Professional Documents
Culture Documents
ACOLO
{EZUM
{I PL~NSEM
PROFESORII CU NUME
vorbe[te cu respect [i ast\zi. Cine l-a audiat pe Domnul Rotundu nu l-a uitat niciodat\. Preda at`t de clar `nc`t l-au `n]eles
chiar [i loazele cu ciung\ `n cap. Pietrenii
poart\ o frumoas\ amintire mon[trilor
sacri. La ie[irea spre Roman exist\ o
strad\ ce poart\ numele profesorului
Costic\ Bor[. Problema care ne fr\m`nt\ e
alta. Ce ne facem cu profii care nu intr\ `n
categoria cu nume? Nu po]i a[eza pa
aceea[i treapt\ a podiumului pe X [i Y.
Primul, un merituos dasc\l de matematic\,
care trimite anual la olimpiada na]ional\ 5-6
elevi, al doilea un celebru necunoscut.
Care pe deasupra e [i pilangiu motiv`nd c\
bea `n scopuri didactice. Solu]ia de
rezolvare? Contestarea superficialilor. Nu
este Romnia ]ara contesta]ilor? Nu-i contest\ peste tot elevii pe profesori? Nu s-au
`ncheiat tezele cu subiect unic cu mii de
eatrul Tineretului a
participat, `n data de
19 mai, la FestCO
2008
(Festivalul
C o m e d i e i
Romne[ti),
cu
spectacolul "OO!",
crea]ie
colectiv\
dup\ Ion Creang\,
`n
regia
lui
Alexandru Dabija.
ROMAN
roiectul european
Mituri, legende [i
pove[ti, modalit\]i
de `mbog\]ire a limbajului tinerilor, din
cadrul
Liceului
Vasile Sav din
Roman, a fost nominalizat `n TOP 30 la
competi]ia
european\ elearning
Awards.
Carmen Lozonschi, profesoar\ de limba francez\ la
Grupul {colar Vasile Sav, a
reu[it performan]a de a fi nominalizat\ `n TOP 30 al
competi]iei elearning Awards,
organizat\ `n fiecare an,
Zelenka, de la Teatrul
Tineretului din Piatra Neam].
Astfel,
programul
interna]ional al Theatre de
l'Odeon cuprinde, `n anul care
vine trei produc]ii, semnate de
Thomas Ostermeier, Eimuntas
Nekrosius [i...Radu Afrim.
E pentru prima dat\, cel
pu]in `n ultimii 20 de ani, c`nd
aceast\ scen\ prestigioas\
(membr\ a Uniunii Teatrelor
Europene), unde `n 2007 - 2008
au fost invita]i Christian
Marthaler, Krzystof Warlikowski
[i Tamas Ascher, invit\ o
crea]ie romneasc\, eveniment
cu at`t mai remarcabil, cu
c`t...Nebunia cea de toate zilele
e o crea]ie recent\ (din 2007),
care n-a avut p`n\ acum parte
de vizibilitate interna]ional\.
Spectacolul a primit dou\ nominaliz\ri (Coca Bloss [i
Constantin Cojocaru, pentru
roluri principale) la recent
decernatele Premii Uniter.
~n aceast\ var\, o alt\
montare a lui Radu Afrim,
Mansard\ la Paris cu vedere
spre moarte de Matei V[niec,
f\cut\ la Luxemburg, va participa la Festivalul de Teatru de la
Avignon.
PROFESIONI{TII EDUCA}IEI
Continu\m seriaa prezent\rii professioni[tilor educca]iei. ~n acesst num\r,, popossim la
Grup {colaar Indusstriaal Consstrucc]ii de Ma[ini
Romaan [i st\m de vorb\ cu doaamnaa direcctor,,
Gaabrielaa Dasc\lu.
Care este p\rerea dvs. despre
`nv\]\m`ntul romnesc `n general?
- De 17 ani `nv\]\m`ntul romnesc se g\se[te `ntr-un proces continuu de schimbare. Putem postula o
criz\ a [colii [i anume una de stabilire a obiectivelor [i finalit\]ilor ei `n
contextul trecerii de la un `nv\]\m`nt
centrat pe cuno[tin]e, la un
`nv\]\m`nt care ar trebui s\ articuleze cuno[tin]ele, competen]ele [i
atitudinile cu scopul de a-l aduce pe
elev la stadiul independen]ei [i autocontrolului asupra propriei vie]i. Din p\cate, lipsa
unei politici educa]ionale coerente, datorat\ `n
parte num\rului mare de 11 demnitari care au fost
la conducerea ministerului, a dus la un experiment continuu efectuat asupra elevilor, at`t din
punct de vedere al con]inuturilor curriculei c`t [i al
evalu\rilor. Aproape c\ nu a existat an `n care s\
nu se introduc\ ceva nou sau s\ se scoat\ ceva
vechi sau abia introdus. Ca s\ nu mai vorbim de
subfinan]are, care se reflect\ `n starea localurilor
[colare [i a dot\rilor r\mase la
nvelul anilor 80. Este adev\rat c\ `n
ultimii 2 ani au fost f\cute investi]ii
mari `n infrastructur\, dar va dura
ceva timp p`n\ c`nd to]i copiii se vor
bucura de condi]ii decente de
studiu. Ceea ce este mai tragic este
c\ `n numele egalit\]ii [anselor,
elevii proveni]i din [coli diferite din
punct de vedere al dot\rilor materiale
s`nt evalua]i cu acelea[i subiecte, iar
rezultatele s`nt [i vor fi evident
diferite. La nivelul programelor nu
exist\ o corelare pe orizontal\, pe
ani de studiu [i nici interdisciplinar\.
Elevii `nva]\ acelea[i no]iuni, cu limbaje diferite, la momente diferite `n
cadrul disciplinelor diferite.
~n sistemul de `nv\]\m`nt romnesc se reflect\ tendin]ele din mediul economico- social: exist\ o elit\- olimpicii- de
ale c\ror rezultate [i capacit\]i profit\ pie]ele de
munc\ str\ine, exist\ copii care abandoneaz\ de
timpuriu [coala [i care nu au nici o calificare [i
care vor `ngro[a r`ndurile celor de la periferia
societ\]ii [i cei de mijloc care ar trebui s\ fie
preg\ti]i pentru nevoile economiei na]ionale.
~nv\]\m`ntul romnesc are nevoie de o
schimbare major\ la nivel de politic\
educa]ional\. ~n opinia mea, [coala ar trebui s\
identifice aptitudinile fiec\rui elev, s\-l `ncurajeze
s\-[i `nsu[easc\ deprinderile [i competen]ele
necesare meseriilor cerute de societate [i care i
se potrivesc cel mai bine, s\-l preg\teasc\ pentru
rolul de viitor p\rinte, s\-l `nve]e s\ aib\ o atitudine con[tient\ [i discern\m`nt `n societate, s\
recunoasc\ valorile [i s\-l `nve]e s\ `nve]e dea lungul `ntregii vie]i.
Cu ce s-aa prezentat [coala dvs. la T`rgul
Educa]ional- organizat la LPS Roman, `n ziua de
A consemnat
prof. Valerian PERC|
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pag. 2
APOSTOLUL
ob]inut
Premiul
pentru
poezie. Premiile pentru `ntreaga activitate literar\ au revenit
`n acest an academicianului
Basarab Nicolescu [i eseistului
Ion Iano[i.
~n aceea[i perioad\, la Ia[i
a fost lansat programul
Tramvaiul cu scriitori, un
proiect cultural de promovare a
scriitorilor romni contemporani, ini]iat de Funda]ia cultural\ Poezia, `n colaborare cu
Prim\ria Ia[i. ~n toate tramvaiele din Ia[i, timp de c`teva
luni, c\l\torii au prilejul s\
citeasc\ pe parcursul c\l\toriei
lor poezii ale unor autori
romni contemporani, date
biografice
despre
ei.
Numeroase afi[e cu chipuri de
poe]i [i poezii au `mp`nzit gea-
mai 2008
Bonuri
valorice
pentru calculatoare
848 de elevi din jude]ul Neam] vor
beneficia de cuponul de 200 de Euro
necesar pentru achizi]ionarea unui
calculator. ~n total, au fost transmise
cereri pentru acordarea acestui ajutor
financiar din partea a 437 de unit\]i de
`nv\]\m`nt din jude]ul nostru. Lista
Puncte de
Informare
European\ `n
[coli
Toate unit\]ile [colare din jude]
trebuie s\ aib\ amenajat `n incint\
c`te un Punct de Informare
European\. Ac]iunea este derulat\ `n
cadrul Prim\verii Europene, manifestare ce se `ncheie pe 30 iunie.
Punctul de Informare trebuie actualizat periodic cu reviste, pliante, oportunit\]i de finan]are european\ [i
exemple de bun\ practic\ `n materie
de proiecte/ parteneriate educative
desf\[urate `n [coal\. Acest punct
trebuie s\ con]in\ steagul tricolor,
steagul Uniunii Europene [i harta
Europei-actualizat\ dup\ 2007. De
asemenea, vizitatorii [i elevii vor avea
la dispozi]ie materiale informative
despre Institu]iile Europene: pliante,
bro[uri, CD-uri, albume de fotografii
din timpul mobilit\]ilor transfrontaliere
elevi [i cadre didactice, produse finale
ale proiectelor Comenius, dar [i afi[e
de promovare a valorilor europene, a
istoriei form\rii Uniunii Europene.
T`rguri de
ofert\
educa]ional\
Pe 7 mai a avut loc T`rgul Oferta
educa]ional\ 2008 - 2009 la Colegiul
Na]ional Calistrat Hoga[ Piatra
Neam]. La eveniment au participat
Mihai L\c\tu[u inspectorul [colar
general, Eugen Vasiliu-Dinu, inspector cu activitatea educativ\, directorii
[i directorii adjunc]i ai liceelor,
grupurilor [colare [i ai [colilor de arte
[i meserii din Piatra Neam], Bicaz [i
Roznov, elevii claselor a VIII-a ,
p\rin]i, cadre didactice. Ac]iuni simi-
Lotul Na]ional
de informatic\,
`n Neam]
Lotul Na]ional de Informatic\ s-a
preg\tit, timp de c`teva zile, `n jude]ul
Neam]. Stagiul de preg\tire a `nceput
pe 13 mai. Cu aceast\ ocazie, tinerii
informaticieni nem]eni au avut ocazia
s\ vad\ cum se preg\tesc 16 copii,
care s`nt dintre cei mai buni informaticieni ai Romniei. Dintre ace[tia vor fi
ale[i cei 5 elevi ce vor reprezenta ]ara
noastr\ `n lume.
Preg\tire
pentru
ingineri
de re]ea
Inspectoratul {colar al Jude]ului
Neam], `mpreun\ cu Colegiul
Na]ional de Informatic\, dore[te s\
organizeze primul curs de ingineri de
re]ea `n jude]ul nostru. Meseria `n
cauz\ este foarte c\utat\, at`t de
firme c`t [i de institu]ii, chiar [i de
unele unit\]i de `nv\]\m`nt, `ns\ nu
prea s`nt speciali[ti. S`nt studen]i
care pot face aceste cursuri `n
vacan]\, av`nd la final o diplom\
recunoscut\ la nivel mondial.
Cursurile vor fi pl\tite, pentru c\
`nseamn\ o profesionalizare `ntr-un
domeniu de v`rf. Avem infrastructura
necesar\ la Colegiul Na]ional de
Informatic\, dar [i persoanele care
pot s\ `ntre]in\ o astfel de re]ea, a
precizat inspectorul [colar general
adjunct, Grigoru]\ Oniciuc.
Rezultatele
mobilit\]ii
cadrelor
didactice
Luna mai a coincis cu perioada de
mobilit\]i ale cadrelor didactice.
Conducerea ISJ Neam] a declarat c\,
`n compara]ie cu al]i ani, num\rul
cadrelor didactice mul]umite de modul
`n care s-au rezolvat mobilit\]ile este
mai mare, aproximativ trei sferuri dintre dosare fiind rezolvate favorabil.
{coli `n
s\rb\toare
~n perioada 19 - 21 mai, au fost
s\rb\torite Zilele {colii Elena Cuza
din Piatra Neam].
~n prima zi a avut loc ac]iunea
Profesia mea - o preg\tesc de
acum!, care a fost organizat\ sub
forma unei `nt`lniri `ntre elevii claselor
a VII-a [i a VIII-a cu speciali[ti `n
diverse domenii de activitate, iar `n a
doua parte a zilei au fost programate
manifest\ri sportive [i culturale. ~n
cea de a doua zi au avut loc discu]ii
despre Elena Cuza, despre epoca `n
care a tr\it cea care d\ numele unit\]ii
de `nv\]\m`nt, dar [i o expozi]ie de
desene [i fotografie, cu tema Piatra
Neam] - ora[ul meu de suflet. De
asemenea, la Casa de Cultur\ a
Sindicatelor, s-a desf\[urat [i un
Rezultate
foarte slabe la
tezele cu
subiect unic
Rezultatele ob]inute de elevii de
clasa a VII-a [i a VIII-a la tezele cu
subiect unic, ce au avut loc `n a doua
decad\ a lunii mai, au fost, `n marea
lor majoritate, foarte slabe. 203 elevi
nem]eni din clasa a VII-a au ob]inut,
spre exemplu, nota 1, la limba [i literatura romn\. La clasa a VIII-a, al]i
80 de elevi au luat aceea[i not\, tot la
limba romn\. Dar nota 1 o reprezint\
extrema, s`nt mii de elevi care au
ob]inut note sub 5 la romn\, matematic\, istorie sau geografie.
ISJ Neam] a realizat [i o analiz\
pe [coli: la matematic\, la clasa a VII-a,
[coala din Dumbrava Ro[ie, structura
Izvoare, a ob]inut media 2, iar [coala
nr. 7 din Roman a ob]inut media 2,48.
De fapt, 41 de [coli au r\mas corigente la tezele la matematic\ la clasa
a VII-a.
La aceea[i materie, la clasa a
VIII-a, [coala cu clasele I-VIII din
V\leni nu a reu[it s\ ob]in\ nici m\car
media 2, media notelor ob]inute de
elevi fiind de 1,81.
La romn\ - clasa a VII-a, s`nt 4
[coli care nu au reu[it s\ ob]in\ nici
m\car media 3. Este vorba de [coala
nr. 1 din S\vine[ti, [coala din V\leni,
[coala nr. 2 Roman, [coala din Poieni
- Piatra {oimului [i SAM P`nce[ti. Iar
la clasa a VIII-a, [coala din V\leni a
ob]inut o medie dezonorant\: 1,73.
Cum a fost posibil\ o astfel de medie?
Au fost `nscri[i la tez\ 8 elevi, 5 dintre
ace[tia lu`nd nota 1. Ceilal]i 3 elevi au
primit un 2, un 3, iar cel mai bun la
romn\ din clasa a VIII-a a luat un 4.
Marius GHEGHICI
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ISTORIA GRECIEI
J.B. Bury, Russell Meiggs
608 pag., 64, 9 lei
mai 2008
NOUT|}I ~N LIBR|RII
modul admirabil `n care a reu[it s\
`mbine p\strarea a tot ce era valoros `n textul lui Bury [i adaptarea
la cerin]ele modernit\]ii.
Hermathena
ISTORIA ROMEI
M. Carry, H.H. Scullard
722 pag.
APOSTOLUL
ISTORIA ARABILOR
Philip K. Hitti
846 pag.
Pag. 3
Note
de lector
reciproc\: ,,Poate `n secunda
c`nd voi trece dincolo, / Ace[ti
stejari [i mesteceni [i fagi / ~[i vor
`nvolbura o clip\ coroanele / De
purpur\ [i brocart, at`t de dragi, /
{i vor suna lin abia ating`ndu-se /
Trunchiurile lor lungi, / Ca ni[te
buciume prelungi... (M\ plimbam prin p\duri [i livezi). Oare
`n acea toamn\ de sf`r[it de mileniu...?
Compartimentul al doilea al
c\r]ii - proza - este, dup\ p\rerea
noastr\, partea cea mai rezistent\ a c\r]ii, d`nd posibilitatea
cititorului s\-l cunoasc\ pe
C\t\lin Stupcanu a[a cum a fost
[i cum `l caracterizeaz\, `n
,,Cuv`nt `nainte, succint dar
exact, cea care i-a fost so]ie [i l-a
`nso]it `n drume]iile sale, Maria
Stupcanu: ,,C\t\lin Stupcanu a
l\sat, pentru to]i cei care l-au
cunoscut, imaginea unui om
drept, cinstit, corect, de[tept, un
om care a tr\it `n a[a fel `nc`t s\
nu-i fie ru[ine niciodat\ de el
`nsu[i.
Primele proze din aceast\
carte, pline de metafore, de simboluri, demonstreaz\ `nzestrarea
autorului cu harul descrierii, sunt
pagini de literatur\ autentic\,
original\. Iat\ o mostr\: ,,...~ntr-o
diminea]\ cenu[ie, vezi dintr-o
dat\ porumbii cu v`rfurile arse de
cel dint`i v`nt mai aspru. Arde un
ar]ar la marginea drumului. ~ncremenit `ntr-o pozi]ie nefireasc\, de
Constantin TOM{A
* * *
Emil BUCURE{TEANU
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n ultima vreme, preocup\rile
psihologilor, pedagogilor [i a
sociologilor sunt tot mai
intense `n ceea ce prive[te
modul `n care omul `[i petrece
timpul liber. Aceasta cu at`t
mai mult cu c`t s-a constatat
c\, pe de o parte, petrecerea
pl\cut\ a timpului liber are
func]ii de restabilire mai pregnante dec`t odihna obi[nuit\
[i, pe de alt\ parte, din cauz\
c\ au fost inventariate [i prezentate `n sistem de c\tre reprezentan]ii ,,[colii active
func]iile foarte importante educative ale
jocului (activitate ludic\) [i ale distrac]iilor.
Activitatea ludic\ (joc [i joac\) este
mai dens\ la v`rstele copil\riei [i ale
tinere]ii. Copiii se joac\ aproape tot timpul. Aceasta confer\ conduitelor lor mult\
flexibilitate [i creativitate.
Prin joc se afirm\ eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirm\ prin intermediul activit\]ii pe care o desf\[oar\, dar
copilul nu are alt\ posibilitate de afirmare
dec`t cea a jocului. Jocul nu se reduce la
o simpl\ distrac]ie, de[i acesta se realizeaz\ `n toate activit\]ile ludice. A[a cum
Pag. 4
spune J. Chateau, `n acord cu considera]iile valoroase ale lui, jocul face leg\tura
cu munca, este o punte aruncat\ `ntre
copil\rie [i v`rsta matur\.
La v`rsta pre[colar\, jocul r\m`ne de
departe cea mai contribuant\ activitate `n
formarea personalit\]ii. La 3 ani, jocul este
`nc\ legat de obiecte [i cuprinde elemente
numeroase de normalitate activ\.
Interesul mare al copilului fa]\ de
adul]i, conduitele [i for]ele acestuia creeaz\ jocului o nou\ consisten]\.
Copilul `ncepe s\ decupeze
din conduitele umane din jur momente,
situa]ii [i s\ le reproduc\. ~n aceste
condi]ii, cap\t\ teren jocul cu subiecte [i
rol. ~n acest sens, copilul devine `n joc
medic, telefonist, constructor, `nv\]\tor
etc.
La 4 ani, jocul nu mai este izolat.
Partenerul concret este solicitat, de[i
copilul la aceast\ v`rst\ nu este `ntotdeauna mul]umit de el [i, din acest motiv, are
numeroase interven]ii extrajoc `n care `i
spune partenerului ce s\ fac\. ~n genere,
se joac\ bine cu un copil mai mare, sau cu
unul mai mic.
APOSTOLUL
mai 2008
{COALA {I ARTELE
Bibliotecarul Palatului Regal
face carier\
estivalul Na]ional
de Tineret pentru
Copii Tinere]e f\r\
b\tr`ne]e, primul [i,
deocamdat\, singurul din ]ar\ destinat
micilor actori din
gr\dini]e [i ciclul
primar, a ajuns la
cea de-a doua
edi]ie. Festivalul
este organizat de
Teatrul Tineretului din Piatra
Neam], `n colaborare cu
Asocia]ia
Pedagogic\
Educatoarea.
~mp\r]it pe trei categorii de
arte: dramatic\ (grup [i individual), coregrafic\ [i plastic\,
festivalul a umplut sala de
spectacole
a
Teatrului
Tineretului din Piatra Neam],
~n prima zi de festival,
actri]a Loredana Grigoriu a
lansat cartea dedicat\ celor
mai mici iubitori ai Thaliei Da,
ba da [i Nu, ba nu. Volumul
con]ine cinci piese de teatru
pentru copii: Doi clovni buclu-
Premii TeenFest
16 mai 2008
{COLI GENERALE:
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN
SPECTACOL:
LICEE
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN SPECTACOL:
Trupa TEEN-ACT (Colegiul Na]ional Petru Rare[), pentru
spectacolul DE CE FIERBE COPILUL ~N M|M|LIG| dramatizare dup\ Aglaja Veteranyi, regia colectiv\
PREMIUL PENTRU CEA MAI BUN| ACTRI}|:
ALINA PETRIC|, pentru rolul Copila din spectacolul DE
CE FIERBE COPILUL ~N M|M|LIG| dramatizare dup\
Aglaja Veteranyi, regia colectiv\
Trupa TEEN-ACT (Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[)
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN ACTOR:
ADRIAN TODIREL, pentru rolul Aim din spectacolul
CUVINTELE CARE VINDEC| SAU ... QUEST-CE QUON
FOUT L?! regia colectiv\
Trupa SCENIC - EUROFAN (Colegiul Tehnic Gheorghe
Cartianu).
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
mbun\t\]irea condi]iilor de via]\, de
munc\ [i de studiu ale omului, prin perfec]ionarea continu\ a instrumentelor,
a stilului de lucru, prin crearea unui
mediu ambiant pl\cut, stimulator se
ocup\ [i [tiin]a numit\ Ergonomia.
~n vederea promov\rii condi]iilor
optime de mediu, de spa]iu unde se
desf\[oar\ diversele activit\]i (din interiorul unei [coli, locuin]e etc.), ergonomia se bazeaz\ pe cunoa[terea
anatomiei umane, a modului de
func]ionare a organismului [i a necesit\]ii sale
vitale.
Formele specifice ale ergonomiei s`nt toate
cerin]ele impuse de o anumit\ munc\: at`t cele
sanitare, c`t [i cele func]ionale. Spre exemplu,
posibilit\]ile de amenajare ergonomic\ a spa]iului
pentru joac\ [i studiu al copiilor dintr-o locuin]\ sau
dintr-o institu]ie de `nv\]\m`nt.
Mai `nt`i, se alege un mobilier `n culori vesele
sau din lemn natur. Perdelele, husele, covora[ele
[i tapetul se aleg astfel `nc`t s\ se asorteze. Pentru
siguran]a [i s\n\tatea copilului, corpurile de
mobilier `nalte se fixeaz\ `n perete. Se evit\ geamurile [i oglinzile mari, precum [i materialele textile plu[ate, care tind s\ atrag\ praful.
Locul de studiu ideal este situat `n apropierea
mai 2008
AMENAJAREA
ERGONOMIC| A {COLII
echipat cu arcuri care nu fac zgomot (deci, nu deranjeaz\ din acest punct de vedere) [i care
faciliteaz\ un grad ridicat de mobilitate, un factor
ajut\tor `n schimbarea pozi]iei (permite ridicarea)
pentru a atinge optimul necesar `n raport cu
`n\l]imea copilului.
Alt factor important `n amenajarea locului de
studiu al elevului `l constituie `n\l]imea mesei sau
biroului de lucru, care trebuie s\ fie optim\; totodat\, trebuie s\ permit\ orientarea bra]ului articulat al veiozei, astfel `nc`t lumina s\ poat\ fi dirijat\
c\tre punctul dorit.
}in`nd cont de faptul c\ elevii `[i petrec destul
timp la [coal\ (4- 8 ore pe zi), se urm\re[te
respectarea principiilor de amenajare ergonomic\
[i `n institu]iie de `nv\]\m`nt.
S\lile de clas\ s`nt zugr\vite `n culori pastelate, care asigur\ luminozitatea necesar\.
Ferestrele s`nt largi [i situate `n a[a fel `nc`t lumina
s\ cad\ `n partea st`ng\. Pentru siguran]a elevilor,
APOSTOLUL
Pag. 5
Reflec]ii
despre
Drd. MIHAI
FLOROAIA
CHARISMELE FEMEII
`ntrebe: Eu s\ m\ c\s\toresc,
s\-mi pierd tinere]ea ca s\ nasc,
s\ sp\l, s\ cos...?. Dar femeia
este chemat\ ast\zi s\ salveze
omenirea, c`nd societatea contemporan\ este asaltat\ [i bulversat\ de noi ideologii [i concep]ii,
care nu fac altceva dec`t s\ re`nvie
p\g`nismul. ~n aceste condi]ii,
femeia cre[tin\ este chemat\ s\
dea m\rturie lumii despre suprema chemare adresat\ de
Dumnezeu umanit\]ii, de a ajunge
la asem\narea cu
Dumnezeu, prin
efort duhovnicesc
de `ndumnezeire a
propriei sale existen]e
[i
a
existen]elor personalit\]ilor din jur
cu care ea vine `n
contact. ~n cadrul
familial, adev\rata
menire a femeii
este aceea de a fi
mam\ [i so]ie. Prin
na[terea de prunci,
femeia continu\
lucrarea
lui
Dumnezeu, fiind
d\t\toarea [i protectoarea vie]ii.
Astfel,
ea
`mpline[te un ritual
religios, o jertf\
s`ngeroas\, prin
care
se
preasl\ve[te
Dumnezeu.
Femeia este slava b\rbatului (I
Cor. 11, 7), imaginea sa din
oglind\, prin care el se descoper\
[i se `mpline[te. Adev\rata menire
a femeii este de a umaniza [i
salva lumea prin transmiterea
credin]ei [i exemplul vie]ii ei, `ntr-o
lume desacralizat\ [i chiar dezumanizat\.
~n cartea sa ~nnoirea sufletului, Paul Evdokimov declar\ c\
sufletul feminin e mai aproape de
surse, de origini, de genez\.Biblia
`nal]\ femeia la rangul de organ al
receptivit\]ii spirituale a naturii
omene[ti. De fapt , promisiunea
m`ntuirii a fost f\cut\ femeii, ea
este
cea
care
prime[te
~n[tiin]area, ei `i apare Cel ~nviat ,
femeia `nve[m`ntat\ de soare e
cea care simbolizeaz\ Biserica [i
Cetatea cereasc\ `n apocalips\.
De asemenea, imaginea so]iei [i a
logodnicei o alege Dumnezeu
pentru a exprima dragostea sa
pentru om [i natura nup]ial\ a
comuniunii sale. Iar cel mai impor-
Cecilia
IORD|CHESCU
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
onversa]ia reprezint\
o metod\ dialogat\ de
incitare a elevilor prin
`ntreb\ri, av`nd la
baz\ maieutica socratic\,
arta
afl\rii
adev\rurilor printr-un
[ir de `ntreb\ri puse
oportun.
Conform
acesteia, profesorul
nu mai conferen]iaz\
`n clas\, ci caut\ ca
elevul s\ descopere
singur adev\rurile permi]`nd
realizarea unor leg\turi directe
`ntre sufletul profesorului [i cele
ale elevilor s\i.
Etimologic, termenul conversa]ie provine din latinescul conversatio care la r`ndul lui este
compus din con = cum, cu [i versus = `ntoarcere [i re`ntoarcere,
examinare sub toate aspectele. De
aici rezult\ conversa]ie = `ntrebare cu r\spuns.
Socrate folosea metoda dialogului, consider`nd ideile ca fiind
`nn\scute, iar menirea `ntreb\rilor
Pag. 6
APOSTOLUL
Drd. Mihai
FLOROAIA
mai 2008
LEC}IA DE ISTORIE
MAREA POTEMKIAD| NATO
fost odat\, c\ de n-ar
fi nu s-ar cleveti, o
femeie ambi]ioas\,
st\p`n\ peste ]inuturile [i popoarele
Imperiului Rus, pe
numele ei de fat\
Ecaterina.
A
fost
o
adev\rat\ doamn\
de fier[i mam\ a
celebrului ]ar Petru
~nt`i pe care ru[ii, cu
`nclina]ia lor natural\, l-au
botezat Cel Mare.
Ecaterina (Cea Mare), a
avut un iubit pe nume Potemkim,
un ucrainean care a iubit-o at`t
de mult `nc`t i-a r\mas credincios
p`n\ la moarte.
Doamna l-a r\spl\tit cu
func]ii `nalte `n administra]ia
]arist\.
La un moment dat ]arina s-a
hot\r`t s\ vad\ cu ochii ei cum
tr\ie[te poporul [i a organizat o
caravan\ compus\ din sute de
oameni, animale, alimente [i
furaje, `ntins\ - se spune - pe o
lungime de 2 Km.
Traseul a fost ales cu mare
grij\, de c\tre `nsu[i Potemkim.
Acesta [i-a f\cut mari griji
pentru starea de spirit a ]arinei. ~i
era team\ ca nu cumva s\ o
supere contactul cu s\r\cia [i
mizeria satelor.
De aceea, traseul le-a ocolit.
Pentru a nu creea o impresie
de pustietate, Potemkim a ordonat s\-i fie construite, din loc `n
loc, ora[e [i sate din carton presat.
Viu colorate, a[ezate `n
v`rful dealurilor, se vedeau `n
zare biserici [i catedrale,
locuin]e, [coli [i spitale etc...
De pe culmile `nsorite, de
sub poale de codri,din f`ne]e [i
de pe marginea lanurilor, ]\rani
frumos `mbr\ca]i, fete [i fecioare
`mpodobite ca de s\rb\toare, cu
haine scumpe din recuzita imperial\, salutau respectuos, rostind
urale de bine.
- Ce frumoas\, ce bogat\
14/1945,
d.
[i
`nmorm`ntat la Mizil, c`nd se
`ntorcea din exil, Leon Mrejeru
(n., 10. 02. 1879) distins
`nv\]\tor. ~n 1968, c`nd a murit
[i so]ia sa, `nv\]\toarea Eugenia Mrejeru, osemintele i-au
fost aduse `n cimitirul din PiatraNeam].
15/1909, n., la Samara
(Rusia), Vladimir La[cu (d. 24.
12. 1996), remarcabil profesor
de educa]ie fizic\, publicist.
15/1925, n., Roman,
Savin Bratu, (d. 4.03. 1977,
Bucure[ti), pseudonimul lui
Raul Bara[. S-a dedicat cariere
didactice [i a fost, pe r`nd, la
Universitatea din Bucure[ti,
asistent, lector, conferen]iar,
profesor, ob]in`nd titlul de doctor `n filologie (1969) cu teza
,,Ion Creang\.
15/1928, a fost votat\
,,Legea `nv\]\m`ntului secundar la a c\rei elaborare a contribuit [i senatorul Panaite Crive]
(1868 - 1948), profesor din
Piatra-Neam]. Legea prevedea
reintroducerea examenului de
bacalaureat, scos `n 1898.
15-16/1928, la Bucure[ti,
se desf\[oar\ lucr\rile primul
Congres al Profesorilor de
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Revista CONVORBIRI
LITERARE public\ un
interesat articol semnat de redactorul [ef al
publcia]iei, Cassian
Maria Spiridon, despre
primele asocieri ale
scriitorilor romni, de
la Societatea Literar\
a Romniei din 1845,
p`n\ la actual structur\
a Uniunii Scriitorilor din
Romnia. ~n acela[i
num\r citim un frumos poem de
Adrian Alui Gheorghe [i fragmente
din interesantul jurnal al criticului literar Gheorghe Grigurcu. Po[ta literar\ a revistei, Curier de ambe
sexe, a fost preluat\, din luna februarie, de poetul Nicolae Sava.
mai 2008
de evenimente.
Serioas\, bogat\ `n articole de
interes pentru o categorie foarte
larg\ de cititori, respectabila DACIA
LITERAR|, fondat\ de Mihail
Kog\lniceanu la 1840, nu `[i
dezminte cititorii. ~n num\rul
3/2008 citim cu interes interviurile
cu poetul Dinu Fl\m`nd [i criticul de
art\ Valentin Ciuc\, precum [i
eseurile despre Max Blecher [i
Marin Sorescu. Aduc omagii pictorului trecut `n eternitate Sabin
B\la[a poe]ii George B\d\r\u [i
Daniel Corbu.
Revista de la Gala]i, PORTO
FRANCO, pe care o conduce poetul Sterian Vicol, public\ un interviu
cu academicianul Constantin
Ciopraga, un grupaj de poeme
semnat de Nicolae Oancea, ajuns
la v`rsta de 70 de ani, [i un articol
evocator despre Gala]iul de odinioar\. Salonul poetic al revistei
g\zduie[te scriitori precum Al.
Priboieni [i pr. Ion Croitoru, dar [i
tineri poe]i ce vin din urm\.
APOSTOLUL
OCHELARIST
Pag. 7
Zig - Zag
Zig - Zag
IN MEMORIAM
ACADEMIA DE MUZIC|
GHEORGHE DIMA CLUJ NAPOCA
A plecat
Burghezul
u trebuit s\ treac\
40 de zile, de la 1
aprilie 2008, s\ pot
scrie despre plecarea
Domnului
profesor de istorie,
Director de liceu [i
CCD,
Inspector
[colar de specialitate al I.S.J. Neam] :
FELEA
CORNELIU ALEXANDRU
Dumitri]a
VASILCA
CONCURS DE ADMITERE
sesiunea 2008
~nscrieri: 8-1
10 septembrie; Concurs: 11-1
14 septembrie
Specializ\ri, 4 ani: vioar\, viol\, violoncel, contrabas, chitar\ clasic\, pian, percu]ie, canto clasic
Specializ\ri, 3 ani: pedagogie muzical\
se pot `nscrie la concurs - f\r\ limit\ de v`rst\ - absolven]i ai liceelor de specialitate, teoretice [i pedagogice,
educatori [i `nv\]\tori afla]i `n activitate;
pot fi admi[i [i candida]i cu diplom\ de bacalaureat, f\r\ preg\tire de specialitate;
`n activitatea profesional\ a Facult\]ii se lucreaz\ diferen]iat, `n func]ie de gradul de preg\tire al studen]ilor;
pe perioada examenului de admitere se asigur\ cazarea, contra cost;
se asigur\ corepetitori (dup\ caz) [i spa]ii de studiu [i corepeti]ie gratuit;
copiii personalului didactic beneficiaz\ de scutiri de taxa de admitere [i cazare gratuit\ pe perioada [colariz\rii;
celor mai merituo[i studen]i li se acord\ burse de studiu;
programele didactice con]in module op]ionale menite s\ favorizeze integrarea socio-pprofesional\ a absolven]ilor:
instrument / c`nt popular, informatic\ muzical\, jazz instrument / voce.
Zig - Zag
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
Pag. 8
APOSTOLUL
care fac obiectul evalu\rii prin examenul de bacalaureat. Aceste competen]e s`nt utilizarea corect\ [i adecvat\ a limbii romne `n diferite situa]ii
de comunicare, utilizarea adecvat\ a
strategiilor de comprehensiune [i de
interpretare, a modalit\]ilor de analiz\
tematic\, structural\ [i stilistic\ `n
receptarea textelor literare [i non-literare, punerea `n context a textelor studiate prin raportare la epoc\ sau la
curente culturale/ literare [i argumentarea `n scris [i oral a unor opinii
`n diverse situa]ii de comunicare, se
arat\ `ntr-un comunicat al Ministerului
Educa]iei. Pentru proba de limba [i literatura romna, speciali[tii Centrului
Na]ional pentru Curriculum [i
Evaluare `n ~nv\]\m`ntul Preuniversitar au realizat 400 de subiecte
(100 de subiecte pentru proba oral\ [i
300 de subiecte pentru proba scris\),
av`nd ca suport texte literare
(majoritare) [i texte non-literare, special selectate pentru a ilustra toate
epocile, ideologiile literare, curentele
literare [i culturale, precum [i orient\rile tematice din opera scriitorilor
canonici. Subiectele fac referire [i la
operele altor 112 scriitori, critici literari,
istorici literari, esei[ti, reprezentativi
pentru literatura [i cultura romn\. Din
cele 400 de subiecte, opera lui Mihai
Eminescu este tratat\ `n 18, cea a lui
Ion Luca Caragiale `n 12, George
C\linescu- 9 subiecte, Lucian Blaga14 subiecte etc.
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
mai 2008