Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
18Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
statul politologie

statul politologie

Ratings: (0)|Views: 1,151|Likes:
Published by badmihai3353

More info:

Published by: badmihai3353 on Jan 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/17/2013

pdf

text

original

 
 
4
Statul reprezinta principala institutie a sistemului politic, deoarece,prin intermediul sau, se realizeaza elementele esentiale ale organizarii siconducerii societatii. Datorita acestui fapt, problematica statului ocupa oimportanta pondere în aria de investigatie a fenomenului politic.
4.1
 
Conceptul de stat. Aparitia si evolutia statului
Problema definirii statului a constituit o preocupare a politologilor sia altor oameni de stiinta înca din antichitate si care continua si în prezent.Exista o mare diversitate de pareri privind definirea statului, având fiecare,luate în parte, elemente rationale care contribuie la elaborarea unei definitiicât mai corespunzatoare a conceptului de stat.Notiunea de stat provine de la latinescul "statius" care, initial,desemna o "stare de repaus". Romanii mai foloseau si termenul "civitas",semnificând "cetate, stat", precum si "res publica" aproximativ cu acelasi înteles. Despre "polisul" grecesc s-a aratat deja ca el desemneaza cuvântul"stat", "cetate". Germanii au interpretat notiunea de "statius" în sensul de"land", cu semnificatia de "stat", "tara", vizând organizarea politica statala.Expresia "statio" apare pentru prima data în lucrarea lui N. Machiavelli"Il Principe", în strânsa legatura cu faurirea unitatii statale. Abia în secoluluial XVII-lea aceasta idee este larg admisa, termenul începând sa patrunda întoate limbile.Diversitatea de pareri privind conceptul de stat se explica prinnivelul de cunoastere propriu momentului istoric dat, împrejurarilor istorice în care s-a gândit, diversitatea de criterii de la care s-a plecat etc. Astfel, înantichitate, statul era considerat o forta de origine divina, conceptie care seva regasi si în urmatoarele formatiuni sociale. În optica lui Platon, statulreprezenta o organizare de tip aristocratic bazata pe caste, în care era inclusa întreaga populatie, cu exceptia sclavilor. Conducatorii erau filosofii, înteleptii, gardienii erau cei care îndeplineau rolul de paznici, iarmestesugarii si agricultorii asigurau baza sociala.În perioada Renasterii s-a remarcat în aceasta privintaN. Machiavelli, care considera statul o organizatie politica nationala,subegida monarhiei absolutiste, înscrisa în limitele unui anumit teritoriu.
STATUL – INSTITUTIE CENTRALAA SISTEMULUI POLITIC
 
 Politologie
În epoca luminilor, Montesquieu
1)
prezinta statul ca o institutiecentrala bazata pe legi si structurata pe trei elemente ale puterii: legislativa,executiva si judecatoreasca. J.J. Rousseau
2)
defineste statul ca o puterecontractuala, legitimata printr-un contract social, adica o organizatie politicaseparata de societate, careia i se cedeaza o parte din drepturile comunitatii,pentru a sluji comunitatea. Immanuel Kant întelege statul ca o grupare aoamenilor supusi regulilor de drept, ceea ce este adevarat dar nu complet,pentru ca nu se explica scopul gruparii respective de oameni. El avea învedere, prin urmare, numai latura juridica, dar nu si cea politica a statului.Interesanta apare definitia data de Oppenheimer care, într-o lucrare intitulata"Statul, originile sale si aparitia sa", în 1913, concepe statul ca un organismpolitic impus de catre un grup de învingatori, pentru a se apara de revolteleinterioare si atacurile din afara, urmarind exploatarea economica a învinsului de catre învingatori.În conceptia marxista, statul reprezenta un instrument de dominare aunei clase sociale asupra alteia.Dintre teoriile care s-au formulat în legatura cu geneza si continutulstatului, si care au o larga circulatie, mentionam urmatoarele:
teocratica
, înlumina careia statul apare ca o creatie divina, respectul su supunerea fata deaceasta fiind apreciate ca o îndatorire religioasa. Astfel de teorii întâlnim înperioada antica, în feudalism si chiar în conditiile de astazi când, în uneleconstitutii, se formuleaza ideea ca monarhul domneste din mila luiDumnezeu;
patriarhala
, care sustine ca statul ar fi luat nastere direct dinfamilie, iar puterea monarhului, din puterea parinteasca. Elemente aleacestei conceptii se întâlnesc, de asemenea, în antichitate, la Aristotel, dar si în epoca moderna, de exemplu, la politologul Robert Filmer, care (într-olucrare intitulata "Patriarhul", aparuta în 1953) dezvolta aceasta teorie,sustinând ca monarhul detine puterea ca mostenitor al lui Adam, care aprimit prin bunavointa lui Dumnezeu aceasta putere, ca si putereaparinteasca (conceptie combatuta de John Locke);
contractuala
, potrivitcareia statul a aparut pe baza unei întelegeri între putere si cetateni, ca onecesitate naturala, teorie sustinuta din antichitate, dar dezvoltata în epocaluminilor, în mod deosebit la Ch. Montesquieu si J.J. Rousseau;
violentei
,potrivit careia statul a aparut ca rezultat al starilor conflictuale dintreoameni, în care tribul învingator îsi subordona tribul învins. Careprezentanti ai acestei teorii pot fi considerati Eugen Dühring,Oppenheimer etc. În cadrul acestei conceptii poate fi inclusa si teoriamarxista, care sustine ca statul este rezultatul luptei de clasa;
organicista
,
1)
Ch. Montesquieu,
 Despre spiritul legilor 
, Editura Stiin?ific?, Bucuresti, 1964
2)
J. J. Rousseau,
Contractul social
, Editura Stiin?ific?, Bucuresti, 1957
 
Statul – institutie centrala a sistemului politic
care transpune mecanic situatia din natura în societate, în care statul arreprezenta anumite celule specializate pentru a asigura functionalitateaorganismului social;
rasista
, ca varianta a teoriei violentei, în care o rasatrebuie sa domine o alta rasa;
psihologica
, care explica existenta statuluiprin factori de ordin psihologic si care se poate rezuma la faptul ca însocietate exista doua categorii de oameni care, din punct de vedere psihic,unii sunt destinati sa conduca, si altii sa fie condusi;
 juridica
, potrivit careiaraporturile dintre oameni nu pot exista decât pe baza unor reglementari juridice.Majoritatea acestor teorii contin un anumit adevar, dar sufera prinunilateralitate, data atât de contextul istoric al elaborarii, cât si de mobilurileideologice.Fara a opera o analiza minutioasa a tuturor acestor teorii, vompreciza ca, din punct de vedere stiintific, statul este considerat de catre maimulti analisti ca forma de organizare politica a societatii aflate pe diferitetrepte de dezvoltare, elementele cadru ce conditioneaza existenta statuluifiind: teritoriul, populatia si caracterul de organizare politica. În viziuneafrancezului Armand Cuvillier "Statul este un ansamblu de organismepolitice, administrative si judecatoresti, care se concretizeaza în societateaajunsa la un anumit nivel de diferentiere, conducere si putere deconstrângere a societatii"
3)
.Dupa M. Duverger, statul este si un mijloc de a asigura o anumitaordine sociala, o anumita integrare a tuturor în colectiv pentru binelecomun
4)
.Noi consideram ca statul poate fi definit ca principala institutie princare se exercita puterea politica în societate, în limitele unui anume teritoriu,de catre un grup organizat de oameni care îsi impun vointa membrilorsocietatii privind modul de organizare si conducere a acesteia.Statul, ca principala institutie politica, a aparut pe o anumita treaptaa evolutiei istorice, raspunzând nevoilor de dezvoltare si progres alesocietatii. În general, aparitia statului este situata în perioada de trecere de laorganizarea gentilica a societatii spre orânduirea sclavagista. Necesitateaaparitiei statului este legata de nevoia comunitatii umane evoluate de a-siasigura functionalitatea printr-o organizare politica.Printre factorii care au determinat aparitia statului se pot include:
Ø
 
atingerea unui înalt grad de evolutie a triburilor si uniunilor tribale, princresterea lor numerica dar si calitativa, prin tendinta de a se transforma în popoare si de a deveni sedentare, în care functionalitatea comunitatii
3)
Armand Cuvillier,
Curs de sociologie
, PUF, Paris, 1959
4)
M. Duverger,
 Introduction dans la sociologie politique
, PUF, Paris, 1964

Activity (18)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Cristina Jardan liked this
Cristina Jardan liked this
Ghenadie Donos liked this
raizenangelo liked this
raizenangelo liked this
Andreea Vana liked this
Tatiana Tiron liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->