Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
28Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Leonardo Da Vinci

Leonardo Da Vinci

Ratings: (0)|Views: 1,043 |Likes:
Published by simari2008

More info:

Published by: simari2008 on Jan 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

 
Leonardo Da Vinci
Renasterea este denumirea curentului de innoire sociala si culturala care a aparut inEuropa, la sfarsitul Evului Mediu, in secolele al XV-lea si XVI-lea, caracterizata prinredescoperirea interesului pentru cultura si arta antichitatii clasice.Renasterea a aparut in Italia si s-a raspandit in Europa Occidentala. In aceasta perioada s-au produs profunde transformari sociale, politice, economice, culturale si religioase, care aumarcat tranzitia de la societatea medievala catre societatea moderna. In acest timp omul recapataconstiinta de sine, ca individ, dupa o lunga perioada de anihilare filozofica a personalitatii.Baza spirituala a Renasterii a constituit-o umanismul. Umanismul poate fi inteles ca pozitie filozofica care pune omul si valorile umane mai presus de orice, orientandu-se in specialasupra omului ca individ. Omul constituie astfel valoarea suprema, este un scop in sine si nu unmijloc. Umanismul implica un devotement pentru cautarea adevarului si moralitatii prin mijloaceumane, in sprijinul intereselor umane. Axandu-se pe capacitatea de autodeterminare, umanismulrespinge validitatea justificarilor transcendentale cum ar fi dependenta de credinta, supranaturalulsau texte pretense a fi revelatii divine.Pentru marea masa a populatiei din acele timpuri, inflorirea culturala si artistica ce acaracterizat Renasterea nu a produs nici o schimare in modul de viata sau de reprezentare a lumii.Referindu-ne insa, la numarul restrans al personalitatilor in diferite domenii de creatie, putemspune ca astazi noile orizonturi spirituale si liberalizarea moralei au creat un anumit tip de “Om alRenasterii” , caracterizat prin intelegere ascutita, deschisa oricarei idei, simt deosebit alfrumosului, dorinta de afirmare si renume, individualism cu posibilitati de dezvoltaremultilaterala, adversar al dogmelor si ideilor preconcepute. In aspiratia sa spre universalitate,inlatura orice bariera care ii sta in cale, se arata curajos in proiectele sale si plin de forta inactiune. Este prieten si cunoscator al artelor, inlocuieste legile morale cu cele estetice.Leonardo Da Vinci s-a nascut in anul 1452 pe 15 aprilie, in oraselul Vinci, nu departe deFlorenta, ca fiu nelegitim al notarului Piero Da Vinci si al tarancei Caterina. Copilaria si-a petrecut-o in casa bunicului, unde era singurul copil. Tatal sau fiind preocupat cu slujba nu s-aingrijit prea mult de felul in care crestea copilul; educatia sa a fost diferita de aceea a tinerilor florentini, care invatau greaca sau latina. Iubea pasarile, caii, pretuindu-le infatisarea zvelta,incordarea si inteligenta care facea sa inteleaga dintr-un gest porunca omului.Dovedind talente deosebite la desen, tatal i-a cautat un maestru pentru a-i perfectionaaceste insusiri. La 14 ani ajunge la Florenta, unde ideile umaniste si arta realista cunoaste o mareinflorire, si isi incepe ucenicia in atelierul lui Andrea del Verrocchio, unde ii are ca tovarasi peBotticelli, Perugino si Lorenzo di Credi.Din anii 1475-1476 se crede ca dateaza colaborarea sa cu Verrocchio la tabloul “Botezullui Crist”, in care ar fi pictat o parte din peisaj si ingerul din extremitatea stanga a tabloului, carese diferentiaza printr-o expresie cu totul deosebita de restul lucrarii.
1
 
In martie 1481, calugarii manastirii din San Donato di Scopeta i-au comandat luiLeonardo o compozitie avand ca tema “Inchinarea magilor”. Nu a dus pana la final lucrarea; dinea nu a ramas decat ebosa. Cand se hotaraste sa opreasca lucrul pleaca la Milano. FlorentaMedicilor, ambianta in care traia si lucra nu s-au aratat deloc favorabile dezvoltarii insusirilor luiLeonardo: faptul ca Lorenzo nu-l aprecia prea mult, se arata interes pentru o arta idealizanta, lipsaunor comenzi erau tot atatea motive ca el sa nu fie multumit. La 30 de ani paraseste Florenta siintra in slujbalui Lodovico Sforza, fiind atras de marile lucrari de irigatie aflate in perspective.Intrea anii 1495-1497 a realizat o mare compozitie murala pe peretele din fundalultrapezei manastirii Santa Maria delle Gratie, din Milano, atingand culmea maiestriei sale artistice:”Cina cea de Taina”. Atunci cand i s-a comandat sa execute aceasta lucrare, in sufletul lui trebuiasa se fi trezit emotia ca, in sfarsit, avea prilejul sa infatiseze o tema care ii putea prilejui redareaunor aspect deosebit de variate si complexe ale psihologiei umane.In 1499 paraseste Milano care era ocupat de francezi si ajunge la Mantua unde face portretul Isabellei d’Este. Continuindu-si seria de peregrinari, in martie 1500 ajunge la Venetia siin aprilie la Florenta. Dupa doi ani, timp in care lucreaza intens la crearea aparatului de zbor, paraseste Florenta si intra in slujba condotierului Cesare Borgia.In martie 1503, Leonardo a inceput sa lucreze celebrul portret cunoscut sub numele de“Mona Lisa” sau sub cel de “Gioconda”. Pentru istoria mondiala a portretului, acest tabloureprezinta o importanta etapa in evolutia posibilitatilor de a reda pe panza continutul sufletuluiomenesc.Intre 1506-1507, apoi intre 1508-1513, Leonardo se afla din nou la Milano, in slujbaregelui Carol al XII-lea al Frantei. Locuieste la familia Melzi dand lectii de arta tanaruluiFrancesco, care se va atasa de el pana la moartea acestuia.In 1913 pleaca la Roma si intra in serviciie Vaticanului unde devenise papa, sub numelede Leon al X-lea, un reprezentant al familiei Medici, Giovani, cu care Leonardo era in relatii bune. Dar iluziile sale n-au durat prea mult caci noul papa nu a avut o atitudine prea diferita de acelorlati protector, nepierzand nici un prilej de ai persifla incetineala la lucru.La invitatia regelui Francisc I, paraseste patria si, insotit de elevul sau Francisco Melzi, sestabileste in Franta, in Castelul Cloux, aproape de Amboise, unde isi traieste ultimii ani. Cu partea dreapta a corpului paralizata, Leonardo zacea, presimtindu-si sfarsitul. In ziua de 2 mai1519 inima a incetat sa mai bata.A incetat freamatul neastamparat, setea necuprinsa de a sti, de a afla, de a se cheltui faracrutare in explorarea naturii si a sufletului omenesc. In lupta lui neistovita pentru a cunoaste, aintelege si a crea frumosul, a intervenit, pentru prima oara, o oprire.Intre artistii teoreticieni ai Renasterii cu multiple preocupari, cum sunt Cennino Cennini,Leon Battista Alberti, Piero della Francesca, Leonardo da Vinci detine un loc aparte prinmultilateralitatea directiilor cercetarii, prin rigoarea gandirii, intelegerea evenimentelosurprinzatoare si insolita stabilire a legaturilor intre atatea fapte diverse, multiple si instabile princare este, probabil, superior marilor genii ale omenirii: Aristotel, Descartes, Kant si Goethe.
2
 
Dintre artistii geniali ai omenirii Leonardo si Michelangelo, care s-au intalnit in istoriesunt departe de a fi direct comparabil. Omul “Cinei” ar fi putut da omului “Judecatii” raspunsuristranii si profunde. Ei nu aveau deloc acelasi idei despre arta. Celebra rivalitate dintre Leonardosi Michelangelo era cauzata fie de conflictul dintre generatii (Leonardo era cu 23 ani mai invarsta decat Michelangelo), fie de modul de gandire diferit si de conceptiile artistice completdiferite: pe de o parte, ratiunea, comportamentul stiintific riguros al lui Leonardo si pozitionarea picturii pe primul loc, iar, pe de alta parte, spiritualitatea profunda a lui Michelangelo siconvingerea sa ferma ca sculptura este superioara picturii. Un manuscris contine episodul savurosal unei confruntari din Pallaza Vecchio pe care cei doi important artisti italieni au avut-o pe ostrada publica, in perioada in care amindoi se gaseau la Florenta. “Venind Leonardo cu Giovannida Gavine, dinspre Santa Trinita […] unde se adunase cativa oameni importanti si unde secomenta un pasaj din Dante, l-au chemat pe numitul Leonardo, ceradu-i sa le explice el acel pasaj[…] Intamplator, pe acolo trecea Michelangelo si, fiind chemat de unul dintre ei, Leonardoraspunse: “O sa va explice Michelangelo”. Si parandu-i lui Michelangelo ca acesta a spus-o pentru a rade de el, furios ii raspunde: ” Mai bine explici tu, care ai facut desenul unui cal pentrua-l turna in bronz (statuia ecvestra nerealizata a lui Francesco Sforza), dar n-ai mai fost in staresa-l termini, iar de rusine, l-ai abandonat”. Si spunand acestea, le intoarse spatele si se indeparta,in timp ce Leonardo ramase inmarmurit, rusinat de acele cuvinte”.La Leonardo da Vinci identificam urmatoarele perioade de creatie: prima perioadamilaneza: 1481-1508; a doua perioada florentina: 1500-1508; a doua perioada milaneza: 1508-1513; perioada romana: 1513-1515.
Prima perioada milaneza
cuprinde 27 de ani, intre 1481-1508. Sunt ani tulburi in careLodovico Sforza ia in stapanire Milanul; este perioada in care Savonarola guverneaza Florenta. O bun parte din timpul perioadei milaneze Leonardo il dedica slujbei pentru care fusese angajat:organizator de banchete, festivitati si distractii pentru Duce, creator de pantomime, desenator decostume si modele de stofe si matasuri.In anii 1483, Leonardo lucreaza cele doua Madone “Fecioara intre stanci-versiunea dinLuvru, realizata in intregime singur si cea din National Gallery din Londra, in colaborare cuAmbrogio De Predis. In aceste tablouri, personajele divine sunt imaginate de Leonardo ca spleende fapturi omenesti cuprinse de o vaga si dulce dispozitie specifica “zambetului leonardesc” careanima cele mai multe dintre personajele sale. In perioada milaneza, Leonardo continua sa seinstruiasca in anatomie. Cunostea cartile lui Arhimede si tipariturile lui Aristotel, lucrarile luiOvidiu si Diogene, Tratatul de arhitectura al lui Vitruvius sic el despre greutate al lui Euclide.Dupa sapte ani de la intoarcerea in Milano, Leonardo a reusit sa aiba atelierul propriu,unde preda tinerilor nu numai picture, dar si principiile igienei vietii fizice si morale, pentru careel insusi era modelul stralucit. Ucenicul invata ca: “adeseori ispita banului injoseste chiar si artamesterilor buni, coborand-o pana la nivelul unei simple meserii”. Dupa ispita castigului,Leonardo infierea ispita vietii mondene, sfatuind pe elevii sai sa-si descopere adevarata fiinta insinguratate. Regasirea persoanei intime era capacitatea de autoconducere si de auto stapanire:
3

Activity (28)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ardeleanu Mihai liked this
Ixtlan liked this
Andrei Olanescu liked this
Cerasela Scutaru liked this
Cerasela Scutaru liked this
miocika liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->