APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

O [coal\ particular\
la standarde europene:

{COALA
PROFESIONAL|
LA SALLE"
f`ntul Ioan De
La Salle (1651 1719) a tr\it `n
perioada
`n
care, `n Fran]a,
statul nu asigura
educa]ia
copiilor
proveni]i din familiile
s\race.
Drept urmare, marele pedagog De La Salle `ntemeiaz\
Congrega]ia Fra]ii {colilor
Cre[tine" [i [colilor La
Salle". Ast\zi, Fra]ii [colilor
Cre[tine au peste o mie de
[coli [i facult\]i `n 82 de ]\ri.
{coala Profesional\ La
Salle", din Pilde[ti, Neam],
s-a n\scut ca o alternativ\ [i
un r\spuns social la dreptul
fiec\ruia la o educa]ie de
calitate. ~n acela[i timp
pretinde dezvoltarea integral\ [i armonioas\ a tuturor
capacit\]ilor elevilor, formarea lor `n respectul fa]\
de drepturile [i libert\]ile fundamentale [i preg\tirea lor
pentru a participa `n mod
activ, competent [i critic `n
via]a profesional\, social\ [i
cultural\. Misiunea [colii
este de a forma oameni care
s\ tr\iasc\ dup\ valorile
umaniste [i cre[tine pun`nd
accent pe respect, solidaritate, toleran]\, cinste [i profesionalism. Conducerea
[colii, reprezentat\ de Fr.
Antonio I. Andueza, director
administrativ [i prof. Petru
G\l\]anu, director pedagogic, `ncearc\ [i reu[e[te s\
ofere o formare profesional\
de calitate acolo unde este
ast\zi mai necesar\: `n
mediul rural. ~n cea mai mare
parte, finan]area este asigurat\ de Asocia]ia Spaniol\
de Cooperare Interna]ional\
(AECI), organism dependent
de Ministerul Spaniol de
Externe, dar func]ionarea ei
este posibil\ numai datorit\
multor persoane [i institu]ii
care ajut\ necondi]ionat.
Taxa pe care o pl\tesc elevii
pentru [colarizare este
modic\, [coala venind `n
sprijinul familiilor nevoia[e

ce nu-[i permit cheltuieli

pentru [colarizarea copiilor.
{coala dispune de o
dotare tehnico - material\ de
care foarte pu]ine [coli beneficiaz\ (laborator de informatic\, sal\ de proiec]ii [i
conferin]e, capel\, bibliotec\, sal\ de lectur\, sal\ de
gimnastic\, atelier de instala]ii, atelier de croitorie, atelier de t`mpl\rie etc.) [i ofer\
urm\toarele calific\ri: croitor
`mbr\c\minte dup\ comand\, instalator tehnico - sanitar [i de gaze, t`mplar universal.
Asocia]ia Institutul Sf.
Ioan De La Salle" `mpreun\
cu Congrega]ia Fra]ii {colilor Cre[tine" stabilesc [i
asigur\ continuitatea principiilor care definesc stilul de
educa]ie `n aceast\ [coal\
care merge `n continuitate cu
tipul de [coal\ [i de educa]ie
g`ndite cu peste 300 de ani
`n urm\ de Sf. Ioan De La
Salle [i care [i ast\zi s`nt vii
[i se re`nnoiesc continuu:
crearea unui climat de participare care s\ fac\ posibil\
co-responsabilitatea, acordarea unei importan]e
deosebite muncii intelectuale
[i preg\tirii profesionale
serioase pentru ca elevul s\
ajung\ la maximumul posibilit\]ilor sale, folosirea formativ\ a timpului liber, practicarea sportului, organizarea de grupuri [i asocia]ii,
promovarea tuturor `n func]ie
de capacit\]ile [i posibilit\]ile
fiec\ruia. Scopul urm\rit
este de a crea o comunitate
cre[tin\ cu spirit ecumenic
care s\ fie punct de referin]\
`n procesul evanghelizator [i
model pentru cre[tere `n
credin]\.
Prin tot ceea ce `ntreprinde, prin deschiderea
spre `nv\]\m`ntul occidental
[i baza material\, {coala La
Salle" din Pilde[ti ofer\ at`t
preg\tirea teoretic\ a absolven]ilor, c`t mai ales cea
practic\ [i pentru via]\.
Drd. MIHAI
FLOROAIA

tatistic, att a mai r\mas din vechea Zi a Femeii! Din

s\rb\toarea ro[ie, poreclit\ de mucali]i Ziua
Haziaicelor. Femeia mileniului trei s-a sastisit s\ tot
admire pe Ana Pauker, Larisa Gorbaciov [i Tovar\[a
academician de renume mondial. Femeia de [tiin]\
care a revolu]ionat chimia `n domeniul polimerilor.
Acum sntem proamericani, privind tot mai admirativ spre Casa Alb\.
Locul unde s-au hrjonit
ghidu[a
Monica
[i
Saxofonistul Bill. Unde e v\zut\ tot mai des Condoleezza Ricefemeia de culoare de mare succes.
Un lucru e clar: 8 Martie nu poate fi [ters cu buretele din calendar. O dat\ pe an! M\car o dat\ pe an, s\ ne plec\m capetele
cu venera]ie `n fa]a femeii, f\r\ a uita c\ este sarea p\mntului [i
fiorul dragostei. S\ o cinstim cum se cuvine, indiferent dac\ este
senator, procuror, doctor, profesor sau pur [i simplu mam\.
"Toate popoarele civilizate au respectat femeile", spunea la vremea lui J.J. Rousseau. Iar A. France completa: "Femeia este o
edi]ie de lux a umanit\]ii, scoas\ de natur\..." Indiferent ce crede]i

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 90

februarie 2007

despre existen]a acestei zile, nu uita]i c\ la 8 Martie mamele

primesc flori, `nv\]\toarelor li se recit\ poezii, bunicilor li se dau
felicit\ri [i ghiocei iar primarul urbei e mai atent cu subordonatele.
Concluzia? 8 Martie a devenit ziua oficial\ de b\gare `n seam\ a
femeilor. B\rba]i, ac]iona]i ca atare! Rosti]i numai cuvinte alese:
"so]ie iubitoare", "zna c\minului", "centrul universului", "amant\
seduc\toare". Vocabulele "comuniste" de tipul "mam\ eroin\,
"gospodin\ des\vr[it\", "frunta[\ `n
produc]ie "...s\ dispar\ din vocabularul dumneavoastr\.
Mai are nevoie cineva de 8 Martie? Se pare c\ da. De ce s\
ne sup\r\m pe fericire, indiferent de unde vine ea? Snt mame
pentru care unicul cadou din via]a este felicitarea anual\, desenat\ de copil la [coal\ , pentru aceast\ zi. Hai s\ nu le stric\m
fericirea! Hai s\ ne bucur\m so]iile cumsecade, copiii no[tri,
s\n\to[i [i buni, colegele minunate. Mine, pe 9 Martie, e Ziua
B\rba]ilor [i trebuie s\ le da]i 44 de pahare. Atunci e jale! De
S\rb\toarea eternului feminin aminti]i b\rba]ilor zicerea modern\:
Iube[te-m\ o clip\ snt cea mai tare tip\!"
Dumitru RUSU

0,8 MARTIE

La mul]i ani!

~NV|}|TORUL
SCRIITOR
MIHAI DAVID GHIND|OANI
CENTENARUL NA{TERII
intotdeauna,
educa]ia, principalul [i perenul
resort al evolu]iei
umane [i sociale,
a avut nevoie de
modele stimulatoare [i de repere
orientatoare. ~n
actuala etap\ a
societ\]ii noastre
se simte mare nevoie de elevi
[i de `nv\]\tori ca modele [i
repere. Un asemenea model[i de elev [i de `nv\]\tor- ni-l
ofer\ `nv\]\m`ntul nem]ean
prin personalitatea admirabil\
a lui Mihai David- Ghind\oani,
pe care ob[tea cadrelor didactice nem]ene de ast\zi `l
s\rb\tore[te la centenarul
na[terii, 14 martie 1907, `n
satul Ghind\oani, comuna
B\l]\te[ti (comuna Ghind\oani
se va `nfiin]a `n 1911), `ntr-o
familie de ]\rani gospodari.
Dup\ ce a f\cut `n satul s\u
[coala primar\, ca elev de
n\dejde
al
vrednicului
`nv\]\tor Ilie Roban, a intrat, `n
1921, elev la {coala Normal\
"Gh. Asachi" din Piatra Neam],
primul dintre cei 44 de reu[i]i.
Performan]a de la admitere a
p\strat-o [i a consolidat-o
mereu [i ca elev normalist. A
participat `n to]i anii la concursul pe ]ar\ "Tinerimea
Romn\"corespunz\tor
olimpiadelor [colare de aziocup`nd `n fiecare an un loc
onorabil, chiar locul I pe ]ar\,
`n doi ani.
A absolvit {coala Normal\
cu cea mai mare medie- 9, pe
atunci rar `nt`lnit\- dintre 32 de

1 Martie 2007
Admiterea
`n `nv\]\m`ntul superior

Scutiri de taxe
pentru copiii cadrelor didactice
inistrul educa]iei [i cercet\rii, Mihail H\rd\u, a aprobat criteriile generale de organizare [i desf\[urare a
admiterii `n ciclul de studii universitare de licen]\,
masterat [i doctorat pentru anul universitar 20072008.
Admiterea `n `nv]\m`ntul superior de stat [i
particular, pentru fiecare ciclu de studii, se organizeaz\ pe baza propriilor metodologii de admitere,
stabilite de fiecare universitate cu respectarea
prevederilor legisla]iei `n vigoare [i a ordinului de
ministru. Admiterea se organizeaz\ pe domenii de
studii universitare pentru ciclurile de licen]\, masterat [i doctorat ale c\ror specializ\ri s`nt autorizate
provizoriu sau acreditate `n cadrul respectivei universit\]i.
Admiterea, pentru toate formele de `nv\]\mnt ale ciclului
universitar de licen]\, se poate organiza prin concurs `ntr-una
sau dou\ sesiuni, `nainte de `nceperea anului universitar.
Perioadele celor dou\ sesiuni de admitere, formele [i probele de
concurs se stabilesc prin metodologie proprie [i se fac publice
cu cel pu]in 6 luni `nainte de `nceperea anului universitar, prin
afi[are la sediul institu]iilor [i prin publicare pe pagina proprie de
web.
~n cazul `n care admiterea la studii universitare de licen]\ se
organizeaz\ prin examene la anumite discipline, acestea pot fi
sus]inute `n limba romn\ sau `n limbile minorit\]ilor na]ionale `n
care acestea au fost studiate `n liceu. Pentru studiile universitare
organizate `ntr-o limb\ de larg\ circula]ie interna]ional\,
admiterea va con]ine obligatoriu o prob\ de competen]\ lingvistic\.
Mihaela DR|GOI
(Continuaare `n pag. 6)

absolven]i. Pe atunci, absolven]ii normali[ti mergeau trei

ani `n Basarabia. A fost repartizat `ntr-un sat din jude]ul
Cetatea- Alb\, unde a f\cut
primul an (1927- 1928). ~n al
doilea an (1928- 1929), la cererea cunoscutului `nv\]\tor
nem]ean, C. Luchian, pe atunci
revizor [colar al jude]ului
T`rnava- Mare, a fost numit de
Minister `n Ardeal, ca institutor
[colar la {coala de ucenici din
Sibiu, cerut de un alt mare
`nv\]\tor nem]ean, C. Stan,
care pe atunci era revizor
[colar al jude]ului Sibiu. ~n
acest an [colar (1928- 1929, a
colaborat cu C. Luchian la
`nfiin]area [i redactarea revistei "Graiul D\sc\limei", la
Sighi[oara. Poezia "P\m`ntul
Patriei", publicat\ de el `n
revist\ a fost reluat\ `n
culegerea "Cartea serb\rilor
[colare", folosit\ mult\ vreme
`n toat\ ]ara. Dup\ serviciul
militar la {coala de ofi]eri de
rezerv\ de la Bac\u, `n sept.
1930 vine la Ghind\oani, unde
ia clasa I, cu 112 elevi.
Satul natal, cu admirabila-i
mo[tenire istoric\, i-a fost
busola vie]ii `n crearea operei
practice [i teoretice: didactice,
educative, literare (poezie,
teatru, memorialistic\). Ogorul
principal al cultiv\rii ideilor sale
a fost presa: cea local\
(Av`ntul,
Reformatorul,
Petrodava [i, cu prec\dere,
Apostolul); regionale (~nsemn\ri ie[ene) [i centrale
Prof. Traian
CICOARE
(Continuaare `n pag. 7)

PRIMIM DE LA ROMAN
S| NE APROPIEM
DE EMINESCU
CA DE UN
CONTEMPORAN ~N
DURAT| ETERN|

coala
"Mihai
Eminescu", `n
plin\ maturitate
[i str\lucire, a
serbat, pe 15 ianuarie,
pe
"patronul ei spiritual", "pe sf`ntul
preacurat
al
ghiersului romnesc",
Mihai
Eminescu [i 34
de ani de existen]\, ani de
perene acumul\ri intelectuale
[i `n\l]are spiritual\.
A fost un prilej fericit ca la
mijloc de ianuarie, s\ topim
`n acest templu spiritual,
bun\tatea sufletelor noastre,
fie `nv\]\cei, fie dasc\li. La
ceas de s\rb\toare, dasc\lii,
integr`ndu-se cu toat\ fiin]a
`n via]a [colii, aburi de suflet
umezindu-le genele, au vrut
ca mesajul [i bucuria adus\
de aceast\ s\rb\toare s\
r\zbat\ c`t mai departe de
acest spa]iu strict limitat
(unde multe din extraordinarele lucruri ce se petrec
zilnic r\m`n necunoscute)numit [coal\.
Mari [i mici au fost timp
de o s\pt\m`n\ `ntr-o forfot\
continu\, pun`ndu-[i `n aplicare at`t inteligen]a lingvistic\, c`t [i pe cea muzical\
sau
spa]ial
artistic\.
Activitatea elevilor s-a `mbinat armonios cu activitatea
personalului didactic, organiz`nd un program variat: elevii claselor I- IV au organizat
un program artistic la Cercul
Militar, elevii claselor V- VIII
au preg\tit `n ziua de 15 ianuarie un scenariu literar.
Des\v`r[i]i dasc\li `n
domeniul crea]iilor artistice,
profesoarele de la catedra de
limba [i literatura romn\ au

realizat de ziua marelui poet

un
program
artistic.
Eminescu a alunecat astfel
prin fluidul liric al poemelor,
intr`nd `n "durata f\r\ de
durat\", primind s\rutul
Luceaf\rului. Eminescu, ca [i
Luceaf\rul, "alunec`nd pe-o
raz\", "s-a purtat `n
`nt`mpinarea infinitului, mai
departe dec`t oricine".
~ntr-o societate `n care
spiritul pragmatic domin\,
`ntr-un context `n care lumea
e "semn de `ntrebare",
dasc\lii
{colii
"Mihai
Eminescu", amintindu-[i de
Eminescu, pentru crea]ia
c\ruia copil\ria a jucat un rol
major `n descoperirea drumului poetic, au `ncercat sprijini]i
de `nv\]\ceii [colii s\ fac\, ca
prin poezia "Luceaf\rului" s\
exprime taina vie]ii cea mai
profund\. Poezia sa este
locul `n care vom g\si "vindecarea" c`nd vom da de greu.
Opera lui Eminescu a cobor`t
`n sufletul nostru, lumin`ndu-ne
pe din\untru.
Trebuie s\-l privim pe
Eminescu cu ochii deschi[i
pentru c\ a[a l-au privit [i-l
vor privi mereu dasc\lii {colii
"Mihai Eminescu", oameni de
suflet, cu o aleas\ cultur\,
marc`nd evenimentul aniversar prin versuri, muzic\ [i
teatru.
"Eminescu a fost cel mai
s\rac om pe care l-a n\scut
vreodat\ limba romn\, pentru c\ [i-a schimbat aproape
tot sufletul `n cuvinte. De
asta, pentru noi este mult mai
viu dec`t mul]i dintre noi"
(Nichita St\nescu).

FLOAREA {I RODUL DE M~INE

ucr`nd cu unealta,
cu condeiul sau cu
cartea, ad\ug\m
valori noi la zestrea
colectiv\. Ne construim nou\ [i celorlal]i o via]\ mai
bun\ [i mai frumoas\.
Munca
fiec\ruia este pictura care, `nsumat\,
face ca torentul
impetuos al efortului s\
izbeasc\ [i s\ deschid\ por]i
neb\nuite.
~n grija noastr\ de educatori- p\rin]i sau dasc\li- trebuie
s\ a[ez\m la loc de frunte
ceea ce, cu vorbe potrivite
spunea un mare g`nditor:
"Primul principiu al onoarei
inoculat `n sufletul celui pe
care-l educi, este c\ e ru[inos

s\-[i datoreasc\ `ntre]inerea

vie]ii altcuiva dec`t muncii sale"
(J.G. Fichte). Pentru acest fel
de via]\, c`[tigat onest, ca
urmare a capacit\]ilor de efort
fizic [i intelectual afirmate `n
fapt, ne cre[tem copiii.
Copiii trebuie s\ [tie de la
v`rsta [colii c\ [tiin]a de carte
are un dublu scop- acela de ai deprinde cu folosirea uneltelor activit\]ii viitoare [i de a le
deschide orizontul `mplinirii lor
umane. {i trebuie s\ mai [tie
c\ fiecare r\s\rire s\n\toas\
`n ogorul muncii va `mbog\]i
gr\dina ]\rii, a civiliza]iei
umane.
S\ ne `nv\]\m, deci, elevii
s\ se preg\teasc\ prin munc\
pentru munc\, obi[nuindu-i s-o
conceap\ ca pe cea dint`i
datorie. Ce rost ar avea el,

"trestia g`nditoare", f\r\ ea?

Cum s-ar `mplini via]a lui `ntr-un
pustiu al inactivit\]ii? Se va
am\gi singur dac\ va a[tepta
din partea altora ceea ce `i trebuie nu numai pentru
`mplinirea necesit\]ilor existen]ei,
dar
[i
pentru
des\v`r[irea personalit\]ii sale.
Mai trebuie s\ fie deprin[i
s\ pre]uiasc\ lucrul bine f\cut,
s\ osteneasc\ pentru el,
r\spl\ti]i fiind de m`ndria de a fi
fost `n stare s\-l izbuteasc\.
Vor fi, astfel, aprecia]i [i de cei
din jur. A[a se vor a[eza singuri `n r`ndul celor care fac
lumea mai bun\ [i mai frumoas\ prin truda min]ii [i a
bra]elor.
De genera]ii, romnii [tiu o
vorb\ `n]eleapt\, care spune
c\ dac\ nu la[i pe p\m`nt un

strop de sudoare, locul unde ai

tr\it nu va rodi niciodat\.
S`ntem cu to]ii pic\turi `n
marele ocean dar at`rn\ de noi
s\ fim cristale de rou\ ce
izvor\sc arc de curcubeu.
C\l\uzind pa[ii copilului, trebuie s\-l ducem spre m`ndria
luminii, spre m`ndria omului
truditor
care
`nflore[te
p\m`ntul, r\spl\tindu-l cu fapta
lui pentru c\ l-a n\scut [i l-a
leg\nat.
S\ facem din elevii care ne
s`nt `ncredin]a]i spre educa]ie
oameni de omenie, harnici,
cuviincio[i [i cinsti]i, ajut`nd s\
se nasc\ din mugure, floarea
[i fructul de m`ine!
Inst. Olimpia
CORDUNEANU

P|RIN}I DE P|RIN}I, COPII DE COPII

tiu c\ dintotdeauna
[i mai ales la noi, la
romni, p\rin]ii [i-au
dorit ca odraslele lor
s\ tr\iasc\ mai bine
dec`t au tr\it ei. Am
`nt`lnit zeci de p\rin]i
care `[i rup de la
gur\vorba
romnului- ca s\
asigure copiilor un
anumit bel[ug, ba
unii fac sacrificii imense pentru
aceasta.
Ca profesor cu ceva

vechime, am avut prilejul s\

urm\resc acest fenomen pe
parcursul multor ani. Cred c\
regimul politic are mai pu]in\
importan]\. {i `nainte, [i dup\
decembrie 1989, p\rin]ii se
str\duiau s\ asigure condi]ii c`t
mai bune de via]\ copiilor lor.
Dar [i `nainte [i dup\ '89
am cunoscut multe cazuri `n
care grija p\rinteasc\ lua forme
aberante. Exist\ mai multe categorii. S`nt `n primul r`nd, acei
p\rin]i cu o bun\ stare material\ [i care `[i fac din traiul copi-

ilor lor un titlu de glorie. Mul]i

dintre ace[ti p\rin]i au avut o
copil\rie s\r\c\cioas\ [i consider\ c\ e firesc ca aceia c\rora
le-au dat via]\ s\ se bucure de
tot ce nu au avut ei. {i `i v\d pe
feciorii lor de bani gata sfid`nd
trec\torii din ma[inile lor supraluxoase, `mbr\ca]i `n haine de
firm\, privind cu dispre] suveran
la muritorii de r`nd, care nu au
ceea ce au ei.
O alt\ categorie s`nt acei
p\rin]i mai s\r\cu]i sau foarte
s\r\cu]i, care fac tot ce pot

Prof. Loredana
TRUFA{

pentru ca nici copiii lor s\ nu

t`njeasc\ dup\ ceva. Cunosc
multe cazuri de p\rin]i cu venituri modeste care fac ce fac [i
pl\tesc meditatori, pentru ca
fata sau b\iatul s\ intre la o
facultate. Pentru c\ mai d\inuie
ideea conform c\reia mai mult\
[coal\ `nseamn\ o p`ine mai
alb\.
O alt\ categorie s`nt acei
p\rin]i care nu-[i propun s\ le
asigure copiilor o "via]\ dulce"
dar care se las\ "`nc\leca]i" de
ace[tia [i le fac toate mofturile,
chiar dac\ nu le convine acest
lucru.
Nimic nu este mai profund
uman dec`t dragostea [i grija
p\rin]ilor fa]\ de copii. Dar
aceste sentimente [i ac]iunile
pe care le genereaz\ trebuie
controlate [i men]inute `n limitele care s\ asigure copilului o
dezvoltare normal\, `n consonan]\ cu propriile sale aspira]ii
dar [i cu exigen]ele vie]ii
sociale.
Orice exagerare, fie `ntr-un
sens, fie `n cel\lalt, nu poate
duce dec`t la e[ec, fie c\ este
vorba de partea de sus, fie de
partea de jos a societ\]ii.
Prof. Valerian
PERC|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n mai pu]in de un
an,
Nicolae
C\ruceru a propus
cititorilor trei c\r]i de
poezie, toate trei
abordnd specii mai
pu]in frecventate de
scriitorii tr\itori `n
Neam].
Dac\ prima INDECEN}E (semnalat\ de noi `n
ziarul Ceahl\ul din 11 septembrie 2006) - con]inea fabule [i
pamflete, cea de-a doua RECURS LA BUN|-CUVIIN}|
- con]ine 630 de catrene (epigrame).
Consider\m c\ nu este lipsit de importan]\ s\ remarc\m
grija manifestat\, [i de aceast\
dat\, pentru aspectul grafic al
c\r]ii care a c[tigat [i prin
reproducere, pe prima copert\,
a
sugestivei
compozi]ii
,,Acvariu. Pe[tele mare `i duce

Pag. 2

DOU| C|R}I SEMNATE NICOLAE CARUCERU

pe cei mici" a pictorului Petru
Diaconu.
{i de aceast\ dat\, autorul
demonstreaz\, dac\ mai era
nevoie, c\ este un bun mnuitor al cuvntului, turnat `n
chingile rigide ale poeziei cu
form\ fix\ (lucru pe care `l face
`nc\ de la debutul s\u din
1957) [i, mai ales, st\pne[te
[tiin]a transform\rii faptului
cotidian, desprins parc\ din
rubricile ,,faptului divers", `n
poezie spumoas\, dar mai
ales, nu de pu]ine ori, acid\,
chiar sarcastic\.
Nicolae C\ruceru se
dovede[te un observator atent
la tot ceea ce se `ntmpl\ `n
jurul s\u, `n jurul nostru, [i,
beneficiind de un dezvoltat
sim] critic, tran[ant, de o elegan]\ dar [i de o spontaneitate

aparte, nu las\ parc\ s\-i

scape nimic, preocupat s\-[i
completeze ,,insectarul" cu noi
piese.
Cartea se constituie `ntr-o
autentic\ imagine a lumii `n
care tr\im, lume `n care ,,repe-

cizat deja, `n 630 de catrene

grupate `n peste treizeci de
teme, care mai de care mai
sugestiv intitulate.
Cit\m doar cteva titluri ale
compartimentelor tematice [i
exemplific\m cu cte un catren:

Note de lector:
ten]ii" la moral\, din p\cate, nu
snt pu]ini. Mai mult, se pare c\
num\rul lor cre[te pe zi ce
trece.
Dac\ `n prima carte cititorul s-a `ntlnit / delectat cu
fabula [i cu pamfletul, acum
autorul ne propune o `ntlnire
cu epigrama, a[a cum am pre-

,,Meseria br\]ar\ de aur"

(,,Trecut prin multe meserii, / A
ocolit, `n ocupa]ii, / Sectorul de
ma[in\rii / {i s-a oprit la
ma[ina]ii" - Polivalen]\), ,,~n
doi peri" (,, De b\nci e trgul
arhiplin / {i tot mai multe `[i fac
cale, / Cu toate astea mul]i
sus]in / C\ snt `n criz\ de

APOSTOLUL

parale" - Inexplica]ii), ,,Talente"

(,,Dup\ un succes deplin /
Criticii `n cor sus]in: / Unii - c\
e ta-len-ta-t\, / Al]ii - c\ e ta-re-n
ta-t\" - Controvers\ lingvistic\), ,,Etal\ri de cuno[tin]e, la
[edin]e" (,,A spus ce a avut de
spus / {i a contribuit nespus, /
Dar chiar [i dac\ nu vorbea, /
Tot cu att contribuia" Contribu]ie), ,,Vicisitudini" (,,S-a aprobat o nou\ schem\ /
Cu opt directori de problem\. /
- Dar muncitori c]i snt, se
[tie? / - Tot opt. R\ma[i din
peste-o mie." - Reorganizare),
,,Micro-fabule" (,,~nc\ vi]el, /
Totu[i, mai nou, / ~ncornu]el, /
D\ semne-a bou" - Ereditate).
Multe din cele cteva sute
de catrene semnate de Nicolae
C\ruceru ar putea face obiectul cit\rii, dar prefer\m ca

fiecare poten]ial cititor s\ aib\

satisfac]ia lecturii [i s\ vad\,
s\ constate, citind acest
RECURS LA BUN|- CUVIIN}|, dac\ nu cumva satira
autorului i se adreseaz\ [i lui.
Cine [tie?!
*
Cea de a treia carte HISTRIONICE - editat\ recent
(2007), ca [i precedentele, sub
emblema, de acum, a prestigioasei Edituri ,,Crigarux", `l
`nscrie meritoriu pe Nicolae
C\ruceru `n marea familie a
autorilor de poezie cu form\
fix\.
De-ar fi s\ ne referim fie [i
numai la una din specii,
amintim c\ de vreo mie de ani,
nu pu]ini au fost cei care s-au
Constantin TOM{A
(Continuaare `n pag. 3)

februarie 2007

STAREA {COLII ~N FEBRUARIE

Lun\ decisiv\ pentru `nv\]\m`nt
una februarie a fost, pentru `ntreg sistemul, una plin\
de decizii importante. A fost aprobat bugetul pentru
acest an [i s-au hot\r`t direc]iile spre care vor merge
investi]iile `n infrastructur\.
Ministerul a finalizat variantele de subiecte pentru
examenele na]ionale [i le-a
publicat pe site. Proiectul
Legii `nv\]\m`ntului s-a
dezb\tut pe 28 februarie la
Piatra Neam], Roman [i
T`rgu Neam], zi `n care directorii de
[coli din aceste zone au discutat
despre starea `nv\]\m`ntului nem]ean
[i au asistat la lansarea lucr\rii "Teste
de legisla]ie, management [i limb\

str\in\ pentru inspectori [i directori". Vineri, 24 februarie, cele

dou\ adjuncte ale prof. Dorina Drexler, prof. Maria Rusu [i prof.
Liliana Georgescu, au reu[it la concursul de confirmare pe
func]ie. Tot `n februarie au fost
recep]ionate lucr\rile de reabilitare-modernizare de la {coala
"Spiru Haret", Palatul Copiilor [i
Casa Corpului Didactic.
La sf`r[itul lunii a fost programat\ [i prima `nf\]i[are `n procesul
sindicate - I{J- consilii locale - 156
de unit\]i de `nv\]\m`nt pentru
ob]inerea unor drepturi destinate [i
neacordate cadrelor didactice cu
grad I [i o vechime de cel pu]in 25
de ani la catedr\.

{coli [i gr\dini]e noi

rintre cele 23 de proiecte de

construc]ie sau lucr\ri de consolidare-reabilitare [i extinderi
pe
care
conducerea
Inspectorului
{colar
al
Jude]ului (I{J) Neam] le-a propus Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii pentru finan]are anul
acesta, se afl\ 4 gr\dini]e noi [i
3 [coli cu clasele I-VIII, o cantin\, dar [i continuarea

lucr\rilor la alte patru cl\diri noi ce vor

`mbog\]i infrastructura [colar\ a jude]ului.
Bugetul `nv\]\m`ntului nem]ean
`nsumeaz\, deocamdat\, 15.800.000
RON, la care se vor ad\uga rectific\rile
bugetare de peste an, dar [i fondurile
externe venite pe programe de dot\ri sau
alte categorii de programe.
Printre proiectele ce urmeaz\ s\ fie
continuate `n cursul acestui an, cu
finan]are de la minister, se afl\ [i con-

struc]ia [colii cu zece s\li de clas\ din

cartierul social "Speran]a" de la periferia
municipiului Piatra Neam]. Fondurile necesare pentru terminarea lucr\rilor `n 2008 la
aceast\ [coal\, `n care ar urma s\ `nve]e
190 de elevi, se ridic\ la 1.000.000 lei. Tot
aici va fi construit\, p`n\ `n 2008, o
gr\dini]\ pentru 200 de pre[colari, pe o
suprafa]\ de 600 mp, ce va func]iona `n
subordinea [colii, lucrare ce are nevoie,
pentru `nceput, de 500.000 lei.

Preg\tiri pentru examenele na]ionale

inisterul Educa]iei [i Cercet\rii a publicat, pe site-ul
propriu, variantele finale ale subiectelor pentru
Examenele Na]ionale din acest an. Inspectoratul
{colar Jude]ean Neam] are obliga]ia de a asigura
accesul la variantele finale pentru elevii din unit\]ile de
`nv\]\m`nt care nu au conectare la Internet.
~n jude]ul Neam] majoritatea [colilor au acces la
Internet [i atunci fiecare [coal\ va lista pe suport de
h`rtie variantele finale de subiecte at`t pentru testele
na]ionale, c`t [i pentru bacalaureat. ~n cazul `n care
exist\ [coli `n care serviciile de Internet nu s`nt de calitate, a fost luat\ `n calcul [i posibilitatea ca CD-ul cu subiecte s\
fie preluat de la Inspectoratul {colar.

Ministerul a transmis fiec\rui inspectorat o not\ informativ\

prin care interzice realizarea oric\rui parteneriat `ntre
Inspectoratele {colare Jude]ene [i edituri `n ceea ce prive[te multiplicarea variantelor de subiecte finale. Subiectele pentru
Examenele Na]ionale 2007 au fost f\cute publice `n sprijinul
elevilor, oferind gratuitate [i egalitate de [ans\. Nu s`nt surs\ de
profit pentru tot felul de binevoitori", a declarat ministrul Mihail
H\rd\u.
~n ceea ce prive[te bro[ura cu re]eaua [colar\ pentru
admiterea la liceu [i [coli de arte [i meserii, destinat\ candida]ilor
din clasele terminale de gimnaziu, aceasta ar trebui s\ fie tip\rit\
`n luna mai.

Daniel Dieaconu,
la poale de Ceahl\u
emnal\m
pe
aceast\
cale
apari]ia `n anul
2006, la Editura
Cetatea Doamnei
din
Piatra Neam], a monografiei La poale de
Ceahl\u. Oameni,
locuri, fapte - `ntre
istorie [i legend\,
a domnului prof.
drd. Daniel Dieaconu de la
{coala de Arte [i Meserii
Grin]ie[ Neam]. Bazat\ pe
studiul `n arhiv\ [i consultarea
unei bogate bibliografii,
lucrarea prezint\ `n cele 140 de
pagini evenimente petrecute `n
decursul timpului prin zonele
de la poalele Ceahl\ului, evenimente ce ne s`nt pu]in cunoscute nou\, celor de ast\zi.
Prefa]at\ de prof. univ. dr.
{arolta Solcan de la Facultatea
de Istorie din Bucure[ti, cartea
este structurat\ `n patru capitole: Rolul satelor din Valea
Bistricioarei
`n
istoria
medieval\ a Moldovei; Evolu]ia
istoric\ a popula]iei. Procesul
de impopulare [i migratoriu;
Via]a spiritual\ la poalele
Ceahl\ului; Ocupa]ii, obiceiuri,
tradi]ii, via]a cotidian\. ~n
`ncheiere avem un Mic `ndrumar turistic pentru Valea
Muntelui [i Anexe: h\r]i,
fotografii, documente.
~n Introducere, domnul profesor men]ioneaz\ numele personalit\]ilor din zon\ [i nu
numai, care [i-au dedicat via]a
studiului zonei precum: preotul
Constantin M\tas\ (care a
descoperit tezaurele neolitice

ale Neam]ului [i a d\ruit

jude]ului un Muzeu de Istorie,
monografii ale localit\]ilor,
ghiduri), `nv\]\torul Teoctist
Galinescu, C. Turcu, Gh.
Ungureanu, C. D. Ghiorghiu [i,
nu `n ultimul r`nd, dr. Gheorghe
Iacomi.
Prin studiul publicat,
autorul rememoreaz\ cu mult\
c\ldur\ principalele evenimente istorice derulate `n zona
Ceahl\ului, `ns\ nu uit\ s\
remarce [i bogata via]a spiritual\ ce s-a dezvoltat pe acele
meleaguri. Multe din documentele
privind
istoria
medieval\ a zonei (Ceahl\u,
Izvorul Alb, Grin]ie[, Hangu,
Poiana Teiului, Bicaz etc.) au
fost studiate de c\tre autor,
oferindu-ne informa]ii rar
`nt`lnite prin publica]iile de p`n\
acum. Cititorul face o c\l\torie
cu imagina]ia prin aceste locuri
mirifice v\z`nd cum credin]a [i
lupta s-au `mbinat cu via]a [i
munca grea a pluta[ilor de pe
Bistri]a.
Pentru Daniel Dieaconu
locuitorii din zona Muntelui
Ceahl\u au constituit [i constituie un model, studiul de fa]\
fiind un omagiu adus tuturor
str\duin]elor acestora.
Monografia La poale de
Ceahl\u" ofer\ `n premier\
informa]ii istorice, geografice,
turistice [i mitologice tuturor
celor interesa]i de istoricul
zonei [i de turismul local actual, fapt pentru care o recomand\m cu mult\ c\ldur\.

Drd. Mihai
FLOROAIA

Verde la calculatoare subven]ionate!

levii [i studen]ii care doresc s\

beneficieze de Programul
social "Euro 200", prin care
Ministerul
Educa]iei
[i
Cercet\rii ofer\ acel vaucer
pentru achizi]ionarea unui calculator performant, pot depune
cereri p`n\ la data de 30 aprilie
2007. Cererile se depun la se-

cretariatul unit\]ii de `nv\]\m`nt, urm`nd

ca, `n perioada 15 aprilie- 14 mai, comisiile constituite `n [coli s\ evalueze eligibilitatea cererilor depuse.
Comisia central\ va analiza dosarele
depuse p`n\ la data limit\, `ntre 10 [i 27
mai, urm`nd ca lista beneficiarilor eligibili
s\ fie afi[at\ pe pagina web a programului
`ntre 11 mai [i 1 iunie. Pentru c\ progra-

mul are fonduri limitate va urma o nou\

triere, dup\ corectarea eventualelor erori,
iar lista beneficiarilor finali va fi publicat\
pe 3 iunie. Contestatarii listei au posibilitatea s\ depun\ un memoriu `ntre 3 [i 5
iunie, iar acestea vor fi solu]ionate p`n\ pe
22 iunie 2007. Lista final\ va fi afi[at\ pe
internet pe 24 iunie, la ora 18,00.
Angela BRUDARU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

DOU| C|R}I SEMNATE NICOLAE C|RUCERU

(Urmaare din pag. 2)
tr\duit s\-[i ,,toarne `n cofrajul"
sonetului gnduri, idei, sentimente. Nume celebre (Dante,
Petrarca, Leonardo da Vinci,
Michelangelo, `n literatura universal\ [i peste trei sute de
autori romni, cap de serie fiind
Gheorghe Asachi) au dat
str\lucire poemului cu paisprezece versuri, fie `n stil
englezesc (decasilabic), italian,
spaniol, romnesc (endecasilabic) sau fra]uzsc (alexandrin).
Acestora li se al\tur\ ast\zi [i Nicolae
C\ruceru cu volumul intitulat sugestiv
,,HISTRIONICE, poezii cu form\ fix\ sonete, rondeluri, triolete, glose, gazeluri",
titlu `n deplin acord cu tonul mucalit al
poeziei ce o con]ine.
Cele optsprezece sonete, prin formula
adoptat\ - vers endecasilabic, dou\
catrene, dou\ ter]ine sau trei catrene [i un
distih, rim\ `mbr\]i[at\ [.a. - se `nscriu `n

februarie 2007

tradi]ia romneasc\, care, `n general, a

optat pentru stilul italian.
Citind aceste poeme din primul compartiment al c\r]ii, constat\m c\ Nicolae
C\ruceru, pe l`ng\ harul evident `n ale
poeziei, este un cunosc\tor `n materie, de-ar
fi s\ amintim [i numai faptul c\ snt vizibile,
`n crea]ia sa, influen]ele mentorilor s\i, fie
c\ ace[tia se numesc Mihai Codreanu
(autorul nostru `[i deschide ciclul din
prezenta carte cu ,,Sonetul" `n care, ca [i
maestrul s\u, `n volumul din 1957, consider\ aceast\ specie ,,Distins, precum o div\ duh [i forme - / Tulbur\toare-n nop]ile de
veghe, / ~i ]ine la distan]\ de o leghe / Pe
iubitorii de rigori [i norme") sau Tudor
George, autor al cunoscutei ,,Trilogia
sonetelor", al sonetor glos\, dar [i al
masivei istorii ,,Cartea sonetului", autor
c\ruia `i dedic\ poemul ,,Homeopatul", in
memoriam, socotindu-l [i, desigur adernd
la aceast\ credin]\, ca un adept al ideii c\
terapia ,,prin sonete / Pe baz\ de umor [i
voie bun\, / Cu picuri de licori [i m\tr\gun\,

/ D\ rezultat [i poate s\ `mbete".

Se spune, [i chiar a[a este, c\ poezia
cu form\ fix\, cu regele ei sonetul, ar fi o
piatr\ de `ncercare pentru cel care are
cutezan]a s\ p\trund\ `n t\rmul mirific al
poeziei.
Ei, bine, Nicolae C\ruceru demonstreaz\ cu prisosin]\ c\ a p\truns cu dreptul
`n acest univers, dndu-[i examenul de
admitere cu aceast\ carte care mai con]ine
`nc\ vreo sut\ de poezii distribuite `n alte
patru compartimente: rondeluri (28), triolete
(60), glose (5) [i gazeluri (4).
Cartea aceasta, `mpreun\ cu precedentele, se constituie `ntr-o demonstra]ie a
capacit\]ii creatoare `n domeniul histronic,
`n sensul bun al cuvntului, iar celui ce nu
este convins de adev\rul acestei afirma]ii, `i
adres\m invita]ia s\ o citeasc\ [i, `n cazul
cnd tot nu va fi de acord cu noi, `i propunem s\ se opreasc\ la una din speciile
poeziei cu form\ fix\, abordate de Nicolae
C\ruceru, [i s\ demonstreze c\ oricine
poate crea literatur\.

APOSTOLUL

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

Revista, ROMNIA
LITERAR| ,
nr.
5/2007
consemneaz\ trecerea `n
eternitate a unui
important prozator
din genera]ia optzecist\,
Gheorghe
Cr\ciun. Semneaz\
articole despre el
Ioana P`rvulescu, Florina Ili[,
Alexandru Mu[ina, Alexandru
Matei, Andrei Bodiu, Alex.
{tef\nescu. ~n OBSERVA TORUL
CULTURAL
nr.
101/2007, Constantin Hu[tiuc
scrie despre expozi]ia dedicat\
comunismului din Romnia,
deschis\ la Muzeul Na]ional de
istorie Bucure[ti, sub titlul
"Candoarea ca un zid". Un
interesant interviu cu prozatorul
[i regizorul Mircea Danieliuc
semneaz\ poetul Nicolae

Coande `n revista SUPLIMENTUL DE CULTUR| nr. 114/2007;

Ovidiu Pecican polemizeaz\
`n IDEI ~N DIALOG nr. 11/2006
cu Florian Roatis pe marginea
comentariului acestuia la cartea
Martei Petreu "Filosofii paralele",
`n care acesta o considera pe
autoare incompetent\ filozific.
Tinerii traduc\tori dau glas marilor autori - o anchet\ despre
starea traducerilor realizate de
noua genera]ie citim `n SUPLI MENTUL DE CULTUR| , nr.
112/2007. O ampl\ discu]ie
despre comunism citim `n revista
APOSTROF nr. 1/2007, la care
particip\ Ruxandra Cesereanu,
Ion Manolescu, Corin Braga,
Doru Pop, Angelo Mitchievici,
Ion Stanomir, Paul Cernat,
Ovidiu Pecican, Dorin Dobrincu
[i {tefan Borbely.

OCHELARIST

Pag. 3

CEL CE G~NDE{TE SINGUR

FIDES ET RATIO ~N "PROBELE" METAFIZICE
THOMISTE DESPRE EXISTEN}A LUI DUMNEZEU (II)
(Urmare din nr. trecut)
doua cale sau
prob\ "are ca
punct de plecare cauza eficient\". {i de
data aceasta
Thoma
se
mi[c\ `n universul metafizicii,
dar acum legitim`nd principiul
ca
eficien]\,
deci, zic`nd aristotelician,
c\ "primul punct de plecare
al schimb\rii [i imobilit\]ii".
Dar [i aici Thoma ]ine
s\ precizeze c\ aceast\
cauz\ este numit\ de c\tre
noi Dumnezeu, iar numirea
urmeaz\ tot unei demonstra]ii metafizice: "Deci, este
necesar s\ se stabileasc\ o
cauz\ eficient\ pe care to]i
o numim Dumnezeu".
A treia prob\ "`[i trage
punctul de plecare din posibil [i din necesar" [i este
explicat astfel: dac\ tot ce
este `n lumea noastr\ se
na[te [i piere, e imposibil
ca un lucru s\ fi existat dintotdeauna, dar dac\ odat\
posibile, toate fiin]ele cer
necesarul [i `nc\ necesarul
`n sine, care nu mai trebuie
explicat, atunci un asemenea necesar trebuie s\
existe [i exist`nd "noi `i
spunem Dumnezeu".
A patra prob\ are "ca
punct de plecare treptele
care se constat\ `n ceea ce
exist\". Astfel, se poate
constata c\ `n fiin]e exist\
mai mult sau mai pu]in
bine, mai mult sau mai
pu]in adev\r [.a.m.d. Dar
ceea ce este absolut
adev\rat, absolut bine etc.
trebuie s\ fie unic, neput`nd
s\ existe mai multe absoluturi. De aceea, zice Thoma,
`n aceea[i lucrare: "absolutul este cauza tuturor celor
ce exist\ [i exist\ o fiin]\
care este cauza existen]ei
tuturora, iar acesteia noi `i
zicem Dumnezeu".

~n fine, ultima prob\, ca

punct de plecare `n
guvernarea lumii reia un
motiv tot antic, aristotelic `n
spe]\, cel al finalit\]ii universale. Toate lucrurile, zice
aristotelician Thoma, se
mi[c\ spre un scop anume.
Dar `n timp ce Stagiritul nu
implica inten]ionalitatea
unei inteligen]e, Aquinatul
admite c\ orice lucru se
`ndreapt\ c\tre scopul s\u
nu for]at, ci inten]ional. De
aceea la scara universului
va trebui s\ existe o fiin]\
pe m\sur\, o fiin]\
inteligent\, prin care toate
lucrurile s\ fie conduse
c\tre scopul lor, "{i aceast\
fiin]\
este
numit\
Dumnezeu".
Dumnezeu,
enun]\
Thoma, nu este un corp ci
primul motor, actul pur [i
fiin]a cea mai nobil\ dintre
toate, pentru c\ nu se
poate ca un lucru s\ fie
superior altora `n absolut.
Dumnezeu are un chip, are
"p\r]i corporale", merge
sau st\, deci are un loc `n
ordinea spa]ial\? Da, dar
toate acestea, previne
Thoma ca [i Averroes
dealtminteri, s`nt numai
"prin analogie": c`nd se
spune, bun\oar\, c\ are
ochi, ochii desemneaz\
puterea pe care o are de a
vedea `ntr-o manier\ inteligibil\ [i nu sensibil\; faptul
de a sta simbolizeaz\ imobilitatea [i autoritatea sa,
iar cel al deplas\rii locale,
mi[c\rile lui spirituale.
Simplu
[i
unic,
Dumnezeu (principiul) mai
este, sau mai trebuie s\ fie
(trebuie pentru c\ aveam
de-a face cu o reconstruc]ie
`n care atributele s`nt [i
condi]ii, ori `n primul r`nd
condi]ii de inteligibilitate)
perfect, infinit, etern,
ubicuu, Binele suveran.
"Perfec]iunea este de
nedesp\r]it de fiin]\ `n integralitatea ei, c\reia nu-i
lipse[te nimic, dup\ cum

nici nu-i prisose[te ceva.

"Este
infinit
prin
condi]ia unicit\]ii, ca [i prin
aceea a indetermin\rii,
Dac\ ar fi materie [i/sau
form\, n-ar `ndeplini condi]ia, pentru c\ materia este
circumscris\ de form\ [i
forma este circumscris\ de
materie, iar dou\ finite nu
fac posibil infinitul sau nu
"infinitul bun", a[a cum l-a
numit Hegel.
"~n "Summa theologica", Thoma, `n cazul atributului "etern" explic\ astfel:
"Dumnezeu (principiul) este
mai mult dec`t etern, El este
eternitatea sa" pentru c\ El
nu are a se na[te, nici a
pieri, nici a trece dintr-o
form\ `ntr-alta. La fel ca
existentul parmenidian,
principiul thomist nu are a
se transforma, tocmai pentru c\ este unu, indeterminat, simplu, infinit [i etern.
"Ce ar `nsemna ca principiul s\ se transforme? Ar
`nsemna c\ ubicuitatea [i-ar
pierde sensul. Ce ne-ar mai
spune,
bun\oar\,
propozi]ia c\ Dumnezeu
(principiul) este peste tot, `n
toate fiin]ele, dar nu ca o
parte a existen]ei lor sau ca
un accident. El "este `n
toate fiin]ele pentru c\ le d\
existen]a, puterea [i
ac]iunea [i aceast\ proprietate de a fi peste tot este
`n exclusivitate a Lui
`nsu[i".
"~nc\ mai `nainte de
Thoma, Binele fusese identificat cu Dumnezeu de
c\tre Plotin, dar [i cu principiul la Platon `n
"Republica": "A[a cum este
soarele fa]\ cu lucrurile pe
care le face vizibile, pentru
c\ le lumineaz\, este [i
Binele cauza [tiin]ei [i
adev\rului".
Binele metafizic pare
s\ fie numele ordinii [i
armoniei
universale.
Aristotelician, Thoma se
mi[c\ `nl\untrul orizontului

metafizic, dar c`nd trece de

la bine la bun\tate
deplaseaz\ accentul de pe
principiu pe divin, cu o
conota]ie ontologic\: "se
poate spune c\ de la fiin]a
prim\ care exist\ [i este
bun\ prin esen]a sa `[i iau
bun\tatea [i existen]a lor
toate cele care particip\ la
fiin]\ `ntr-un fel de asiminare".
Este drept c\ Thoma
a[eaz\ mai presus de
orice, `n aceast\ ordine,
revela]ia, care ar include
fundamentele cuno[tin]ei
omene[ti privitoare la
Dumnezeu f\r\ s\ fie
cunoa[tere a lui, ceea ce ar
fi peste puterea min]ii
umane. Aquinatul, avea s\
observe Etienne Gilson,
distinge `ntre revelatum
(revelat), care include
"esen]a existen]ei revelate", iar nu cunoscute, ea
fiind fa]\ cu ra]iunea
incognoscibil\ [i revelabil\,
"un ansamblu de cuno[tin]e" rezultat dintr-o "disponibilitate permanent\ a
[tiin]ei totale `n vederea
operei teologice". Revelabile, a[adar cap\t\ sens
prin raportarea la revelatum, care d\ "[tiin]a total\"
[i `ntr-un fel face trecerea la
teologie, permi]`nd s\ se
`n]eleag\ cum poate acesta
"s\ absoarb\ o doz\ de
filosofie f\r\ s\-[i corup\
esen]a [i s\-[i piard\ unitatea".
Incluz`nd revelatum
(obiect al credin]ei) prin
revelabile, teologia `[i construie[te domeniul s\u de
exerci]iu `n limitele acestuia, ceea ce [i explic\, dup\
Thoma, dubla sa deschidere care vine din
capacitatea sa de a pune `n
acord fides et ratio.

Masterand prof.
Dumitri]a
VASILCA

UTOPIA CA REALITATE (3)

O analiz\ a romanului 1984 `n contextul

universului literar Orwelian [i ca o capodoper\
a genului utopiei negative
(Urmaare din nr. treccut)
spaim\ se na[te ceea ce el nume[te

n partea a treia Orwell e

preocupat s\ anihileze speran]a; nu va fi nici o revolt\
[i prin urmare nici o eliberare. Omul nu poate suporta
durerea, iar Partidul controleaz\ durerea. Este
aproape intolerabil\ aceast\
a treia parte, chiar mai mult
dec`t restul c\r]ii , pentru c\
totul are un aer de moarte,
dec\dere, mizerie [i disperare iar
ad`ncimea suferin]ei `l aminte[te pe
Dostoievski. O'Brien devine Marele
~nchizitor iar Winston [i cititorul s`nt l\sa]i
f\r\ speran]\ .
De altfel, Orwell `nsu[i m\rturise[te
c\ dac\ n-ar fi fost at`t de bolnav, cartea
n-ar fi fost at`t de `ntunecat\.
~n "1984" utopia este prezentat\ cu
simplitatea cutremur\toare a unei
traume, ca abisul `n care se pr\bu[e[te
viitorul. No]iunea tradi]ional\ de utopie
ca viitor bun este astfel inversat\, anulat\.
Se poate vorbi mai degrab\ de un
"non-viitor" sau "antiviitor". Insula imaginar\ a lui Morus are un nume care
`nseamn\ literal `n greac\ nic\ieri";
aspectul `nsp\im`nt\tor al lumii imaginare a lui Orwell este c\ ea se afl\
undeva `n noi [i `n jurul nostru.
Ceea ce face din spectacolul
orwellian unul terifiant este aceast\
boln\vicioas\ ad\ugare de detaliu peste
detaliu despre o societate dezumanizat\
p`n\ `n cele mai profunde resorturi, `n
care frica [i anxietatea fac parte din rutina zilnic\ iar somnul `nsu[i e incapabil
s\ mai ofere alinare. De altfel, limita
extrem de firav\ dintre realitate [i imagina]ie e la fel de `nsp\im`nt\toare:
aparent, nimic nu e prea greu de imaginat, tehnic sau psihologic; Winston
cedeaz\, dar ce garan]ie avem c\ noi
`n[ine nu am face-o atunci c`nd umbra
amenin]\ s\ ne `nghit\? ~nt`i cade "omul
exterior" apoi urmeaz\ sinele pentru c\
totul se pr\bu[e[te `n fa]a torturii
absolute .
Orwell nu scrie un tratat politic, ci
unul despre natura uman\ .Secretul partidului este acela c\ [i-a `nsu[it tehnicile
puterii absolute [i, ca urmare, omul
devine maleabil, `n aceste condi]ii, iar `n
supunerea lui, f\r`ma aceea de
con[tiin]\ de sine care `l separ\ de animal, este anulat\ cu des\v`r[ire .
~n ultim\ instan]\, Winston cedeaz\
pentru c\ se simte neajutorat `n fa]a lui
O'Brien. ~n acea neajutorare [i din acea

"dragoste"; `ntre victim\ [i c\l\u , scria

Camus, se creeaz\ o rela]ie dintre cele
mai intime. ~n final, Winston `[i dore[te
s\ i se supun\ lui O'Brien-acesta e punctul f\r\ `ntoarcere .
Concluzia acestei analize este
aceea c\ una dintre temele majore din
"1984" este psihologia capitul\rii, dialectica puterii este personificat\ `n O'Brien
care e [i nu e Marele Inchizitor al lui
Dostoievski pentru c\ el reu[e[te s\
manevreze puterea absolut\, puterea ca
scop `n sine - izb`nd\ m\rturisit\ chiar de
Winston:
"Supunerea nu e suficient\. Dac\ nu
sufer\ (omul) cum po]i fi sigur c\ se
supune voin]ei tale [i nu propriei voin]e?
Puterea const\ `n a provoca durere [i
umilin]\. Puterea const\ `n a zdrobi
mintea `n buc\]i [i a le rea[eza `n forme
noi alese de tine." Revenind la ideea de
utopie negativ\, trebuie s\ `n]elegem c\
`n "1984" modelul este malevolent: totul
merge spre r\u `n cea mai rea lume posibil\ .
Cred c\ exist\ o fraz\ memorabil\
care poate fi considerat\ leit-motivul
romanului: "Din lips\ de `n]elegere au
r\mas normali".
Crima lui Winston Smith a fost tocmai folosirea inteligen]ei critice, inabilitatea lui socratic\ de a `nceta s\ pun\
`ntreb\ri. C\ ,,ignoran]a `nseamn\
binecuv`ntare "nu e o noutate, dar, de pe
alt\ parte, se [tie c\ `n]elegerea care
aduce cu ea sim]ul r\spunderii,
con[tiin]a suferin]ei [i o viziune tragic\
asupra vie]ii, are compensa]ii de natur\
spiritual\. A fost obiectul tiraniilor moderne s\-i nege omului acest sim] al
r\spunderii [i s\ elimine orice sentiment;
`ntr-adev\r, cei mai mari du[mani ai
statelor totalitare nu snt ideile (cu care
se poate lupta dialectic), ci senza]iile
estetice [i erotice, iar Orwell se ocup\ de
cea din urm\. O'Brien [i partidul lui
reu[esc s\ anihileze eul tocmai prin distrugerea ultimelor r\m\[i]e de umanitate, de dragoste iar rezultatul este
arderea [i cauterizarea sufletului .
Concluzia ar fi c\ despre cititorii lui
Orwell se poate spune c\ dintr-o profund\ `n]elegere au r\mas normali, pentru c\ au nevoie de o compensa]ie [i
Orwell le-o d\: tipul de `ntuneric cu care
opereaz\ este at`t de pur `nc`t devine
luminos sau duce spre lumin\.
Ce fel de lumin\, sau ce subtil\ compensa]ie le ofer\ cititorilor vom afla mai
t`rziu .

Prof. Daniela Ioana

NICOAR|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
CUM E CU EXPRESIVITATEA DIN
"SCRIEREA
PRINTRE R~NDURI"
oeta "romno-german\" Herta Muller
acord\, sub titlul "Cei
doi versan]i ai
crea]iei
literare:
dependen]a de scris
[i lehamitea", un
interviu lui Gabriel H.
Decube `n OBSERVATORUL CULTURAL, nr. 102/2007.
R\spunz`nd
unei
`ntreb\ri legate de scrierea
operei sale `n limba romn\
(poeta a scris [i `n limba german\ multe c\r]i), ea afirm\
printre altele: "Sentimentul meu
a fost, la un moment dat, c\
romna corespunde mai mult
psihicului meu [i este, `n afar\
de asta, [i mai poetic\. Am g\sit
`n limba romn\ mai multe

Pag. 4

resurse dec`t `n limba mea

matern\. Nu cred `n autocenzur\. Exist\ mul]i autori care
spun c\, scriind printre r`nduri `n
timpul dictaturii, le reu[ea o
expresivitate ie[it\ din comun. E
o prostie".

NU PUTEA FI
TUDOR ARGHEZI
LEGIONAR, POATE
SIMPATIZANT
O interesant\ luare de
pozi]ie execut\ criticul literar
Ioan Simu] `n revista ROMNIA
LITERAR| nr. 5/2007 `n
leg\tur\ cu ni[te afirma]ii ale lui
Alex Mihai Stoenescu. Ioan
Simu] argumenteaz\ `mpotriva
afirma]iilor f\cute de istoricul
Alex Mihai Stoenescu, potrivit
c\rora poetul Tudor Arghezi ar fi
avut simpatii legionare. Ioan
Simu] face comentarii pe marginea volumelor VII, VIII [i IX din
seria "Tudor Arghezi - Opere",

edi]ie `ngrijit\ de Mitzura Arghezi

[i Traian Radu la Editura
Funda]iei Na]ionale pentru
{tiin]\ [i Art\ [i Editura Univers
Enciclopedic, 2005-2006.

CRE{TEM CU
MITUL LUI EMINESCU, CONTEMPORANUL TUTUROR

litant politic, de o inteligen]\

sclipitoare, care l-a situat `n
avangarda [tiin]elor politice,
economice, sociale [i tehnice,
romantic `nt`rziat, `ns\ poet
nepereche, poet na]ional, poet
social, luceaf\r al poeziei
romne[ti, `ntemeietorul limbii
nostre literare, chintesen]\ a
spiritualit\]ii romne[ti, om

Re
evista prese
ei lite
erar
re
~n revista DILEMATICA nr.
9/2007, t`n\rul scriitor Marius
Chivu face un interesant "dosar"
Eminescu, `n care, printre altele,
face un plastic portret poetului
nepereche folosind doar formule
comune, arhiutilizate de critici [i
nu numai: "Geniu disp\rut `n
floarea v`rstei, bolnav [i nefericit
suflete[te, dar de o moralitatea
[i un patriotism des\v`r[ite,
intransigent, fervent [i drept mi-

deplin al culturii romne".

MODELUL
SOCIET|}II
ROMNE{TI, ~NTRE
MOJICIE {I INCOMPETEN}|
Scriitorul Mircea Mih\ie[
noteaz\
la
rubrica
sa
"Contrafort" din ultimul num\r al
ROMNIEI LITERARE (6/2007):

APOSTOLUL

"Mojicul, escrocul, mincinosul,

incompetentul - iat\ cine s`nt
personajele oferite drept model
societ\]ii
romne[ti.
Supraexpunerea acestora e
motivat\ de a[a-numitul rating,
de gogori]a n\scocit\ de o m`n\
de escroci con[tien]i c\ nu pot fi
performan]i `n spa]iul pozitivului,
[i atunci au r\sturnat cu brutalitate tabla valorilor. Cu c`t mai
bezmetic [i nemernic, cu at`t mai
de succes - aceasta e deviza
dup\ care se conduce societatea romneasc\ a acestui
moment. Locul psihanalistului [i
al confesorului e luat de diverse
curvi[tine ce-[i expun cu
neru[inare s`nii [i pulpele".

FETI}ELE IUBESC
LA NEBUNIE
MOR}II DESCOMPU{I FIZIC
Prozatorul Marius Tupan,
directorul revistei LUCEAF|RUL,
`i pl\te[te, cu v`rf [i `ndesat,

colegului {tefan Agopian de la

"Academia Ca]avencu" pentru
`n]ep\turile sale la adresa lui `n
acest s\pt\m`nal "de moravuri
u[oare". Astfel, revista reia un
editorial semnat de Marius
Tupan anul trecut [i o cronic\
literar\, excesiv de critic\, la ultima carte a lui Agopian, "Fric",
semnat\ de un oarecare Ioan
Suciu. {i zice Suciu: "Ei bine,
cartea lui {tefan Agopian explic\
simplu, non[alant ca s\ spun
a[a, cum feti]a se `ndr\goste[te
de acel cadavru. Cine `[i
`nchipuie c\ feti]ele de 12 ani
vizeaz\ fe]i-frumo[i asexua]i,
iubitori [i tandri, se `n[eal\.
Feti]ele iubesc la nebunie mor]ii
descompu[i fizic, cu condi]ia s\
fie bine `nzestra]i din punctul de
vedere al organului sexual.
Scena este bine asezonat\ cu
diferite mirosuri fetide, scursuri
`nc`nt\toare provenind at`t de la
cadavru, c`t [i de la mustoasa
fetic\".

OCHELARIST

februarie 2007

PREG|TI}I-V| DE EXAMEN!
Tezele cu subiect unic la clasa a [aptea
levii claselor a [aptea vor sus]ine, `n
semestrul doi al anului [colar `n curs,
teze cu subiect unic. Metodologia de
organizare [i desf\[urare a acestora a
fost aprobat\ deja, iar primul examen
va avea loc `n luna mai.
Evaluarea are caracter experimental, `n scopul verific\rii procedurilor de
organizare [i desf\[urare elaborate, c`t
[i a capacit\]ii sistemului de a aplica o
nou\ form\ de evaluare la nivel
na]ional.
Tezele cu subiect unic au regim de teze
semestriale, iar rezultatele ob]inute nu vor afecta
procedura de admitere la liceu a elevilor afla]i
acum `n clasa a VII-a [i a VIII-a.
Tezele se vor sus]ine `n fiecare unitate de
`nv\]\m`nt `n care s`nt [colariza]i elevi `n clasa a
VII-a. ~n acest sens, `n fiecare dintre aceste unit\]i
[colare se va constitui o comisie.
Disciplinele la care se sus]in teze s`nt
urm\toarele: limba [i literatura romn\ (sau limba
[i literatura matern\, pentru elevii care apar]in
minorit\]ilor na]ionale) [i matematica.
Subiectele s`nt elaborate conform programei
[colare parcurse p`n\ la data desf\[ur\rii tezei, `n

conformitate cu temele selectate din programa

[colar\ [i comunicat\ [colilor. Calendarul dup\
care se vor desf\[ura tezele con]ine o perioad\
destinat\ tuturor elevilor [i dou\ perioade speciale.
Prima perioad\ special\ este destinat\ elevilor
care au absentat la prima sesiune, ns\ a c\ror
situa]ie nu impune am`narea ncheierii situa]iei
[colare. A doua perioad\ special\ de teze este

- 17 mai 2007 - Limba [i literatura romn\ prob\ scris\.

Perioad\ special\ de teze pentru elevii care au
absentat la prima sesiune:
- 5 iunie 2007 - Matematica - prob\ scris\;
- 8 iunie 2007 - Limba [i literatura matern\ prob\ scris\;
- 12 iunie 2007 - Limba [i literatura romn\ -

METODOLOGIE {I CALENDAR
destinat\ elevilor care au fost am`na]i conform articolul 65 din Regulamentul de organizare [i
func]ionare a unit\]ilor de nv\]\m`nt preuniversitar, aprobat prin Ordinul MEdC nr.
4925/08.09.2005.
Elevii s`nt reprograma]i s\ sus]in\ fiecare tez\
la care au absentat numai o singur\ dat\.
~n semestrul doi al anului [colar 2006-2007,
tezele unice se vor desf\[ura dup\ urm\torul calendar:
- 4 mai 2007 - Matematica - prob\ scris\;
- 10 mai 2007 - Limba [i literatura matern\ prob\ scris\;

prob\ scris\.
Perioad\ special\ de teze pentru elevii
amna]i, conform Art. 65 din Regulamentul de
organizare [i func]ionare a unit\]ilor de nv\]\m`nt
preuniversitar, aprobat prin Ordinul MEdC nr.
4925/08.09.2005:
- 21 august 2007 - Matematica - prob\ scris\;
- 23 august 2007 - Limba [i literatura matern\
- prob\ scris\;
- 28 august 2007 - Limba [i literatura romn\ prob\ scris\.
Modalitatea de transmitere a subiectelor la
unit\]ile de nv\]\m`nt unde se sus]in tezele va fi

reglementat\ printr-o procedur\ separat\.

Supravegherea este asigurat\, pentru fiecare
sal\, de doi asisten]i, cu alt\ specializare dec`t cea
corespunz\toare disciplinei la care se sus]ine teza.
Subiectele pentru tez\ [i baremele de evaluare [i notare unice se elaboreaz\ n cadrul
Serviciului Na]ional de Evaluare [i Examinare,
]in`nd seama de urm\toarele cerin]e:
a) s\ fie formulate clar, precis [i n strict\ concordan]\ cu programele [colare [i cu temele selec tate din programa [colar\, valabile pentru
desf\[urarea tezelor din semestrul respectiv;
b) s\ aib\ un nivel mediu de dificultate;
c) s\ permit\ rezolvarea lor n 50 de minute.
Baremele de evaluare [i notare vor fi postate
pe websiteul M.Ed.C.. dup\ desf\[urarea tezelor
cu subiect unic.
Evaluarea tezelor va fi realizat\ n centre de
evaluare, n care se vor evalua, pentru fiecare disciplin\, c`te 500-800 de teze. Fiecare tez\ va fi evaluat\ de doi profesori evaluatori externi unit\]ilor de
nv\]\m`nt de la care provin tezele, iar `n cazul `n
care exist\ diferen]e mai mari de un punct `ntre cei
doi corectori, lucrarea va fi evaluat\ de un al treilea
profesor, iar nota acestuia va fi definitiv\.

GEOGRAFIA ~N APARI}II LA EDITURA ALFA

SINTEZE PENTRU
TESTAREA
NA}IONAL|, Edi]ia
a III-a
a, 2007
ARTEA
~NT~I
prezint\ Programa
pentru
testarea
na]ional\ la disciplina
Geografia
Romniei, elaborat\
de
Ministerul
Educa]iei
[i
Cercet\rii. Acesta
con]ine elementele
generale pe care
absolven]ii clasei a
VIII-a trebuie s\ le cunoasc\
atunci cnd opteaz\ pentru
testare la Geografia Romniei:
obiectivele de evaluare `n cadrul
probei, con]inuturile, temele care
nu snt obligatorii, precum [i
manualele recomandate pentru
preg\tire.
PARTEA A DOUA cuprinde
caracterizarea teritoriului [i
unit\]ilor majore de relief ale
Romniei, privind anumite elemente fizico-geografice, elemente
privind
popula]ia,
a[ez\rile omene[ti [i princi-

palele activit\]i economice

(resursele, agricultura, industria,
transporturile).
PARTEA A TREIA urm\re[te
s\ clarifice `n]elesul principalilor
termeni prin care se opereaz\ `n
analiza geografic\ dndu-se
exemple concrete referitoare la
]ara noastr\.

ITEMI {I TESTE
PENTRU
EXAMINAREA
NA}IONAL| 2007,
Edi]ia a III-a
a
PARTEA ~NT~I prezint\
Programa pentru testarea
na]ional\ la disciplina Geografia
Romniei,
elaborat\
de
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii.
Acesta con]ine elementele
generale pe care absolven]ii clasei a VIII-a trebuie s\ le
cunoasc\ atunci cnd opteaz\
pentru testare la Geografia
Romniei: obiectivele de evaluare `n cadrul probei, con]inuturile, temele care nu snt obligatorii, precum [i manualele recomandate pentru preg\tire.

PARTEA A DOUA con]ine

elemente din structura testelor
propuse pentru rezolvare,
p\strnd `ntr-o oarecare m\sur\
ordinea de prezentare din programa pentru testarea na]ional\.
Snt prezentate categoriile de
itemi pe care elevul trebuie s\ le
rezolve [i apoi, acelea `n care
r\spunsul este dat.
PARTEA A TREIA ofer\
modele de teste pentru examinarea na]ional\ `n care snt
cuprinse toate unit\]ile de relief
ale Romniei, rezolvarea acestora constituind prilejul concret
de constatare a nivelului atins `n
preg\tire.
PARTEA A PATRA prezint\
r\spunsurile complete la toate
tipurile de itemi propu[i, precum
[i baremele de corectare [i
notare pentru fiecare test `n
parte prezentat.
PARTEA A CINCEA con]ine
subiectele date `n anii anteriori la
examenele de capacitate/testare
na]ional\,
la
Geografia
Romniei - proba scris\, plus
baremele de corectare [i notare
pentru acestea.

SINTEZE PENTRU
OLIMPIADELE
{COLARE, 2007

analiza geografic\, dndu-se

exemple concrete referitoare la
]ara noastr\.

PARTEA ~NT~I prezint\ o

suit\ de citate din operele marilor oameni de cultur\ romni
sau str\ini, legate de peisajul
romnesc. Acestea snt prezentate cu scopul de a trezi interesul
elevilor pentru lectur\, pentru
cunoa[tere, pentru informare.
Ele vor fi inserate ca o continuare [i `n lucrarea Geografia
Romniei - (Gimnaziu) - Itemi [i
teste
pentru
olimpiadele
[colare", ce va ap\rea prin
Editura Alfa, din Piatra Neam], `n
anul 2007.
PARTEA A DOUA cuprinde
caracterizarea teritoriului [i
unit\]ilor majore de relief ale
Romniei, privind anumite elemente fizico-geografice, elemente
privind
popula]ia,
a[ez\rile omene[ti [i principalele activit\]i economice
(resursele, agricultura, industria,
transporturile).
PARTEA A TREIA urm\re[te
s\ clarifice `n]elesul principalilor
termeni prin care se opereaz\ `n

ITEMI {I TESTE
PENTRU
OLIMPIADELE
{COLARE, 2007
PARTEA ~NT~I prezint\ o
suit\ de citate din operele marilor oameni de cultur\ romni
legate de peisajul romnesc.
Acestea snt inserate `n continuarea celor ap\rute `n lucrarea
Geografia
Romniei
(Gimnaziu) - Sinteze pentru
olimpiadele [colare", Editura
Alfa, Piatra Neam], 2007, `n
partea `nti, cu scopul de a trezi
interesul elevilor pentru lectur\,
pentru cunoa[tere, pentru informare.
PARTEA A DOUA con]ine
elemente din structura testelor
propuse pentru rezolvare,
p\strnd `ntr-o mare m\sur\
cronologia temelor din programa
pentru clasa a VIII-a. Snt
prezentate categoriile de itemi
pe care elevul trebuie s\ le
rezolve [i apoi, acelea `n care

r\spunsul este dat.

PARTEA A TREIA ofer\
modele de teste pentru elevii
care se preg\tesc s\ participe la
concursurile [colare (olimpiade),
`n care snt cuprinse toate
unit\]ile de relief ale Romniei,
rezolvarea acestora constituind
prilejul concret de constatare a
nivelului atins `n preg\tire.
PARTEA A PATRA prezint\
r\spunsurile complete la toate
tipurile de itemi propu[i, precum
[i baremele de corectare [i
notare pentru fiecare test `n
parte prezentat (cinsprezece
exemple de teste).
PARTEA A CINCEA con]ine
subiectele date `n anii anteriori la
olimpiadele [colare la Geografia
Romniei, plus baremele de
corectare [i notare pentru acestea.
Toate lucr\rile mai sus
prezentate se adreseaz\ celor
interesa]i de `nv\]area temeinic\
a Geografiei Romniei pentru
examene [i concursuri [colare.

Prof. Constantin
Dan IONESCU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

LUPTA CADRELOR DIDACTICE {I A ASOCIA}IILOR LOR PROFESIONALE

PENTRU UNIFICARE ORGANIZATORIC| (III)

up\ constituirea sa,

Federa]ia a convocat cu
regularitate [edin]ele consiliului
federativ
[i
adun\rile generale anuale
ce se ]ineau `n luna
octombrie.
Federa]ia reune[te
glasurile dasc\lilor romni
din toate categoriile nu
numai `n privin]a ap\r\rii
revendic\rilor comune. ~n
adun\rile generale ale
Federa]iei, membrii participan]i ridic\
problemele `ntregii [coli romne[ti.
Astfel se arat\, de exemplu, c\ [coala
satului este p\r\sit\, [colile secundare nu au asigurate condi]iile materiale de func]ionare, iar `n `nv\]\m`ntul
superior laboratoarele s`nt lipsite de
utilajul necesar. Se lupt\ `mpotriva
desfiin]\rii de [coli, ini]iat\ de guvernan]i `n perioada crizei.
Spre a se duce cu succes lupta

februarie 2007

pentru respectarea drepturilor legale,

trebuia antrenat\ `ntreaga mas\ a
membrilor corpului didactic din toat\
]ara. ~n acest scop, Federa]ia a trecut
la organizarea sec]iilor jude]ene,
`ndeplinind astfel prevederile statutare
[i `n aceast\ privin]\.
Prin Buletinul Federa]iei, au fost
comunicate instruc]iunile `n leg\tur\
cu constituirea sec]iilor jude]ene [i cu
adun\rile ce urmau s\ fie organizate
`n toat\ ]ara, `n ziua de 23 martie
1930.
Pentru adun\rile de la 23 martie
se indicau urm\toarele chestiuni:
intrarea `n legalitate a trat\rii corpului
didactic `n privin]a coeficientului pentru grada]ii pe anul 1930; restituirea
imediat\ a re]inerilor for]ate asupra
salariilor, f\cute de stat `n 1928 [i
1929; ridicarea salariului ini]ial p`n\ la
minimum de existen]\; rechemarea
congresului extraordinar, `n caz de
nerezolvare a acestor deziderate.

"Foaia `nv\]\torului", organul

Asocia]iei jude]ene a `nv\]\torilor din
ora[ul [i jude]ul Br\ila, public\ articolul "Constituirea Federa]iei corpului
didactic br\ilean", `n care relateaz\
c\: "`n ziua de 16 martie 1930, cele
dou\ comitete de conducere ale corpului didactic primar [i secundar... sau constituit `n comitetul executiv al
Federa]iei corpului didactic br\ilean".
~n continuare se arat\ c\ membrii
corpului didactic de toate gradele se
`ntrunesc la 23 martie 1930 `n sala
teatrului din Br\ila pentru a protesta
`mpotriva reducerilor de salarii [i a
neachit\rii restan]elor.
Asemenea adun\ri generale
extraordinare au fost ]inute `n jude]ele
din `ntreaga ]ar\. S-au votat astfel
mo]iuni semnate de peste 10.000 de
membri, prin care se cerea o energic\
interven]ie pe l`ng\ guvern pentru
`ndeplinirea f\g\duielilor date, iar `n
caz de nerezolvare, se solicit\

rechemarea congresului.
Conducerea
federa]iei
se
`ntrune[te foarte des `n aceast\
perioad\, pentru a delibera. Se ]in
adun\ri generale extraordinare. Se
comunic\ prin pres\ hot\r`rile luate.
Astfel, Buletinul Asocia]iei `nv\]\torilor
(anul I, nr. 5- 6 din iunie 1930) anun]\
]inerea consiliului federativ `n 12 iunie
1930, iar revista "{coala [i via]a"
anun]\ o adunare general\ pentru 2627 octombrie 1930, comunic`nd
urm\toarea ordine de zi: raportul de
activitate;
starea
actual\
a
`nv\]\m`ntului; starea material\ [i
moral\ a corpului didactic; mijloace
urgente de `ndreptare; necesitatea
rechem\rii `ntregului corp didactic `n
congres.
~n [edin]ele adun\rii, profesorul
universitar N. D\n\il\ a ar\tat lipsurile
materiale `n care se zbat universit\]ile,
lipsuri ce `mpiedic\ buna lor
func]ionare. Profesorul secundar G.

APOSTOLUL

Or\[anu cere revizuirea ultimelor legi

referitoare la `nv\]\m`nt, care aveau
un caracter de improviza]ie. La r`ndul
s\u D.V. }oni relateaz\ situa]ia grea a
[colii cu principalele ei neajunsuri,
vorbind despre: lipsurile `n `ntre]inerea
material\ a [colilor; activitatea
comitetelor [colare; cursurile complimentare; desfiin]area cursurilor pentru
adul]i; recrutarea abuziv\ a membrilor
organelor de control [i titularizarea lor
f\r\ concurs precum [i impunerea
silit\ a manualelor didactice redactate
de c\tre reprezentan]ii acestor
organe. (va urma)
Oni]a GOGOL Organiza]iile
Profesionale ale Cadrelor Didactice din
Romnia `ntre 1865 - 1944. Editura
Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti,
1969 (Material pus la dispozi]ie de prof.
Gh. Amaicei)

Pag. 5

PARTE DE CARTE
PLEDOARIE
PENTRU SPORT
Sportul nu este un mod de a petrece timpul de lux, o
activitate pentru cei pu]in privilegia]i [i nici m\car o
tem\ de compensa]ie muscular\ pentru activitatea
creierului. Pentru orice b\rbat, femeie sau copil ofer\
posibilitatea de a se autoperfec]iona indiferent de
profesie sau pozi]ie ocupat\ `n via]\. Este acompaniamentul natural al tuturor `n mod egal, `n a[a
m\sur\ `nc`t nimic nu `l poate `nlocui"- afirma la 1900
baronul Pierre de Coubertin. Acum, dup\ at`]ia ani,
prin sport `n]elegem toate formele de activitate fizic\,
care printr-o participare organizat\ sau nu au ca
obiectiv:
- exprimarea sau `mbun\t\]irea condi]iei fizice [i a st\rii mentale;
- dezvoltarea rela]iilor sociale;
- ob]inerea de rezultate `n `ntrecerile de orice nivel.
Noi, profesorii, trebuie, vrem [i ne str\duim s\ facem
educa]ie prin [i pentru sport, scopul nostru esen]ial fiind abordarea fiin]ei umane `n ansamblu sau `n str`ns\ interdependen]\
fizic [i psihic, cultivare [i p\strarea st\rii de s\n\tate, at`t a celei
fizice c`t [i a celei mentale.
Sportul de performan]\ are valoare de neegalat `n societatemai ales `n planul construirii imaginii interna]ionale a Romniei,
dar `n acela[i timp ofer\ [i modele de "eroi contemporani".
~n timpurile noastre, "filozofia sportului pentru to]i" se
bazeaz\ pe ideea c\ s\n\tatea, bucuria de via]\, integrarea
social\ a fiec\rui individ, dob`ndite prin sportul practicat la orice
v`rst\, dup\ posibilitate, nevoi [i preferin]e, s`nt valori la fel de
importante, cu multiple beneficii individuale [i impact social
maxim.
De aceea, sportul este o activitate social\ de interes na]ional
[i ar trebui practicat de c\tre toate categoriile de popula]ie ca
modelator al capacit\]ilor biometrice [i a g`ndirii pozitive, ca factor de `mbun\t\]ire a s\n\t\]ii [i mijloc de integrare a valorilor
morale, de promovare a autodisciplinei, a respectului fa]\ de sine
[i cel\lalt.
Pe scurt, sportul... via]\ `ns\[i `nseamn\- `ntrecere, bucurie,
triste]e, glorie, s\n\tate, bani, distrac]ie, excese, averi imense
sau cheltuial\ aparent inutil\, vedete [i anonimi- pe scurt via]a
`ns\[i adev\rat\ care trebuie tr\it\.
Deci, face]i sport pentru a v\ tr\i via]a `n expresia ei c`nd
pur\, cel mai adesea gri, c`nd roz de fericire, c`nd neagr\- adic\
adev\rat\.

Prof. Maria VICOVEANU

Misterul lui Mircea Eliade

(Urmaare din nr. 89)
n sfr[it, mul]i dintre
eroii acestui autor au
21 DE ANI, evenimentele importante
din via]a lor au loc pe
data de 21, deci este
firesc s\ ne `ntreb\m
dac\ [i acest num\r
are o semnifica]ie
anume, ce ne-ar
ajuta s\ dizolv\m
misterul
operei.
Observ\m c\, `n
componen]a lui 21, intr\ dou\
numere alese: 3 [i 7 (21=3x7).
~n Biblie, acest num\r este al
perfec]iunii, al `n]elepciunii
divine, este oglinda luminii
ve[nice, care traverseaz\ [i

p\trunde peste tot, datorit\

purit\]ii sale.
Pe baza acestor numere,
Eliade construie[te un mit al
iubirii. Dragostea nu este niciodat\ aceea[i `n scrierile lui, dar,
pentru a fi `n]eleas\, trebuie
avute `n vedere medita]iile
filosofului indian Rabindanat
Tagore, un alt om de geniu, care
a primit premiul Nobel pentru
literatur\ `n 1913:
"La un pol al iubirii st\ personalitatea, la cel\lalt pol, impersonalitatea. La unul afirma]ia
pozitiv\ AICI SUNT EU, la
cel\lalt, tot a[a de hot\rt\, afirma]ia EU NU SUNT. Dac\ acest
EU n-ar exista, ce-ar fi iubirea ?
Dac\ nu ar exista nimic dect
acest eu, cum ar fi cu putin]\

iubirea ?"
Trebuie s\ `n]elegem c\,
atunci cnd iubirea nu se
`mpline[te `n opera lui Eliade,
`nseamn\ c\ unul dintre cei doi
poli nu-[i modeleaz\ existen]a
dup\ dimensiunile celuilalt. Sau,
atunci cnd ruptura se produce
undeva la mijloc [i este independent\ de cei doi poli,
dragostea `[i afl\ sensul abia
dup\ moarte.
Acestea snt cteva dintre
c\ile ce ar putea duce la
descifrarea misterului din
operele lui Mircea Eliade. {i, ca
un om ce a tr\it sub semnul misterului, `ns\[i moartea-i este
`nv\luit\ `n mister. ~n ultimele
zile ale vie]ii, scriitorul a citit mult
despre VIA}A de dup\ VIA}|.

Era convins c\ moartea nu e

dect un semn de lumin\. Pe
foaia de jurnal din 4 iulie 1986,
nota c\ lumea este un camuflaj,
c\ e plin\ de semne ce trebuie
descifrate cu r\bdarea unui ghicitor `n pietre. Trei s\pt\mni mai
trziu, `n]eleptul se afla `n pace,
c\ci "Dumnezeu l-a `ncercat ca
aurul `n cuptor" - cum murmurau
cei aduna]i `n biseric\.
Lumea nu mai este aceea[i
f\r\ Mircea Eliade, dar misterul
crea]iei sale cheam\, `nc\, spre
descifrare. Omul de geniu al literaturii romne ne-a l\sat multe
subiecte de medita]ie, pentru a
ne transforma `n fiin]e mai bune,
mai `n]elepte, mai luminoase.

~nv. Stelu]a
POSTOLIC|

PAR TENERIATUL EDUCA}IONAL

(Urmaare din nr. 89)

n `ncheierea activit\]ilor desf\[urate la

{coala
"Miron
Costin", am vizitat
[coala-gazd\,
`nso]i]i de doamna
director
Rodica
Cotin, care ne-a
oferit
explica]iile
necesare. Au fost
vizitate: biblioteca,
atelierul [colii, laboratoarele
ultra-moderne de chimie [i de
fizic\, laboratoarele de informatic\, cteva s\li de clas\
reprezentative. Elevii no[tri au
fost `ntmpina]i de elevi [i profesori prieteno[i, primitori, `ncnta]i de vizita elevilor din [coala
nem]ean\ partener\, iar la final

doamna director Rodica Cotin

le-a oferit, din partea gazdelor,
un exemplar al revistei [colii,
"Muguri de lumin\". Apoi, elevii
[colii noastre au fost invita]i
acas\ la elevii suceveni, pentru
a petrece cteva ore agreabile `n
familiile acestora, pentru a se
cunoa[te mai bine [i a lua masa
`mpreun\, `n timp ce noi, profesorii, am prezentat Modele de
teste [i portofolii ale unor elevi,
precum [i Metode de predare a
op]ionalului de cultur\ [i civiliza]ie englez\ la clasa a VI-a,
"Habits and Ways in Great
Britain and USA", prev\zut printre obiectivele proiectului de
parteneriat [i realizat `n cele
dou\ [coli partenere de prof.
Mirela Maxim [i de subsemnata.
La ora fixat\, elevii au

revenit `n [coal\, entuziasma]i

de experien]a unei zile att de
bogate `n impresii noi, `nso]i]i
de
elevii-gazd\.Concluziile
activit\]ilor desf\[urate `n
cadrul
parteneriatului
educa]ional dintre cele dou\
[coli partenere au fost evidente:
`ntlnirile au reprezentat un real
succes, cu att mai mult cu ct
s-au desf\[urat `n prezen]a [i
cu participarea activ\ a elevilor
din cele dou\ [coli, oferindu-le
acestora o mare deschidere.
Copiii au comunicat cu u[urin]\,
s-au `mprietenit, au f\cut
schimb de impresii, dar [i de
adrese [i numere de telefon, iar
ulterior, rela]ia lor de prietenie
`nfiripat\ la Suceava a continuat.
Elevii [colii noastre s-au

`ntors din excursie `mbog\]i]i

suflete[te de calitatea [i diversitatea activit\]ilor la care au participat, entuziasma]i [i ferici]i de
ocazia pe care au avut-o de a
vizita o alt\ [coal\, de a fi trata]i
cu atta prietenie [i ospitalitate
de elevii [i profesorii suceveni,
de a fi aprecia]i pentru activitatea lor, pentru atitudinea lor
prietenoas\ [i dezinvolt\, `ntrun cuvnt, de a fi trata]i ca
adev\ra]i ambasadori ai [colii
nem]ene.
Cred c\ acesta este spiritul
ini]iativelor de tip parteneriat
educa]ional
BRING EUROPE INTO
YOUR SCHOOL!
Prof. Veronica
GHIU}|

CARTEA - OBIECT CULTURAL SAU OBIECT DE LUX?

rau zile frumoase, cu mult timp `n urm\, `nsetat de lectur\, m\ `ndreptam cu pa[i repezi spre l\ca[ul magnific al c\r]ilor: biblioteca. M\ `ntorceam acas\ cu
bra]ele doldora de c\r]i [i p\trundeam `n universul lor
ca [i c`nd pentru prima dat\ intram `ntr-o catedral\
sever\, `ntunecat\ [i rece.
Mai apoi, cu o pasiune nest\p`nit\, citeam continuu, urm`nd facultatea cu acela[i profil. Privind `n
urm\ cu ochii min]ii m\ cuprinde o fantasm\ uimitoare,

`mbin`nd visele cu durerile [i pl\cerile unei extravagante realit\]i.

Dac\, cu mult timp `n urm\, efortul financiar pentru a cump\ra
"Istoria literaturii romne" de George C\linescu, era imens,
ast\zi, neav`nd acest motiv, nu doar pentru mine dar [i pentru
colegii de breasl\, cartea a devenit un obiect de lux.
O carte valoroas\, dup\ ce este parcurs\, fil\ cu fil\, `[i
g\se[te un col] din mintea [i sufletul nostru, devenind o parte din
noi. De foarte multe ori, citind sau recitind paginile unei c\r]i, fac
ca toate celelalte probleme cu care ne confrunt\m s\ par\

ne`nsemnate [i [terse.
Probabil pentru mul]i dintre semenii no[tri, absen]a c\r]ii din
via]a de zi cu zi pare a fi o simpl\ pat\ `n purpura orizontului spiritual, dar s\ nu uit\m c\ doar ea, CARTEA, ne d\ruie[te necondi]ionat cr`mpeie din via]\, str\lucind `n lumin\, ne d\ruie[te
`n]elepciune [i curat\ afec]iune. Printre pu]ine obiecte, cartea e
aceea care ne ofer\ o stare de basm, plin\ de taine, care ne captiveaz\ imagina]ia [i nu se supune nim\nui
Prof. Valerian PERC|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

ADMITEREA ~N ~NV|}|M~NTUL SUPERIOR

(Urmaare din pag. 1)
ot candida la admiterea `n
ciclul de studii universitare
de licen]\ absolven]ii de
liceu cu diplom\ de
bacalaureat sau diplom\
echivalent\ cu aceasta. `n
ciclul de studii universitare
de masterat, pot candida
absolven]ii cu diplom\ de
licen]\ ai ciclului de studii
universitare de licen]\ [i absolven]ii
cu diplom\ de licen]\ sau echivalent\, a studiilor universitare de lung\
durat\. Absolven]ii `nv\]\mntului
universitar cu diplome de licen]\ sau
echivalente eliberate p`n\ `n anul
absolvirii primei promo]ii de licen]\
organizat\ `n conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004, au dreptul

Pag. 6

s\ participe la admiterea `n ciclul de

studii universitare de doctorat f\r\ s\
fi absolvit ciclul studiilor universitare
de masterat.
Un candidat declarat admis poate
beneficia de finan]are de la buget o
singur\ dat\, pentru fiecare din cele 3
cicluri de studii universitare. Studen]ii
care au ob]inut `n perioada studiilor
liceale distinc]ii (premiile I, II, III,
men]iune, premii speciale) la
olimpiadele [colare interna]ionale,
beneficiaz\ de dreptul de a fi admi[i
[i de a urma, pe locuri finan]ate de la
buget, cursurile a dou\ specializ\ri.
Universit\]ile vor prevedea `n
metodologiile proprii, `n conformitate
cu legisla]ia `n vigoare [i alte condi]ii
specifice de admitere pentru
c`[tig\torii olimpiadelor [i concursurilor [colare na]ionale [i

interna]ionale.
Candida]ii care promoveaz\ examenul de bacalaureat `n sesiunea
iunie-iulie 2007 sau `n sesiunea
august-septembrie 2007 pot prezenta
la `nscriere, pentru sesiunea imediat
urm\toare examenului de bacalaureat `n anul 2007, `n locul diplomei de
bacalaureat, adeverin]a eliberat\ de
liceu, `n care se men]ioneaz\ media
general\ de la bacalaureat [i mediile
ob]inute `n anii de liceu. ~n vederea
`nmatricul\rii, candida]ii admi[i pe
locurile finan]ate de la buget au
obliga]ia s\ depun\ p`n\ la data stabilit\ prin metodologia de admitere,
dup\ caz, diploma de bacalaureat/
licen]\/ diserta]ie `n original la secretariatul facult\]ii. Neprezentarea
diplomei `n original, `n termenul stabilit prin metodologia de admitere,

atrage ne`nmatricularea `n universitatea respectiv\. Institu]iile de

`nv\]\mnt superior au obliga]ia s\
restituie `n cel mult 48 de ore de la
depunerea cererii [i necondi]ionat,
f\r\ perceperea unor taxe, dosarele
candida]ilor respin[i sau ale celor
care renun]\ la locul ob]inut prin
admitere. Universit\]ile pot percepe
de la candida]i, `n conformitate cu
prevederile legale `n vigoare, taxe de
`nscriere pentru organizarea [i
desf\[urarea admiterii, `n cuantumurile aprobate de senatele universitare. Acestea pot prevedea scutirea
de plata acestor taxe sau reducerea
lor, prin metodologiile proprii de
admitere.
Copiii personalului didactic s`nt
scuti]i de plata taxelor de `nscriere la

APOSTOLUL

concursurile de admitere `n
`nv\]\m`ntul superior, o singur\ dat\
`n cadrul unei institu]ii de `nv\]\m`nt
superior. Media minim\ de admitere
la studii universitare de licen]\ trebuie s\ fie minim 5 (cinci) sau minim
un num\r de puncte echivalent cu
aceast\ not\. Mediile generale/punctajele generale ob]inute de candida]i
la admitere s`nt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la
institu]ia la care ace[tia au candidat,
`n conformitate cu procedurile proprii
de
admitere.
Rezolvarea
contesta]iilor este de competen]a
institu]iilor de `nv\]\m`nt superior [i
se desf\[oar\ potrivit reglement\rilor
interne. Decizia comisiei de contesta]ii este definitiv\.

februarie 2007

LEC}IA DE ISTORIE
PROFESORUL, POETUL HAR MIH|ILESCU
AR FI ~MPLINIT 100 DE ANI
a 21 octombrie 2006, s-au
`mplinit 100 de ani de c`nd s-a
n\scut profesorul Haralambie
Mih\ilescu, `n cartierul V`n\tori
din Piatra- Neam], cartier care,
`n 1906, f\cea parte din comuna Dumbrava Ro[ie. Dar nu
doar pentru s\rb\torirea unui
centenar am ales evocarea
acestei personalit\]i la colocviul
"Dasc\li nem]eni de alt\dat\",
ci pentru c\, a[a cum afirm\ o
zicere `n]eleapt\, "cetatea de pe v`rf de
munte nu se poate ascunde", iar
Haralambie Mih\ilescu a fost [i r\m`ne,
pentru `nv\]\m`ntul nem]ean, o cetate de
pe v`rf de munte, unul dintre cei mai
destoinici din genera]ia lui.
{i, pentru c\, asemenea multor
oameni de isprav\ ai acestei genera]ii, a
avut parte de suferin]e, greut\]i [i
injusti]ie, pe care le-a suportat cu demnitate, cei care cunosc o parte din adev\rul
vie]ii lui n-au dreptul s\ tac\. De aceea, a[
vrea s\ cred c\ m\rturia noastr\ se `nscrie
`n rostul bun [i cuviincios al repara]iei
morale fa]\ de cei care, din lumea lor de
nep\truns, nu se mai pot ap\ra.
Se pare c\ exist\ ni[te dominante
care determin\ via]a fiec\rui om, definindu-l cu capacit\]ile [i limitele sale, dominante `ntre care esen]ial\ este tendin]a de
a te `ncorpora- cu tot sufletul- unei entit\]i
mai mari ca tine: unei familii, unei profesii,
unei arte, unei societ\]i etc. (H. Taine).
Aceast\ cale a urmat-o profesorul
Haralambie Mih\ilescu [i de aici a primit
for]a de a `nvinge toate adversit\]ile prin
care a trecut, p\str`ndu-[i intact\, p`n\ la
sf`r[it, condi]ia de intelectual de `nalt\
]inut\.
{i, `ndr\znesc s\ afirm c\, n\sc`ndu-se
[i petrec`ndu-[i cea mai mare parte a vie]ii
`n Piatra- Neam], unde a fost [i
`nmorm`ntat, for]a i-a mai venit [i din acest
p\m`nt, `n care mai tr\ie[te- cum scria
Nicolae Iorga- "eroismul r\bd\tor [i
`nd\r\tnic al str\bunilor daci, frunta[ii neamurilor dun\rene, aceia care fugir\ de
robie prin por]ile largi ale mor]ii..."
Din copil\rie, Haralambie Mih\ilescu a
dovedit o mare dragoste pentru studiu.
Povestea un prieten al s\u- acum trecut [i
el la cele ve[nice- cum `ntr-o iarn\
grozav\, cu troiene p`n\ la piept, c`nd nici
b\rba]ii voinici nu se `ncumetau s\ ias\
dincolo de ograd\, elevul H.M. `[i croia de
unul singur drum, din cartierul V`n\tori
spre Liceul "Petru Rare[", necunosc`nd
piedic\ `n drumul s\u spre [tiin]\. {i `n to]i

cei 8 ani `n liceul la al c\rui bun nume a

contribuit ulterior, ca profesor, a luat premiul I.
~n ultimul an de [coal\, a compus versurile pentru "Imnul Liceului Petru Rare[",
din care citez ultima strof\:
"S\ mergi tot `naainte prin umbr\ sau
lumin\,,
~nccrez\tor de-aa pururi ca-nn anul cel
dint`i...
S\ fie ca un soaare v\paaiaa ta divin\
{i-nn plaaca nemuririi s\paat tu s\ r\m`i".
~n timpul [colii a mai publicat versuri `n
revista "~ndemnul" a unui liceu din T`rgu
Mure[.
A urmat Facultatea de Litere [i
Filosofie, sec]ia filologie romanic\, din
Bucure[ti, pe care a terminat-o `n 1929, cu
aprecierea "Magna cum laudae".
A avut profesori valoro[i: Ovid
Densusianu (filolog, ligvist, folclorist, poet);
Dimitrie Caracostea (critic [i istoric literar,
`ntemeietorul [colii istorico- geografice `n
folcloristica romneasc\, academician);
Mihai Dragomirescu (estetician [i critic literar, director al revistei "Convorbiri critice", creator al unui sistem estetic).
H.M. a urmat, concomitent cu studiile
de filologie, [i Facultatea de Drept, g\sind
timp s\ frecventeze- aproape cu regularitate- [i cenaclul literar "Sbur\torul", condus de criticul Eugen Lovinescu. ~n acest
cenaclu s-au des\v`r[it ca scriitori Camil
Petrescu [i Hortensia Papadat- Bengescu.
De asemenea, s`rguinciosul student
colabora [i la importante publica]ii din
Bucure[ti: "Bilete de papagal" (a lui Tudor
Arghezi) [i "Universul literar" (s\pt\m`nal
printre ai c\rui directori au fost- `n epoca
interbelic\- Perpessicius [i Camil
Petrescu).
Toate acestea nu l-au sustras de la
pasiunea sa de o via]\: limba latin\, cu
virtu]ile ei ne`ntrecute, pe care le descoper\ [i ast\zi mari personalit\]i, ca [i celebrul scriitor olandez, fost profesor de limbi
clasice, Cees Nooteboom, `n cartea
"Urm\toarea poveste":
"Nu va mai fi niciodat\ o limb\ precum
latina, niciodat\ precizia, frumuse]ea,
expresia nu vor mai putea forma o asemenea unitate. Toate limbile noastre au prea
multe cuvinte. E de ajuns s\ te ui]i `n edi]ii
bilingve: `n st`nga (unde e textul latinn.n.)- cuvinte pu]ine [i m\surate, r`nduri
sculptate; `n dreapta (traducerea - n.n.),
pagina plin\, ambuteiaj, `mbulzeal\ de
cuvinte, b`lb`ial\ f\r\ [ir".
Scriitorul olandez mai m\rturise[te c\,
atunci c`nd se `mbat\ cu biter, pentru a se

trezi, cite[te un text de Tacit. El exclam\:

"Latina! o limb\ ca marmura [lefuit\, care
alung\ aburii r\i"! Sau: "Nu cred c\ voi
putea explica vreodat\, c`t\ voluptate
sim]eam pronun]`nd cuvinte latine".
Ca profesor, H.M., de[i era preg\tit
chiar [i pentru o catedr\ universitar\, [i-a
`nceput activitatea dup\ doi ani de [omaj.
A predat limba romn\, latina [i greaca, ori
chiar istoria, `n mai multe [coli din: T`rgu
Neam], Piatra- Neam], Roman, Curtea de
Arge[ [i iar la Piatra -Neam].
S-a impus, de la `nceputul carierei,
prin profunda cunoa[tere a limbilor clasice, c`t [i a limbii [i literaturii romne, fiind
un pasionat cititor [i un fin apreciator al
literaturii moderne romne [i str\ine.
A continuat s\ fie prezent `n via]a cultural\ a jude]ului [i a ]\rii, ca poet, eseist
[i cercet\tor [tiin]ific. ~n Piatra- Neam], a
colaborat la publica]iile cu caracter literar,
pedagogic, [tiin]ific: "Apostolul", "Anuarul
Liceului "Petru Rare[", "Pe drum",
"Petrodava", "Bloc", "Valea Bistri]ei" [.a.
A publicat [i `n "Jurnalul literar", condus de George C\linescu (1938- 1946), la
"Gazeta Transilvaniei" [i "Claviaturi" de la
Bra[ov.
Din cele scrise p`n\ `n 1945, [i-a
adunat- o parte- `n trei culegeri: "T`lcuirea
lui Har Mih\ilescu", editat\ la PiatraNeam], `n 1936: "Din cartea vie]ii", tip\rit\
`n Editura noastr\, Bucure[ti, 1939;
"G`ndind la dep\rt\ri fecioare", ap\rut\ la
Piatra- Neam], `n 1943.
~n ce m\ prive[te, am aflat mai multe
despre poetul H. M. la apari]ia volumului
din 1943, pe c`nd eram elev\ [i, `ntr-o or\,
de limba romn\, se st`rnise o interesant\
discu]ie `n leg\tur\ cu absen]a- dup\ modelul limbii latine- a dublei nega]ii dintr-un
vers al s\u:
"Nimicc alin\ sufletul meu,, gazd\
De lovituri venite de la to]i..."
Mai t`rziu, am `n]eles c\ are mai pu]in\
importan]\ dac\ poetul spune "nimic alin\"
sau "nimic n-alin\...; esen]ial\ este ideea
poetic\, versul fiind premonitoriu, pentru
c\ sufletul sensibil al autorului a devenit cu
adev\rat, gazd\ de lovituri venite de la
to]i", cuv`ntul "gazd\" suger`nd primirea
loviturilor f\r\ ripost\. (A[a cum a primit
cele dou\ suspend\ri din `nv\]\m`nt:
prima dat\, din cauza unor conflicte cu
elevi, la {coala Normal\ Gh. Asachi, `n
anul [colar 1934- 1935; a doua oar\, `n
1958 [i 1959, "din motive politice..."
Prof. Veronica MIH|ILESCU
(Continuaare `n num\rul viitor)

~NV|}|TORUL
SCRIITOR
MIHAI DAVID GHIND|OANI
(Urmare din pag. 1)
Credin]a, Bucure[ti). O parte din articolele publicate `n Apostolul, la care `ntr-o vreme a fost [i
redactor, le-a str`ns `n volumul "Din problemele
[coalei primare", P. Neam], 1942, foarte greu de
g\sit ast\zi pentru c\ a fost aruncat\ pe rugul
holocaustului comunist al culturii romne[ti
tradi]ionale. Tot `n "Apostolul" a publicat `n serie [i
"Umila autobiografie a lui Toader I. {tefan", jurnal
l\sat de `n]eleptul ]\ran autodidact ghind\onean,
jurnal recuperat de inimosul `nv\]\tor. Aceste fragmente le-a publicat `n volumul Toader I. {tefan:
"Memoriul meu", 1974. Mai g\sind [i alte fragmente din acest
jurnal, a publicat, la `ndemnul cons\tenilor, volumul "Toader I.
{tefan: Via]a mea, repovestire [i prefa]\ de Mihai David
Ghind\oani", Ed. Albatros, 1989, Buc., 326 p.
Alte lucr\ri publicate de harnicul `nv\]\tor scriitor:
"Fluierul fermecat", comedie (P. Neam], 1938); "Ultima
vacan]\", povestiri, Ed. Litera, 1984, Buc., 112 p.; "Aventurile
lui Singurel", povestiri pentru copii, Colec]ia "Lecturi [colare
cu indica]ii metodice", Ed. Cadran, 1995, Craiova, 124 p.
(ingenioas\ metod\ original\ de `nv\]are a Abecedarului,
elaborat\ `n primul an de `nv\]\m`nt la Ghind\oani, 19301931); "M`ndr\ Basarabie, Dulce Bucovin\", 1997, f\r\ alte
indica]ii, 48 p. (cuprinde 14 poeme dedicate provinciilor
istorice romne[ti `nc\ `n suferin]\); "Cr`ncenul veac XX [i
ororile sale", ap\rut\ postum, 2005, Ed. Timpul, Ia[i, 270 p.
Dou\ s`nt ideile principale dominante `n pedagogia marelui `nv\]\tor ghind\onean: 1. s\ ne preocupe nu at`t materia
pred\rii lec]iilor dup\ logica maturilor, c`t metodica `nv\]\rii
lec]iilor de c\tre elevi, corespunz\tor fazei dezvolt\rii copiilor;
s\ cultiv\m, nu numai s\ folosim pedagogia modelelor. Acest
din urm\ principiu l-a ilustrat prin editarea amintitului jurnal al
lui Toader I. {tefan, prin evocarea `nv\]\torului s\u, a profesorilor s\i, a multor `nv\]\tori nem]eni de isprav\ (mai ales `n
"Apostolul"), [i cu deosebire, prin prezentarea la dimensiunea
veridic\ na]ional\ [i european\, `n conferin]e, dezbateri, convorbiri, prin amenajarea casei- muzeu a ilustrului s\u
cons\tean, filosoful Vasile Conta, pe care, `n cur`nd, `l vom
s\rb\tori la 125 de ani de la trecerea `n eternitate.

N.R. Din lips\ de spa]iu [i av`nd `n vedere suprapunerea tematic\, textul Un dasc\l centenar semnat de
dl. ing. Virgil Savin va fi publicat `n num\rul din martie al
revistei noastre.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Sfnta Scriptur\, izvor al educa]iei religioase

fnta Scriptur\ constituie izvorul principal
al catehiz\rii, pentru
c\ `ns\[i doctrina cu
dogmele se sprijin\
pe ea. Autoritatea
Sfintei Scripturi este
mai presus de catehet [i explicarea ei
de
asemenea.
Referitor la aceasta,
Teodor M. Popescu
afirma: "Nu exist\ desigur o
carte, care s\ fi fost supus\ attor cercet\ri istorice, literare, critice, ca Sfnta Scriptur\ ... Nu
este carte care s\ necesite celui
ce o studiaz\ preg\tirea
[tiin]ific\ larg\ [i solid\ pe care o
cere Sfnta Scriptur\. Nu este
oper\ scris\, pentru a c\rei
`n]elegere [i explicare s\ fie
necesare cuno[tin]e filologice,
literare, istorice, geografice,
arheologice,
ca
Sfnta

Scriptur\...".
Citirea textelor biblice este
esen]ial\,
deoarece
ele
p\streaz\ vocea profe]ilor [i
m\rturia Apostolilor despre Iisus
Hristos, despre adev\rurile [i
lucrarea Sa.
Ar\tnd importan]a studierii
Scripturii, pedagogul J. A.
Comenius sublinia: "Sfnta
Scriptur\ se potrive[te pentru
to]i, ea se aplic\ inteligen]ei
copiilor [i se acomodeaz\ priceperii lor, nutrindu-i cu lapte,
`ngrijindu-i, sprijinindu-i [i f\cnd
totul pn\ ce am devenit mari `n
Hristos. ~ns\ neglijnd pe cei
mici, ea e minunat\ pentru cei
mari; pentru cei mici e mic\,
pentru cei mari, peste m\sur\
de mare. Nici o etate ,nici un
sex, nici o pozi]iune, nici o carier\ nu e `nl\turat\ de ea ... Ea
nu `nstr\ineaz\ pe nimeni,
numai dac\ cineva se

februarie 2007

`nstr\ineaz\ de ea...".
~nv\]\mntul biblic trebuie s\
fie hristocentric dezvoltnd planul
istoriei mntuirii. Elevii s\ se
deprind\ cu folosirea Bibliei la
orele de religie, s\ li se dezvolte
gustul pentru lectur\ etc. Textele
s\ fie interpretate `n a[a fel `nct
s\ reias\ c\, odat\ cu venirea lui
Hristos, o perioad\ din istorie se
termin\ [i o alta `ncepe. O istorie
sfnt\ se desf\[oar\ `n istoria
noastr\ dominat\ de p\cat [i
tenta]ia puterii schimbnd cursul
acesteia, "c\ci Cuvntul lui
Dumnezeu S-a f\cut trup [i Sa s\l\[luit printre noi..." (Ioan I,
14).
Poezia biblic\, de asemenea ne `nf\]i[eaz\ compozi]ii de
o rar\ frumuse]e. Psalmii, Iov,
Cntarea Cnt\rilor se situeaz\
pe aceea[i treapt\ cu literatura
clasic\ universal\. Poezia biblic\ e inegalabil\. ~n psalmi snt

redate tr\iri suflete[ti de mare

intensitate. Bucuria, durerea,
speran]a, dragostea, admira]ia
au darul de a-l mi[ca adnc pe
cititor. Cum spune Sfntul Vasile
cel Mare, psalmii fac s\
sl\beasc\ mnia sufletului [i s\
`nfrneze pornirea spre patimi.
Sfintele Evanghelii ne ofer\
material foarte bogat pentru a
zugr\vi captivant pe Mntuitorul
Iisus Hristos. Nu vom c\uta s\
prezent\m copiilor pe Hristos `n
mod biografic ci vom avea `n
vedere ca fiecare istorioar\
(`ntmplare, minune etc.) s\ contribuie cu o tr\s\tur\ nou\ la
figura m\rea]\ a Domnului.
Parabolele Mntuitorului snt
inegalabile ca frumuse]e. Ele
snt condi]ionate de timp [i
spa]iu, dar totu[i snt supratemporare [i supraspa]iale. Din
`ntmpl\rile schimb\toare [i
trec\toare ale vie]ii Mntuitorului

APOSTOLUL

prinde ceea ce este permanent,

netrec\tor, ceea ce are valoare
pentru to]i oamenii `n toate
locurile [i `n orice timp.
~n clasele terminale se pot
studia epistolele pentru a afla
date despre evolu]ia primelor
comunit\]i cre[tine [i problemele cu care acestea s-au
confruntat `n decursul istoriei,
diferite erezii ap\rute etc.
Epistolele cu caracter moral le
va `ndemna pe copii s\ suporte
necazurile, bolile, `i `ndeamn\ la
solidaritate fr\]easc\ `n vreme
de necaz, le d\ exemple de
r\bdare.
E bine ca elevii s\ `nceap\
s\ cunoasc\ Sfnta Scriptur\ din
ce `n ce mai temeinic, s\
foloseasc\ textul ei pentru a
prezenta evenimentele documentat [i pentru a argumenta
dreapta credin]\.
Sfntul Vasile cel Mare com-

par\ Sfnta Scriptur\ cu o farmacie `n care snt medicamente

pentru toate nevoile sufletului.
~n Anglia aprecierea Bibliei
de c\tre tineret ([i de c\tre
adul]i) ne poate explica secretul
for]elor spirituale [i morale ale
poporului englez.
Un preot romn care a
cunoscut [i apreciat educa]ia
englez\ afirma: "Numai educa]ia
englezilor la temelia c\reia st\
Biblia, te poate l\muri asupra
mentalit\]ii lor; ace[ti oameni nu
citesc mult ,cunosc `ns\ bine o
carte; `n tlcuirea [i aplicarea ei
la nevoile vie]ii snt unici. Cartea
Sfnt\ i-a ferit de relele legate de
avere, tradi]ii `mp\r\te[ti [i putere; ea le-a dat t\ria economic\
[i politic\ [i mai mult dect toate
<<caracterul>>".
Drd. Mihai
FLOROAIA

Pag. 7

Zig - Zag
Subiectele
examenelor
na]ionale,
`n variant\ final\
ariantele finale ale subiectelor pentru examenele
na]ionale au fost publicate de Ministerul Educa]iei
[i Cercet\rii pe site-ul http://subiecte2007.edu.ro/,
luni, 19 februarie. Inspectoratele {colare
Jude]ene au obliga]ia de a asigura accesul la variantele finale pentru elevii din unit\]ile de
`nv\]\m`nt care nu au conectare la Internet. Exist\
dou\ posibilit\]i pentru realizarea acestui lucru:
distribuirea pe suport de h`rtie, respectiv
transpunerea con]inutului variantelor pe CD [i distribuirea sub aceast\ form\. Variantele finale de
subiecte s`nt destinate bibliotecilor colare, unde
vor putea fi consultate de fiecare elev `n parte.
Fiecare Inspectorat {colar, `n func]ie de specificul local i
solicit\rile colilor, va alege varianta optim\, astfel `nc`t posibilele disfunc]ionalit\]i s\ fie evitate.
Ministerul a interzis Inspectoratelor realizarea oric\rui
parteneriat cu edituri, `n vederea multiplic\rii variantelor finale.
Subiectele pentru examenele na]ionale au fost supuse
dezbaterii publice, `ntre 16 ianuarie [i 16 februarie, `naintea
formul\rii variantelor finale. Serviciul Na]ional de Evaluare i
Examinare (SNEE) a primit observa]ii privind forma i
con]inutul variantelor de subiect i a procedat la verificarea `n
vederea retu\rii acestora. Elevi, profesori, p\rin]i, cercet\tori
i jurnaliti au transmis 1317 mesaje dintre care 668 au avut
un caracter general, 233 s-au referit la subiectele pentru
Testele Na]ionale i 416 la cele pentru Bacalaureat. SNEE a
operat 96 de modific\ri pentru Testele Na]ionale i 175 pentru
Bacalaureat.
Modific\rile vizeaz\ unele elemente de con]inut i de formulare, dar p\streaz\ gradul mediu de dificultate i
respectarea normelor de evaluare, `n acord cu programele
colare `n vigoare. Astfel, interven]iile `n subiect au constat `n
corectarea erorilor de tehnoredactare, `n simplificarea
con]inutului unor cerin]e ale subiectelor pentru facilitarea
rezolv\rii sarcinilor de lucru, `n reformul\ri ale unor p\r]i de
subiecte, pentru diminuarea i echilibrarea gradului de dificultate. Au fost ad\ugate unele preciz\ri sau detalii lingvistice,
numerice, grafice pentru a se permite `n]elegerea `n profunzime a cerin]elor de rezolvare a subiectelor.
Al\turi de variantele finale de subiecte, s`nt publicate i
eratele care cuprind modific\ri fa]\ de variantele ini]iale.
Serviciul Na]ional de Evaluare i Examinare a realizat 100 de
variante de subiect pentru fiecare disciplin\ de examen, din
care, `n ziua probei scrise, prin tragere la sor]i, va fi ales
num\rul variantei de subiect. Subiectele au fost concepute `n
conformitate cu programele colare i cu programele de examen, av`ndu-se `n vedere o cuprindere echilibrat\ a materiei
studiate. Totodat\, fiecare variant\ con]ine probleme sau
`ntreb\ri cu grade diferite de dificultate, pentru a permite evaluarea corect\ a performan]elor candidatului. `n termen c`t mai
scurt vor fi postate pe site indica]ii de rezolvare i r\spunsuri
pentru disciplinele de profil real.

Zig - Zag

Zig - Zag

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

FEBRUARIE 2007
~n numerele anterioare au fost consemnate
anivers\rile: N. Irimia, 1/1929; I. Gotcu, 2/1861;
Simion Iordache, 2/1924; Gh. Vadana, 3/1931; Marcel
Dr\gotescu, 4/1934; Panaite Popovici, 9/1884; Leon
Mrejeriu, 10/1879; Panaite Crive], 12/1868; Otilia
Cazimir, 12/1894; Gh. Dumitreasa, 12/1933; I.
Didilescu, 13/1906; C. Grasu, 13/1937; Gh. C\dere,
14/1852; P. Zamfirescu, 14/1916; V. Spiridon, 14/1958;
Melchisedec {tef\nescu, 15/1823; V.A. Urechia,
15/1834; I. Dr\gan, 15/1886; I.C. L\m\tic, 15/1931; V.
Postolic\, 15/1955; M\d\lina Cucu, 15/1968; Eugenia
Mrejeriu, 17/1879; P. R\[canu, 18/1846; Maria Toma,
19/1934; Th/ G. Dornescu, 21/1898; V. Gaboreanu, 21/1901;
Sofia Burcule], 21/1925; Harry Brauner, 24/1901; C. Burduja,
24/1906; C. Turcu, 26/1903; Elvira Gille, 27/1951; Iuliu Buh\escu,
28/1908.
{i comemor\rile: 12/1998, Elena Cr\ciun; 19/1997, P.
Zamfirescu.
Februarie 2006, "Academica. Revist\ de [tiin]\, cultur\ [i
art\ editat\ de Academia Romn\" (lunar), a publicat excelentul

studiu "Profesorul Moisil, deschiz\tor de drumuri" de prof. Lucia

Dobrescu- Purice, fiica profesorului pietrean Virgil Dobrescu [i
nora `nv\]\torului pietrean Simion Purice.
10/1950, n. la Bozieni- Neam], Alexandru Mih\il\, profesor
de limba romn\ `n Neam] (1974- 1989). Acum jurnalist la
Bucure[ti).
13/1932, acum 75 de ani, Mihail Jora, n. Roman, 1891, a
prezentat la radio, emisiunea "Program pentru [colari",
substan]iala conferin]\ "C`teva cuvinte despre George Enescu".
19/1991, `n Sala Tapiseriilor a Muzeului de Art\ din P.
Neam], a avut loc, `n prezen]a unui mare num\r de cadre didactice [i elevi, simpozionul "Modelul cultural Vasile Conta", la care
`nv\]\torul- scriitor Mihai David- Ghind\oani, la 84 de ani, a
argumentat conving\tor c\ ghind\oneanul Vasile Conta a plantat
`n Romnia filozofia pur\, autentic\, cu form\ (sistem) [i fond
(materialismul, fatalismul, unda- premerg\toare teoriei cuantice
etc.) A scris nu numai pentru romni, ci [i pentru spa]iul cultural
francofon. {i-a publicat lucr\rile at`t `n romn\ c`t [i `n francez\,
la Bruxelles [i Paris. A scris mai mult pentru viitor dec`t pentru
prezent. Opera lui tr\ie[te `ntr-un prezent etern.
Prof. Traian CICOARE

DIRIGEN}IA - UN MOFT?

ac\ bine `mi amintesc, Platon

afirma c\ "educa]ia este cel
mai frumos dar pe care `l
poate omul". Acest dar, consider c\ este oferit copiilor `n
egal\ m\sur\ de c\tre familie
[i [coal\.
Familia este prima [coal\
a valorilor, unde copiii `nva]\
credin]a, `nva]\ s\ disting\
binele de r\u, adev\rul de

minciun\.
Conduc o clas\ de elevi `n clasa a
VIII-a [i constat de mult\ vreme c\
rela]iile dintre p\rin]i, armonia din familie
las\ amprente ad`nci `n via]a lor afectiv\,
`n convingerile [i `n comportamentul lor.
Problemele [i dificult\]ile prin care trec
ast\zi multe familii (s\r\cia material\,
ne`n]elegerile, conflictele dintre genera]iicare s`nt mai acute ca niciodat\, lipsa de
preocupare pentru educa]ie a p\rin]ilor,
dilueaz\ comunicarea tinerilor. A[ putea
s\ exemplific fiecare caz `n parte, dar

p\strez anonimatul elevilor pentru a nu

leza personalitatea lor. Elevii care fac
parte din aceste familii au rela]ii tensionate cu profesorii [i colegii lor, au rezultate
slabe la `nv\]\tur\ [i s`nt predispu[i spre
violen]\ fizic\ [i verbal\. ~n aceast\
situa]ie, multe din obliga]iile p\rin]ilor, `n
ceea ce prive[te educa]ia s`nt preluate de
profesori [i `n special de dirigin]i.
Consider, c\ dirigintele este al doilea
p\rinte pentru un elev. Pentru a fi un bun
diriginte cel mai bun lucru este s\ cuno[ti
familia fiec\rui elev, rela]iile dintre membrii ei, pentru a g\si mijloacele adecvate
educ\rii lui.
Dac\ un profesor- diriginte este foarte
bine preg\tit profesional, st\p`ne[te psihologia elevilor la diferite v`rste, dac\ are
un sim] al r\spunderii profesionale, este
con[tiincios [i prietenos cu elevii, va avea
multe satisfac]ii `n ceea ce prive[te
educa]ia elevilor.
Prof. diriginte
Valerian PERC|

inisterul
Educa]iei
[i
Cercet\rii a lansat spre dezbatere public\, la jum\tatea
lunii februarie, proiectul de
Lege a ~nv\]\m`ntului
Preuniversitar, disponibil la
adresa http://www.edu.ro/
(sec]iunile Proiecte acte
normative [i Nout\]i).
~n luna octombrie a anului
trecut, Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a
lansat spre dezbatere public\ proiectul
de Lege a ~nv\]\m`ntului Superior. ~n
ceea ce prive[te Statutul personalului
didactic, proiectul se afl\ la Comisia de
validare a Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii, urm`nd a fi supus, [i el, dezbaterii publice.

AMALGAM AMALGAM AMALGAM AMALGAM AMALGAM AMALGAM

"Nimeni nu are
nevoie de poet!"
(N. St\nesscu)
Cnd
vom
`n]elege totu[i c\
f\r\ el nu se poate?

"Femeile
au
asupra mea acela[i
efect pe mi-l produc
elefan]ii: `mi place
s\-i privesc, dar n-a[ vrea s\-i
am acas\"
(W. Fildss)
Dac\ a[ locui la cas\, un
elefant nu mi-ar displace
"Detest femeile care cred
c\-[i pot permite s\ arate neglijent numai pentru c\ snt
inteligente. Din fericire, nu am
`ntlnit o femeie inteligent\".
(Boriss Viaan)
Ce blasfemie! Eu am `ntlnit
cel pu]in dou\: nevasta-mea [i

cea care cite[te aceste rnduri.

"Omul divinizeaz\ ceea ce-i
dep\[e[te puterea
de
`n]elegere".
(A. Beleaaev)
Asta uneori. C\ `n rest
neag\ sau `njur\ str\mo[e[te.
"Oamenii mari snt ca ni[te
insule pe care valurile le bat,
dar nu le `neac\".
(V. Bogreaa)
Iar noi plutim ca ni[te plauri.
"Cine tr\ie[te numai pentru
el, tr\ie[te numai pe jum\tate.
(J. Delille)
Da, dar acumuleaz\ ct
zece.
"Nem]ii `mbin\ crna]ii cu
metafizica."
(C. Noicca)
Dar acum to]i snt de soia.

"Cartea pe care o scrii este

mai proast\ dect cea pe care
ai visat-o".
(O. Paler)
Cam a[a e [i cu femeile!
(`n iubire)
"Pentru a deveni o stea,
trebuie s\ fii mai `nti o nebuloas\."
(Nietzssche)
De obicei mai mul]i r\mn
`n primul stadiu.
"Putem face din
[coala romneasc\ cea
mai mare uzin\ de
creiere din Balcani."
(Noicca)
Dar balcanicii \[tia le
au cu [mecheriile,
maestre,
nu
cu
inteligen]a!
Nu-mi place s\ fiu

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

Legea
`nv\]\m`ntului,
`n dezbatere
public\

APOSTOLUL

contrazis dect
de mine
`nsumi."
(N. Manolesscu)
{i cum dumnealui nu
`ndr\zne[te...
"Omul superior e cel care-i
las\ pe ceilal]i `n `ncurc\tur\."
(P. Valery)
{i eu credeam c\ numai
pro[tii ne las\ cu ochii `n soare.
Culese de
Dumitru RUSU

Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

Pre]ul: 1 RON

februarie 2007