra `n grup [i
`n colectiv [i spre a m\ sim]i printre
ei. Ceea ce nu `nseamn\
democra]ie neap\rat. Pentru c\ nu
cred c\ arta e democratic\". La o
`ntrebare a reporterului privind cenzura economic\, regizorul afirm\
c\ "cele mai bune spectacole le-am
f\cut c`nd nu erau bani, pentru c\
atunci a trebuit s\-mi exersez
mu[chii imagina]iei".
GELLU DORIAN: "LA NOI
S-AU INSTALAT IGNORAN}A
{I SUFICIEN}A"
Un interesant interviu acordat
de poetul Gellu Dorian altui poet,
Sergiu Adam, citim `n num\rul 6 al
revistei "Ateneu". Referindu-se la
statutul scriitorului `n lumea
romneasc\ de azi [i de mìne,
poetul afirm\:"Autoritatea scriitorului nu mai este cea de acum

dou\zeci de ani. Nici prestan]a lui
nu mai este accea[i. Dar ce este
trist e faptul c\ scriitorul romn nu
mai seam\n\ deloc cu scriitorul
occidental, s\ spunem, `n sensul
c\ prezen]a scriitorului romn `n
via]a cititorului romn nu mai
seam\n\ deloc cu cea a scriitorului
occidental, care este altfel asimilat,
receptat, prezentat. La noi s-au
instalat ignoran]a, suficien]a,
sus]inute de o putere material\
slab\, `nc`t tirajele mici ale scriitorului romn consacrat `l fac la fel
de anonim ca [i scriitorul care nu
merit\ nici un pic de aten]ie, av`nd
`n vedere valoarea. Sub infla]ia
aparent\ se ascunde de fapt o
secare a for]elor scriitorice[ti, o
s\r\cire a acestuia, `n sensul c\
scriitorul romn `[i scrie c\r]ile [i le
public\ pe banii lui [i le face cadou
unor prieteni, totul `ntr-un cerc din
ce `n ce mai `nchis, f\r\ perspectiv\ s\ se impun\ `n con[tiin]a general\ a na]iei sale".
OCHELARIST
Pag. 5
~N C|UTAREA IDENTIT|}II
Liceul de Art\, sub semnul schimb\rii

* Interviu cu prof.
Cecilia Georgeta
Roiu, director al
Liceului de Art\
iceul de Art\ va
purta, `ncep`nd cu 1
septembrie, numele
apreciatului pictor
pietrean
Victor
Brauner. Gestul nu
se dore[te o simpl\
schimbare de nume,
ci un nou `nceput
pentru liceul care,
deja cunoscut `n ]ar\
pentru valoarea sa,
sper\ s\ se impun\
definitiv printre institu]iile de
`nv\]\m`nt cu profil similar de pe
continent [i chiar din lume.
- A[ezarea Liceului de Art\

sub numele pictorului Victor
Brauner este [i un pretext
potrivit pentru rememorarea
drumului parcurs p`n\ `n
prezent. Cum a ap\rut, practic,
aceast\ institu]ie de `nv\]\m`nt?
- Liceul de Art\ fiin]eaz\ ca
liceu din anul 1990, pe structura
vechii {coli de Muzic\, ap\rut\
`n 1960. ~n momentul c`nd s-a
dat libertate la `nfiin]area de
[coli, de licee, primul g`nd al
profesorilor de la {coala de
Muzic\ a fost transformarea
[colii `n liceu. Aceasta a `nsemnat foarte mult deoarece, pe de
o parte, Liceul de Art\ este singurul liceu cu acest profil din
jude], iar pe de alt\ parte pentru
c\ profesorii aveau de mult timp
rezultate foarte bune cu elevii la
concursurile [colare. ~n 1990,
c`nd a luat fiin]\ liceul, am
func]ionat `n vechea cl\dire, dar
aveam clase [i la Liceul Hoga[;
pentru c\ se punea problema
unui spa]iu adecvat liceului [i
numai pentru liceul nostru, am
ob]inut [i cl\direa pentru atelierele de plastic\ de pe
Decebal. Din acel moment, conducerea liceului [i-a propus `n
primul r`nd afirmarea liceului `n
concursuri zonale, na]ionale [i
chiar interna]ionale. Faptul c\
avem absolven]i ai Liceului de
Art\ care c`nt\ `n str\in\tate,
faptul c\ avem bursieri `n

str\in\tate denot\ c\ s-a muncit
cu pasiune, [i chiar [i atunci
c`nd ne-a fost greu am str`ns
r`ndurile [i am ie[it la ramp\.
Problema era s\ ob]inem o
identitate [i ca nume - Liceul de
Art\ este o denumire la fel ca
{coala nr. 1, sau orice altceva.
Aveam nevoie de o personalitate care s\ stea `n spatele nostru, care s\ ne sus]in\ moralice[te [i care s\ ne dea girul
pentru perspectiv\. Dup\ multe
discu]ii, a fost ales numele pictorului Victor Brauner, [i aceasta
din mai multe considerente:
este un pictor mai pu]in cunoscut `n Romnia dar care face
avangard\ `n plan european [i
chiar mondial - [i asta `ntr-un
moment c`nd arta modern\ se
impune tot mai mult. Apoi,
Brauner are leg\tur\ [i cu muzica, pentru c\ fratele s\u este
folclorist. {i `n final, fiind un om
al ora[ului, sus]inut de cultura
european\, am considerat c\
numele lui Victor Brauner va
r\spunde, pe de o parte,
dorin]ei noastre de afirmare, iar
pe de alt\ parte dorin]ei noastre
de implementare `n cultura
romneasc\. ~n momentul c`nd
am optat pentru acest nume am
`nceput s\ facem toate demersurile necesare; aici, meritul
este al colegilor de la Art\
Plastic\, profesorii Potop [i
Tudorache, ei au luptat cel mai
mult pentru `nf\ptuirea acestui
proiect. {i au avut ceva de lupt\,
a durat un an de zile p`n\ c`nd
am primit h`rtiile de la minister.
Am f\cut demersurile c\tre
Inspectoratul
{colar,
Inspectoratul {colar a mers mai
departe [i am ob]inut dreptul de
a purta numele pictorului Victor
Brauner `ncep`nd cu anul [colar
2004-2005, deci de la 1 septembrie. Numele ne oblig\, pentru
c\ de acum `ncolo vom fi identifica]i cu personalitatea lui
Brauner [i va trebui s\
men]inem [tacheta ridicat\.
- Spunea]i c\ numele pictorului pietrean v\ oblig\ la performan]\. Ave]i `ns\ [i suportul
material [i financiar care s\ permit\ aceast\ performan]\?
Spun asta deoarece activitatea

unui liceu cu acest profil implic\
ni[te costuri, sume mari de bani,
iar performan]\ f\r\ bani...
- Performan]\ f\r\ bani nu
se poate, dar acolo unde este
pasiune, dragoste de meserie,
dragoste de copii apare [i performan]a. Avem un colectiv
foarte bun [i reu[im s\ trecem
peste nevoile zilnice - salariile
noastre s`nt a[a cum s`nt, [i noi,
ca indivizi, ne descurc\m destul
de greu - dar ne doare cel mai
mult c`nd vedem [i necazurile

copiilor...
Avem
ajutorul
Prim\riei, Consiliului Local, care
`n ultima perioad\ chiar ne-a
sus]inut, am primit pianul de
concert care este foarte important pentru concursurile muzicale, am primit un corn nou, la
fel, foarte important `n
orchestr\, avem promisiuni pentru ]ambal, pentru oboi... Deci
instrumente am mai primit. Dar
[i accesoriile s`nt foarte
scumpe, anciile [i toate cele-
lalte, iar noi am mai cump\rat

pentru copii. La Arte Plastice,
fiecare expozi]ie cost\ foarte
mult.
Pentru
Expozi]ia
Absolven]ilor, care a avut
vernisajul pe 19 mai, s-au
cump\rat materiale `n valoare
de aproximativ 40 de milioane
lei, foarte scumpe. Au fost trei
sec]ii, fiecare sec]ie a cerut `n
jur de zece milioane, [i `nc\ mai
avem ni[te cereri de rame.
Materialele cost\ foarte mult, iar
copiilor de la Plastic\ nu le
putem asigura materiale dec`t
pentru lucrarea de diplom\,
pentru c\ ea r\m`ne [i `n patrimoniul [colii, `n rest, pentru
lucrul la clas\, foarte rar le asigur\m materiale. De asta
spuneam c\ `ntr-adev\r cheltuiala este foarte mare la Art\
Plastic\, dar [i la Muzic\ - se
rupe o coard\, se rupe o ancie,
trebuie bani. Dar, repet, pasiunea [i dragostea...
- Pasiunea s-a reflectat `n
rezultatele elevilor?
- Da. Vreau s\ v\ spun c\
anul acesta chiar am ob]inut
rezultate foarte bune la
olimpiadele [colare. Avem la

zonal\ - pentru clasele III-VIII la
Muzic\ se organizeaz\ numai
etap\ zonal\, pe Moldova avem 20 de premii I, II, III [i dou\
men]iuni, un premiu II la corul
claselor V-VIII, avem dou\ premii
mari la olimpiada na]ional\ la
canto [i teorie, cu note foarte
mari: 100 de puncte [i 98,5
puncte, din 100 posibile. Am avut
patru participan]i la olimpiada
na]ional\, doi au luat premiile
despre care v-am vorbit, iar
ceilal]i doi au luat premiul pentru
cel mai talentat interpret... Au fost
foarte bine cota]i [i ei. Particip\m
acum la concursuri recunoscute
de minister, de exemplu am trimis
trei elevi la "Prim\vara Artelor"
de la Bac\u [i to]i trei s-au `ntors
cu premii. Avem un premiu de
recunoa[tere pentru cel mai bun
corepetitor, acordat doamnei
profesoare Cristina Popa. Deci
s`ntem recunoscu]i. ~ncerc\m s\
exist\m prin noi [i prin elevii
no[tri.
A consemnat
Domnica VASILIU
Av a n p r e m i e r \ e d i t o r i a l \ 2 0 0 4
TOAMN| BOGAT| ~N C|R}I ALE AUTORILOR NEM}ENI

~n cea de-a doua parte a acestui an vor ap\rea
la diferite edituri din Piatra Neam] sau din ]ar\
importante c\r]i semnate de autori nem]eni, acestea
intr`nd pe lista ofertelor editoriale sau a ONG-urilor,
aprobate [i finan]ate de c\tre Ministerul Culturii pe
acest an.
La
Editura
"Conta" din Piatra
Neam] (director,
Adrian
Alui
Gheorghe)
va
ap\rea `n aceast\
toamn\ o antologie de poezie a
scriitorului Aurel
Dumitra[cu,
"Scene din via]a
poemului", edi]ie
realizat\ de Adrian Alui
Gheorghe [i postfa]at\ de criticul literar Vasile Spiridon.
Cartea cuprinde `n cele circa
300 de pagini opera poetic\
antum\ [i postum\ a poetului.

l Proiect ONG, `n spe]\
Asocia]ia Teatrului Folcloric din
Romnia [i Republica Moldova,
va ap\rea `n acest an
"Dramaturgie
folcloric\
romneasc\ ilustrat\", semnat\
de George Br\escu, lucrare
reprezentativ\ pentru zona
jude]ului Neam] [i nu numai. De
men]ionat c\ proiectul a fost
ignorat tocmai de institu]iile
locale (de[i cartea e reprezentativ\ pentru jude]), dar a fost
ales din peste o sut\ de oferte
ONG de c\tre Ministerul Culturii
pentru finan]are par]ial\.
Volumul, de circa 350 de pagini,

are peste 400 de ilustra]ii, `n
parte color.
l ~n aceast\ toamn\ va
ap\rea la Editura "Conta" [i
cartea scriitorului [i omului de
teatru Eduard Covali. ~n cele
150 de pagini ale c\r]ii autorul
(disp\rut dintre noi anul trecut)
ne prezint\ experien]a unui
c\rturar care a visat toat\ via]a
existen]a unui "teatru perfect".
De altfel, volumul lui Eduard
Covali poart\ titlul "Re]et\ pentru un teatru perfect".
l Aflat pe lista de oferte
editoriale a Editurii "Axa" din
Boto[ani, volumul de versuri
"Insolen]a nop]ilor", semnat de
poetul [i ziaristul Nicolae Sava,
a fost aprobat pentru finan]are
de c\tre comisia anual\ stabilit\ de Ministerul Culturii [i va
ap\rea `n aceast\ toamn\.
Volumul, de circa 80 pagini,
cuprinde poeme din crea]ia

poetic\ recent\ a autorului.
l Lucrarea de doctorat a
scriitorului
Adrian
Alui
Gheorghe, "Tinere]e f\r\
b\tr`ne]e [i sentimentul tragic al
timpului", de circa 350 de pagini, va vedea lumina tiparului
tot `n aceast\ toamn\ la Editura
"Conta".
l La Editura "Timpul" din
Ia[i va ap\rea [i volumul al
III-lea (nu [i ultimul) din jurnalul
poetului Aurel Dumitra[cu,
"Caiete maro". ~n cele circa 350
de pagini ale c\r]ii s`nt cuprinse
`nsemn\rile autorului din
perioada anilor 1987-1988. Din
jurnalul acestui important scriitor vor mai ap\rea, tot prin grija
poetului Adrian Alui Gheorghe,
volumele IV [i V, `n plan fiind [i
publicarea bogatei sale coresponden]e.
n ultima perioad\,
{tefan Potop s-a afirmat mai ales ca un
pasionat sus]in\tor al
recuper\rii memoriei
lui Victor Brauner,
binecunoscutul artist
n\scut la Piatra
Neam]. {i a reu[it, cu
o tenacitate de invidiat, s\ a[eze acest
nume pe frontispiciul
Liceului de Art\ de
aici, a[a cum se cuvenea.
Totodat\, ca profesor la aceea[i
institu]ie de `nv\]\m`nt artistic, a
organizat c`teva expozi]ii ale
elevilor s\i demne de toat\ lauda,
`n primul r`nd pentru c\ a ridicat
[tacheta selec]iei dincolo de
normele didactice, impun`nd criteriile fenomenului plastic contemporan, `n general. Apoi, ca experimentat m`nuitor al penelului,
{tefan Potop s-a gr\bit s\ vin\ `n
`nt`mpinarea unor evenimente
care s-au succedat calendaristic
sau adminstrativ (v. portretul lui
{tefan cel Mare, personalitate
Pag. 6
recent comemorat\,
sau, mai demult,
proiectele de steme
ale unor localit\]i din
jude]). ~n noianul
acesta de activit\]i
curente, exista pericolul de a-l uita chiar
pe pictorul {tefan
Potop,
cu
preocup\rile
sale
intime, de atelier. Ei
bine, el nu se las\
uitat [i expozi]ia pe
care a deschis-o `n
penultima zi a lunii
iulie a.c. la Galeria
TopArt din Piatra
Neam] dovede[te c\
avem de a face cu o
persoan\ laborioas\,
care [tie s\-[i dozeze
efortul indiferent de
num\rul solicit\rilor.
{tefan
Potop e un pictor
atipic, cel pu]in pentru
spa]iul
artistic
nem]ean. Iat\ o afir-
Pr ovoc\rile pictor ului
{TEFAN POTOP
ma]ie care trebuie explicat\. Pe de
o parte, el nu ]ine cu tot dinadinsul
s\ ne fac\ pl\cere, s\ ne atrag\
prin elementele care au consacrat
[i au cultivat de-a lungul timpului
no]iunea de "frumos" (de pild\,
peisajul e o raritate la el [i chiar
atunci c`nd apare este mai
degrab\ un "peisaj interior", marcat subiectiv). Pe de alt\ parte,
{tefan Potop evit\ programatic
ceea ce se nume[te `ndeob[te
"contempla]ie", adic\ medita]ia
pasiv\ [i afectiv\ `n fa]a universului finit, fatalmente impus,
prefer`nd s\ iscodeasc\ [i s\
c`rteasc\ (de unde rezult\ [i dominanta laic\ a picturii sale, alt\ ca-
APOSTOLUL
racteristic\
rar
`nt`lnit\ la arti[tii
no[tri de azi). Toate
lucrurile astea [i `nc\
altele sunt u[or de
sesizat `n expozi]ia
deschis\ la Galeria
TopArt. Pentru c\
{tefan Potop, de[i
ajuns la maturitate (n.
1960), resimte `n
continuare nevoia de
a-[i modela [i adapta limbajul
dup\ realitatea imediat\. Artistul
se consider\ provocat [i e dispus
s\ r\spund\, cu toate pericolele
ce decurg din aceast\ atitudine.
Astfel pictura sa devine un comentariu, o secven]\ dintr-un discurs
care acompaniaz\ actualitatea.
M\ opresc la un prim exemplu. Prezen]a unui [ir `ntreg de
caricaturi (inspirate din alegerile
locale abia `ncheiate) poate s\
contrarieze, `ntr-o expozi]ie care
s-ar dori "serioas\". Dar {tefan
Potop are o alt\ concep]ie despre
seriozitate - c`nd minat\ de spirit
ludic, c`nd de insurgen]a satiric\.
El vrea s\ comunice, s\ r\spund\,

chiar cu riscul de a produce efemeride din punct de vedere plastic
("ars longa, vita brevis", nu?!).
Dar, cercet`nd lucr\rile de pe
simezele al\turate, ne d\m seama
imediat c\ artistul are con[tiin]a
perisabilit\]ii
subiectului
[i
`ncearc\ s\ o dep\[easc\ prin
raportarea la o parabol\ confirmat\ in aeternum de existen]a
uman\: pe[tele cel mare va `nghi]i
mereu pe[tele mai mic. ~n consecin]\, polemica devine complex\ ("via]a e complex\", nu?!),
dob`nde[te un sens moral [i chiar
o dimensiune interioar\, autoironic\ (`n c`teva tablouri, pe[tele cel
mic, sacrificatul, a `nghi]it deja c\ci o poart\ `n p`ntec! semn\tura artistului). Citit\/privit\
a[a, expozi]ia lui {tefan Potop
cap\t\ coeren]\ [i unitate de viziune.
Emil NICOLAE
iulie - august 2004
UTOPIA LA TIMPUL PREZENT

CUM AR TREBUI S| ARATE CLASA POLITIC| DIN ROMNIA
{I CE PERSOANE AR TREBUI S|-{I DEPUN| CANDIDATURA
PENTRU A CONDUCE DESTINELE EI
Opinia domnului Amaicei
up\ aproape 15 ani de provizorat [i certuri, pentru a
ajunge la putere diferite (multiple) partide politice mai
mari sau mai mici, situa]ia `n ]ar\ nu a intrat `n normalitate.
V\znd demagogia [i b\l\ceala forma]iunilor
politice de la ultimele alegeri locale din acest an 2004
m-am decis s\ scriu aceste rnduri.
Plecnd de la modelele reale din natur\, corpul
omenesc cu partea stng\, trupul [i partea dreapt\,
structura atomului (nucleu, electroni, protoni) etc.,
folosind o diagram\ WEN-EULER din teoria mul]imilor
referitoare la trei mul]imi, situa]ia politic\ a ]\rii ar putea fi structurat\ astfel:
O.N.G.-urile, persoanele care se declar\ independente [i sindicatele.

~n general sindicatele se declar\ c\ nu fac politic\ dar ele fac:
A[ aminti doar cazurile dnului VICTOR CIORBEA [i dnului
MIRON MITREA.
Se observ\ deci c\ sindicatele au devenit `n mare m\sur\
ramp\ de lansare pentru lideri politici, mas\ de manevr\ pentru
partide [i sperietoare de guverne.
Se `ncearc\ de diferite partide ca [i mul]imea celor peste 56.000.000 de pensionari s\ devin\ tot o mas\ de manevr\ pentru
a le ob]ine votul lor dndu-le `n preajma alegerilor fie ele locale
sau guvernamentale diferite pachete, pache]ele [i multe promisiuni care dup\ vot sunt date uit\rii.
Analiznd diagrama celor trei
forma]iuni politice: Sd, Cd, Dd dac\ le pot
denumi astfel rezult\ c\ Centrul
Democratic va trebui s\ joace rolul de
nucleu `n jurul c\ruia s\ graviteze celelalte
for]e: Sd [i Dd.
Structurile statului se pot realiza (constitui) astfel:
a) Propunerea Sd Dd
b) Propunerea Sd Cd
c) Propunerea Dd Cd.
3. O propunere unic\ a tuturor for]elor democrate pe care
electoratul o poate vota sau nu.
a) Sd Cd Dd
Consider c\ primele trei propuneri sunt onorabile (viabile) 1
(a,b,c)
Celelalte alian]e, al\turi de primele trei nu sunt recomandate
(viabile) deoarece voturile ar fi
dispersate.
Alian]ele de acest tip pot da rezultate bune `n alegerile locale.
III. AVANTAJE: 1) Aflndu-se `n competi]ii numai aceste trei
alian]e sumele cheltuite pentru alegeri fie ele locale sau generale
I.PARLAMENTUL = Sd DdCD
Stnga democratic\ intersectat\ cu
dreapta democratic\ [i centrul democratic
s\ formeze parlamentul (SFATUL }|RII)
Persoanele care vor fi alese `n parlament s\ fie cu un grad de
cultur\ ridicat, s\ cunoasc\ foarte bine problemele ]\rii, s\
cunoasc\ [i programele celorlalte forma]iuni politice pentru ca
`mpreun\ s\ g\seasc\ solu]iile cele mai bune.
Toate forma]iunile politice au programe ce cuprind p\r]i bune
[i p\r]i rele iar prin cunoa[terea de c\tre cei ce doresc s\ intre `n
sfatul ]\rii" a acestor programe pot fi de folos ]\rii aprobnd
solu]iile cele mai bune.
Senatorii [i Deputa]ii ale[i s\ apere interesele ]\rii [i nu pe
cele personale.
Senatorii [i deputa]ii s\ primeasc\ `n continuare retribu]ia
(salariul) pe care l-au avut la locul de munc\ iar `n plus o indemniza]ie modic\ (deplas\rile f\cndu-se cu ma[inile ]\rii [i bani de
deplasare) [i nu salarii de zeci de milioane.
Diagrama general\ ar\tnd astfel:
PRE{EDINTELE
II. Pentru func]ia de pre[edinte al ]\rii pot fi f\cute minimum 3
propuneri, maxim 7, astfel:
EXPLICA}II:
Sd (stnga democratic\)=> s\ o formeze for]ele politice cu
programe de stnga `n propor]ie de peste 50%.
Dd (dreapta democratic\) => s\ o formeze for]ele politice cu
programe de dreapta de peste 50%
Cd (centrul democratic)=> s\ cuprind\ toate for]ele demarcate care se declar\ c\ nu fac politic\: [coala, armata, biserica;
1.Propuneri ale fiec\rei alian]e de partide:

a) Propunerea Sd
b) Propunerea Dd
c) Propunerea Cd
2. Propuneri de alian]e
ar fi mult mai mici iar restul fiind folosite numai `n interesul ]\rii.
2) Listele pentru candida]ii care vor fi nominale ar fi mult simplificate.
3) Volumul de munc\ `n preg\tirea [i desf\[urarea (...)
alegerilor va fi mult mai mic.
4) Prezen]a la vot va fi mult mai mare.
5) Legea electoral\ se poate mult simplifica.
6) Principiile democratice nu vor fi cu nimic `nc\lcate `ntruct
se vor vota persoane [i nu liste.
7) }ara `n momentul de fa]\ are nevoie de economii, de unitate na]ional\, de unitate `ntre toate for]ele democratice pentru a
ne putea prezenta cu rezultate meritorii (bune sau chiar foarte
bune) atunci cnd vom deveni membri `n Uniunea European\.
Nu am preten]ia c\ aceste cteva gnduri ale mele sunt din
cele mai bune, dar prin ele cred c\ sunt `n asentimentul multor
compatrio]i (concet\]eni) de a c\uta c\i noi de a ie[i din aceast\
lung\ perioad\ de tranzi]ie [i de a fi comentate `n presa local\...
fie de bine (sau) fie de r\u.
(Urmare din pag. 6)
n alt exemplu.
Artistul
polemizeaz\ [i cu tabuurile c\rora li s-a
conferit un loc "de
drept" `n istoria
artei. ~n acest caz
folose[te parodia
sau parafraza: din
scoica marin\ a
lui Botticelli nu se
mai na[te Venus, de ast\
dat\, ci o uria[\ pereche de
buze ro[ii, aluzie direct\ la
victoria erotismului asupra
amorului idilic!
Dac\ am spus c\ {tefan
Potop e un artist atipic pentru
spa]iul nem]ean actual, asta
nu `nseamn\ c\-i lipsesc
afinit\]ile cu al]i pictori, din
alte arii [i alte timpuri.

F\r\ prejudec\]i, dar
p\str`nd propor]iile
totu[i, l-a[ apropia `n
privin]a
diversit\]ii
reac]iilor [i a travaliului
de
milanezul
Giuseppe Arcimboldo
(secolul al XVI-lea!)
iulie - august 2004
Pr ovoc\rile pictor ului
{TEFAN POTOP
care, de asemenea, [i-a
convertit voca]ia de caricaturist `n proiec]ii picturale
ironice, sub trei `mp\ra]i ai
Imperiului
Habsburgic
(Ferdinand I, Maximilian II
[i Rudolf II - v. portretul din
zarzavaturi al acestuia din
urm\, celebrul "Vertumn"),
sau a polemizat cu produc\torii de tabu-uri din
vremea sa (v. ciclul "Cele
patru anotimpuri", ]intind
c\tre A. Vivaldi, desigur).
APOSTOLUL
De
altfel,
Arcimboldo a
[i
fost
recunoscut
de
suprareali[ti ca unul dintre `nainta[ii
lor, iar cu arti[tii din a[a-numita
"avangard\ istoric\" {tefan
Potop are cele mai multe `n
comun, mai cu seam\ din
punct de vedere tehnic: colajul,
compozi]ia `n dou\ dimensiuni,
cromatica tran[ant\, materialele neconven]ionale etc. La
care a[ ad\uga preferin]a pentru anecdotic [i, uneori, decorativismul.

Oricum, expozi]ia lui
{tefan Potop, de la TopArt, nu
e o colec]ie de comodit\]i [i de
solu]ii. E doar o provocare
menit\ s\ nasc\ `ntreb\ri, nu
r\spunsuri.
Pag. 7
Zig - Zag
LIDERII
LICEELOR NEM}ENE
ULIA CRISTINA
I F T I M I A a absolvit
Colegiul Na]ional
"Petru Rare[" cu
media 9,92, dup\
ce, `n ultimul an de
liceu, nu a avut
dec`t note de 10.
Ea a fost admis\ la
Colegiul pietrean
acum patru ani,
dup\ ce a `ncheiat
gimnaziul cu media
9,99 [i a primit premiul de
onoare al {colii 26.
"Am luat [i note mici, chiar
`n clasa a noua, la prima lucrare
la fizic\. Acest lucru m-a
ambi]ionat s\ particip la
olimpiada jude]ean\, la care
m-am clasat printre primii elevi.
Nu a fost nevoie s\ m\
supravegheze p\rin]ii, mi-a
pl\cut tot timpul s\ `nv\]", a
m\rturisit [efa de promo]ie a
celui mai titrat liceu din Piatra
Neam].
Iulia [i-a propus s\ intre la
Facultatea de Automatiz\ri [i
Calculatoare Bucure[ti, pentru
a lucra, dup\ absolvire, `n
domeniul proiect\rii de softuri.
OANA
RADU
{I
A N D R E E A T U D O S E , colege
de clas\, au absolvit cu aceea[i
medie, 9,87, Liceul "Calistrat
Hoga[". Oana vrea s\ devin\
poli]ist\ [i va urma Academia
de Poli]ie, iar Andreea a optat
pentru ASE Bucure[ti, unde a
fost admis\ f\r\ examen,
datorit\ locului III ob]inut la
Olimpiada
na]ional\
de
englez\.
DUMITRU GHENADIE,
basarabean de origine, este
[eful de promo]ie al Grupului
{colar Bicaz, pe care l-a
absolvit cu media 9,66. El a
ob]inut premiul I `n to]i cei patru
ani de liceu, fiind recunoscut [i
ca lider `n materie de informatic\ [i tenis de mas\. Pasionat
[i de fizic\, basarabeanul s-a
decis s\ urmeze o facultate de
automatic\ [i calculatoare, `n
zona Ardealului.
"Dac\ eram singur, nu
ajungeam la performan]\.
Munca `n grup, pe tot parcursul
liceului, m-a ajutat foarte mult",
a declarat Dumitru Ghenadie.
R O D I O N D U T C A , din
Republica Moldova, s-a impus
la Grupul {colar Economic
Administrativ, din Piatra Neam],
pe care l-a absolvit cu media
9,77.
"Am vrut s\ vin `n Romnia
pentru c\ considerat c\ a[a am
mai multe [anse de afirmare.
Nu regret c\ am ales Grupul
{colar Economic", a afirmat
Rodion, care vrea s\ devin\
student al Academiei de Studii
Economice din Bucure[ti, la
facultatea de rela]ii economice
interna]ionale.
D I A N A B O B E I C O este
tot din Republica Moldova [i a
fost declarat\ "Elevul anului

2004" la Grupul {colar Bicaz.
Pasionat\ [i premiat\ `n domeniul desenului [i designului vestimentar moldoveanca dore[te
s\ r\m`n\ `n Romnia pentru a
urma cursurile unei facult\]i de
economie.
"Am avut emo]ii c`nd am
ales Romnia, pentru c\ nu
[tiam ce m\ a[teapt\. Imediat
ce m-am obi[nuit, m-am sim]it
ca acas\", a spus Diana.
V L A D O L A R U este
absolventul
Liceului
de
Informatic\, din Piatra Neam],
cu cea mai mare medie de promovare a bacalaureatului: 9,88.
Pasionat de grafica pe calculator, el a optat pentru facultatea
de Informatic\ a Universit\]ii
"Alexandru Ioan Cuza", din Ia[i.
Cu o viitoare specializare foarte
c\utat\ [i apreciat\ `n
Occident, t`n\rul informatician
nu dore[te s\ plece din ]ar\.
"Nu vreau s\ fiu tratat toat\
via]a ca un str\in", a spus Vlad
Olaru, sper`nd c\ tinerii speciali[ti vor deveni la fel de
pre]ui]i [i `n ]ar\.
IONELA R|CIU [i
A L I N A { A R G U au absolvit
Colegiul "{tefan cel Mare, din
Tg. Neam], cu 9,98, respectiv
9,88, dar au medii identice
lu`nd `n calcul rezultatele
ob]inute la examenul de
bacalaureat. Ionela, elev\ la
profilul uman, va fi student\ la
facultatea de Jurnalism, la Ia[i,
`n timp ce Alina, [efa de
promo]ie a profilului real, va
urma cursurile Facult\]ii de
Economie [i Administrarea
Afacerilor, din Ia[i.
M I H A I A P E T R E I este
[eful de promo]ie de la Colegiul
Tehnic "Ion Creang\", din Tg.
Neam]. El a absolvit liceul cu
media 9,89, iar la examenul de
bacalaureat a ob]inut 9,92.
Profilul urmat a fost electronic\
[i automatiz\ri. Pasionat, `ns\,
de alte domenii, el s-a `nscris la
facult\]ile de {tiin]e politice [i
Biologie.
"Nu pot spune c\ s`nt cel
mai merituos dintre absolven]ii
Colegiului "Ion Creang\". La o
medie mare contribuie mai
mul]i factori", sus]ine Mihai.
ADRIAN TUDOR a
absolvit Colegiul Tehnic
Forestier, din Piatra Neam], cu
media 9,04. Pasionat de silvicultur\, fiind premiat la o
olimpiad\ na]ional\, [eful de
promo]ie a ales Facultatea de
Medicin\ Dentar\ din Arad, la
care a fost admis f\r\ examen,
datorit\ mediilor foarte mari de
absolvire [i bacalaureat.
"Cred c\ a[a pot s\ fiu propriul [ef [i pot fi independent,
pentru c\ se c`[tig\ foarte bine",
[i-a explicat alegerea [eful de
promo]ie al Colegiului Forestier.
Zig - Zag
Zig - Zag
MODIFICAREA CODULUI MUNCII
l CONSTANTIN BAROI: A[tept\m propuneri clare...

ocietatea contemporan\ se confrunt\ cu
numeroase caren]e
determinate at`t de
consolidarea democratic\ c`t [i de
tranzi]ia economic\.
~n plan socioprofesional asist\m la o
reprezentativitate
mai
mare
a
salaria]ilor [i la o
solidaritate profesional\ [i
intraprofesional\. Reprezent`nd
interesele [i drepturile unei anu-
mite structuri profesionale, sindicatele pot influen]a `n diferite

maniere decizii ce ]in de sfera
politicului.
Zilele trecute, Confedera]iile
Sindicale au primit propuneri din
partea Confedera]iilor Patronale
pentru a modifica un num\r de
72 de articole din prezentul Cod
al
Muncii.
Confedera]iile
patronale au enun]at o serie de
principii care la o lectur\ mai
atent\ par s\ nu-[i g\seasc\
aplicabilitatea `n practica socioprofesional\. Prezenta propu-
nere de modificare legislativ\ nu

face dec`t s\ sublinieze [i mai
mult clivajul dintre angajator [i
angajat. ~n opinia domnului
Constantin Baroi, vicepre[edintele F.S.L.~. Neam] ,,dup\ o
prim\ lectur\, propunerile lor
sunt `n mare parte inacceptabile,
imprecise [i vizeaz\ deprecierea
salaria]ilor `n raport cu patronatul.A[tept\m un text bine formulat al articolelor ce urmeaz\ a fi
modificate. Nu respingem `n
totalitate aceast\ idee dar vrem
ca ea s\ fie corect\."
Ideile
enun]ate
de
Confedera]iile Patronale vizeaz\
simplitatea procesului de angajare [i concediere, eliminarea
obligativit\]ii constituirii unui
fond de garantare pentru plata
crean]elor salariale, modificarea
rolului sindical `n stabilirea
normelor de munc\ sau simplitatea
procedeelor
de
sanc]ionare disciplinar\. Pozi]ia
sindicatelor fa]\ de aceste propuneri este una re]inut\, `ns\
dispus\ la negociere [i dialog.
Silviu GRECU
CRE{TEREA SALARIILOR PROFESORILOR
l CONSTANTIN BAROI: O alt\ tragere de timp a Guvernului

nun]ul guvernamental
privind
cre[terea
salarial\ a personalului din sistemul de
`nv\]\m`nt survine
dup\ o serie de
negocieri
`ntre
reprezentan]ii
grupurilor de presiune
[i cei ai executivului.
Joi 12 august 2004
ministrul
BogdanNiculescu Duv\z a
f\cut public\ pozi]ia guvernului
fa]\ de cre[terea salarial\ cu
15,7%. Astfel revendic\rile sindicale vor fi solu]ionate, acest fapt
determin`nd un supliment financiar

de peste 500 miliarde de lei lunar.
~nc\ nu se [tie exact perioada de
c`nd aceste solu]ion\ri vor intra `n
vigoare ci doar faptul c\ aceast\
cre[tere se va realiza e[alonat.
Reprezentan]ii sindicatelor
din `nv\]\m`ntul preuniversitar nu
se pot pronun]a `n leg\tur\ cu
cre[terile salariale dec`t atunci
c`nd vor avea un calendar precis
al e[alon\rilor.
Reorientarea politicilor salariale pentru personalul didactic
provine de la o serie de amenin]\ri
[i presiuni ale grupurilor sindicale
`ncepute `nc\ din luna iulie a anului `n curs. Politica salarial\ este `n
concordan]\ cu cererile reprezentan]ilor acestui grup socioprofesional, `ns\ aplicarea ei ar determina o serie de eforturi la nivel
financiar [i la nivelul bugetului de
stat. Dup\ ultimele preciz\ri guvernamentale, cre[terea retribu]iei
lunare a personalului din
`nv\]\m`nt se va realiza `ntr-un
cadru legislativ bine precizat, `n
timpul negocierilor sindicale
reprezentan]ii acestor grupuri de
presiune dorind materializarea
acestei cre[teri salariale `ntr-un
act legislativ. Liderii locali ai federa]iei sindicale pun sub semnul

incertitudinii [i al manipul\rii acest
tip de promisiune consider`nd-o de
fapt o manier\ de tergiversare a
ac]iunilor de protest. Domnul profesor
Constantin
Baroi,
vicepre[edintele F.S.L.~. Neam]
merge pe aceast\ premis\ consider`nd c\ ,,nu ar fi exclus s\ fie o
alt\ tragere de timp a guvernului ,
folosit\ [i `n acast\ prim\var\,
pentru a nu bloca anul [colar".
Silviu GRECU
REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE
IULIE 2004
~n numerele anterioare au fost semnalate anivers\rile

din iulie: I.I. Mironescu, 13/1883; I.D. {tef\nescu,
16/1886; Veronica Filip, 17/1934; M. Manca[, 18/1933;
Al. Ungureanu, 22/1941; Teoctist Galinescu, 24/1921;
Iulian Antonescu, 26/1932; Natalia Popa (n\scut\
Amaicei), 30/1928.
t {i comemor\rile: Iuliu Buh\escu, 2/1987; I.
Gotcu, 4/1937; V. Ispir, 5/1947; Marcel Dr\gotescu,
6/2002; Eufrosina S\vescu, 21/1971; {tefan Vrgolici,
29/1897.
t 4/1904, la R\zboieni, mare serbare condus\ de
revizorul [colar Gh. Nicolau, dedicat\ lui {tefan cel Mare [i Sf`nt, la
patru veacuri de la moarte.
t 4/1914, n. la P. Neam], Nichita Bistriceanu, `nv\]\tor, ziarist

(unul dintre `ntemeietorii ziarului Ceahl\ul), poet, animator cultural
(m. 30.XII.1997).
t 25/2004, S\rb\toarea R\zboienilor, dedicat\ jum\t\]ii de
mileniu de la moartea lui {tefan cel Mare [i Sf`nt; printre organizatori, Inspectoratul [colar Jude]ean Neam].
AUGUST 2004
t Anivers\ri `n august semnalate `n numerele anterioare:
Viorica Teli[c\, 2/1946; N. Ciobanu, 4/1931; Iuliu Ni]ulescu, 6/1895;
Gh. Cartianu, 8/1907; D. Anton, 11/1913; Camelia Rusu, 11/1956;
M. Jora, 14/1891; Al. Pantazi, 24/1896; C. Bor[, 24/1928; I. Enescu,
25/1884; V.A. Gheorghi]\, 28/1886; Al. Moisei, 29/1882; C.
Schifirne], 29/1945.
t {i comemor\rile: {t. Buicliu, 9/1916; Sergiu Celibidache,
14/1996; Mihai Lupescu, 14/1922; Simion Purice, 20/1996; V.A.
Gheorghi]\, 22/1966; Anton Naum, 22/1917; Victor Savin, 27/1975;
Calistrat Hoga[, 28/1917.
t 20/1996, m. la Bucure[ti, Victor Andrei, profesor renumit la
Piatra- Neam], doctor `n geografie, om de [tiin]\, publicist (n. acum
un veac, la 12 decembrie 1904).
t 28/1906, n. la Bucure[ti, Mircea Dan, Ilustru profesor de istorie, mul]i ani director al Liceului Petru Rare[ din Piatra Neam].
t 30/1940, S\rb\toarea R\zboienilor s-a transformat `ntr-o
grandioas\ manifestare de protest `mpotriva Dictatului de la Viena,
prin care se d\dea Ungariei partea de nord a Transilvaniei. Au participat studen]i ie[eni [i elevi nem]eni.
t 30/2004 Casa de Cultur\ a Sindicatelor din Piatra- Neam]
organizeaz\ pentru elevii, studen]ii [i cadrele didactice din localitate,
colocviul cu tema "Limba
noastr\ cea romn\",
despre situa]ia actual\
din Basarabia.
Prof. Traian
CICOARE
M. DR|GOI
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea Sindicatului
~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
F O N D A T O R I : C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)
C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A } I E : Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic, Constantin
TOM{A - director executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a VASILCA, Dan AGRIGOROAE, Niculina
NI}|, Stelu]a ALEXANDRU, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738),
Constantin TIMOFTE (Subredac]ia T`rgu Neam])
Carmen DASC|LU (secretar).
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3121
Redac]ia [i administra]ia: str.
Petru Rare[ nr. 24, tel/fax:
22.53.32, Piatra Neam]
Pre]ul: 10.000 lei
Pag. 8
APOSTOLUL
iulie - august 2004

Apostolul, Nr. 62 (2004)

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Apostolul, Nr. 62 (2004)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

coment`nd rezultatele examenului de bacalaureat. "Este o

a fiecare `nceput de septembrie

elevilor la o vacan]\ f\r\ griji, iar al

bucuria elevilor de a g\si pe banc\, `n

GREV| GENERAL| LA ~NCEPUT DE AN {COLAR?

doar nu din ru[inea de a fi

nu mai renteaz\. S-au r\rit. {i

TOAMNA SPERAN}ELOR NOASTRE

SERIE NOU, ANUL VI, NR. 62

1991, a fost profesor de matematic\ la liceele "Gheorghe Asachi"

Interviu cu Prof. Univ. Dr.

Interna]ional\ de Studii `n Univers.

DUBITO ERGO COGITO...

`ncetat din via]\ colaboratorul nostru Paul

`nceput de an [colar este

cu declan[area unei greve

tul logician, academicianul

comunicare, [tiin]\, tehnologie,

`mbl`nze[te. ~n o mul]ime de case

fiecare mi[care mai

iulie - august 2004

COGITO, ERGO SUM

Inspectoratul {colar Neam] i-a

salariz\rii pentru personalul didactic, nedidactic [i auxiliar, astfel `nc`t salariile s\ se

de dependente de autorit\]ile locale, ci vor

v`lcean\ Davic Mob, c`[tig\toarea licita]iei

iulie - august 2004

s\ nu pice cumva `n dizgra]ia vreunui Tov

personal\ [i gradul de pauperizare general\

ce? Pentru a ridica ceea ce economi[tii

Pr. Dr. D.D. URSACHE

Piatra- Neam]) [i "Infopuls" (de

Cristina Gicoveanu, clasa a

peti]ie na]ional\ cu lucr\ri

peti]ie na]ional\, organizat\,

at\-ne la 500 de ani de c`nd ne-a p\r\sit demnul de

zi sf`nt\, respectat\ [i serbat\ a[a cum se cuvine de poporul nostru

Studiind vechi cronici, precum [i planul

deoarece unele sunt reproduse de

date sumare dar esen]iale despre

hotarele [i cei 15.000 de lupt\tori

Voievod", singura pisanie ("tradus\

iulie - august 2004

PAGINA CCD - ACTIVIT|}I ROMNO-ENGLEZE

* Con[tientizarea rolului [i importan]ei activit\]ii de

Lucr\rile au cunoscut schimburi furtunoase de idei [i p\reri

* Importan]a mentorului (M) `n formarea

Ceea ce a fost deosebit

{ef Centru Sm\r\ndi]a

den]\ pre]ioas\ din decembrie

iulie - august 2004

acela[i num\r un interesant eseu,

const\n]eanul Ion Ro[ioru, Iulian

Revista presei literare

revistei "Luceaf\rul" citim un interesant interviu acordat Marinei

asta era ideea: s\ fiu eu demiurg.

poetul afirm\:"Autoritatea scriitorului nu mai este cea de acum

Liceul de Art\, sub semnul schimb\rii

- A[ezarea Liceului de Art\

faptul c\ avem bursieri `n