Apostolul, Nr. 122 (2009)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

IN MEMORIAM
Va fi mereu
cu noi, ì vom
duce crezul mai
departe, ne va fi
dor de el...
Cei care `nc\
suntem
ULTIMA SCRISOARE
DR
RAGI COLE
EGI,,
De[ii s\n\ttattea nu-m
mi maii permiite,, suntt suflette[tte
mereuu al\tturii de voii, urm\resc cu intteres ac]iiuniile pe
care le desf\[uura]ii.
Suuntt feriiciit c\ am f\cuut partte din aceea[ii famiiliie
siindiical\,, c\ am lupttatt `mpreuun\ penttruu oriice
realiizare.
Am concepuut ac]iiunii importtantte,, am tr\iit momentte
tensiionatte,, ne-aam conttraziis,, ne-aam bucuuratt c`nd am
reuu[iit, via]a noasttr\ a fostt o conttinuu\ curs\.
Boala m-aa opriit necruu]\ttor,, dar deocamdatt\ maii
luuptt [i-m
mi p\sttrez speran]a.
V\ mul]uumesc tuturor celor care v-aa]ii preocuupatt de
siitua]iia mea,, care m-aa]ii ajuutatt financiiar sauu care v-aa]ii
ruugatt penttruu binele meuu.
V\ doresc un AN NOU maii bun,, cu s\n\ttatte [i
`mpliiniirii, cu rezuulttatte maii bune `n luptta penttruu drepturiile oameniilor.
Cuu multt drag [i consiidera]iie,,
Pre[edinte fondator S.L.L.I.C.S.Neam],
Prof. Florin FLORESCU
decembrie 2009
Cu demnitate
[i senin\tate
Profesorul, colegul [i prietenul Florin Florescu a plecat dintre

noi treptat cu triste]ea [i curajul de a-[i tr\i moartea, `n felul
incoruptibil `n care [i-a tr\it [i via]a.
Profesorul a fost pentru mul]i un mentor, av`nd o personalitate cum rar mai `nt`lne[ti Avea c\ldura uman\ [i `n]elepciunea
celor cu mult\ experien]\, g`ndea sistemic [i dep\[ea cu mult
domeniul `n care era promotor.
Am `nv\]at de la el dragostea de oameni [i altruismul, c\ci el
a aprins flac\ra mi[c\rii sindicale `n anii 90, la Piatra-Neam],
unde a fondat primul sindicat liber al salaria]ilor din `nv\]\m`nt.
Suntem fl\c\ri modelate de con[tiin]a sa, purt`ndu-i mai departe
str\fulgerarea, c\tre genera]iile ce vor urma, c\ci tot el a contribuit [i la apari]ia organiza]iei noastre de ast\zi, Federa]ia
Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt.
Generos [i diplomat `n tot ceea ce f\cea, argatul sistemului`n slujba membrilor de sindicat, cum ì pl\cea s\ se considere,
Florin Florescu a fost om respectat [i apreciat de to]i cei care l-au
cunoscut.
Marii profesori nu dau pur [i simplu r\spunsuri, marii profesori ì ajut\ pe discipoli s\ descopere valoarea [i posibilit\]ile din
ei `n[i[i. Florin Florescu a fost un mare profesor! Cu demnitate [i
senin\tate a `nfruntat o boal\ necru]\toare [i chiar `n cele mai
grele clipe s-a g`ndit la noi, colegii care i-am fost al\turi.
~l omagiem pentru ceea ce a s\dit `n min]ile [i inimile noastre, pentru c\ ne-a `ndemnat s\ ac]ion\m [i s\ persever\m p`n\
la `ndeplinire `n lupta pentru drepturile oamenilor.
Federa]ia Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt
SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 122

decembrie 2009
L\uda]i [i c`nta]i [i v\ bucura]i!
venit decembrie
Din cerul curat
`ncep s\ vin\
z \ p e z i l e ,
acoperind toate
urmele nevrednice
ale gropilor satului
[i
`mpodobind
crengile arborilor.
Parc\ suntem
chema]i
de
St\p`nul - Unul Dumnezeu la Cina cea mare a
s\rb\torilor de iarn\, care
nic\ieri nu sunt mai curate
dec`t `n Biseric\! Chiar dac\
ne afl\m `n Postul Cr\ciunului, `n ziua de 6 Decembrie,
de Sf`ntul Nicolae, ne
bucur\m `mpreun\ cu copiii
no[tri [i ne facem daruri, `nc\
de cu sear\. Ascult\m `n
Biseric\ povestea Sf`ntului
Nicolae, cum ne-o spune

p\rintele. {i sper\m c\ [i noi
vom birui `n via]a aceasta, tot
a[a cum Sf`ntul a biruit o furtun\ pe mare, a t\m\duit pe
cei bolnavi, a r\bdat biciuire,
tortur\, pe vremea cruzilor
`mp\ra]i
Diocle]ian
[i
Maximilian prigonitori ai
cre[tinismului.~n
aceast\
s\rb\toare, ne bucur\m
cre[tine[te, ì pomenim pe cei
mor]i, ducem la biseric\ frumoase prinoase, colive.
Acas\ prepar\m m`ncare de
post, dar avem dezlegare la
pe[te.
B\tr`nii satului ne spun
c\ s\rb\torile vin `ntotdeauna
pentru oamenii cei buni, c\ci
Cu noi este Dumnezeu
(Isaia; VII; 14). De aceea,
oamenii `nt`mpin\ s\rb\torile
cu bucurie [i recuno[tin]\,
f\c`nd preg\tiri tradi]ionale.
S\rb\torile Cr\ciunului ]in trei
zile, din 25 Decembrie.
Gospod\riile trebuie s\ fie
`mbel[ugate, de aceea se taie
porcul de Ignat, `n 20 decembrie; femeile preg\tesc `ns\,
`n vremea aceasta bucate de
post. Pentru ajunul Cr\ciunului fac un aluat dulce [i cu
foi foarte sub]iri numit
pelincile Maicii Domnului
umpl`nd turtele cu nuc\ sau
cu s\m`n]\ fiart\ [i `ndulcit\
de c`nep\ ( julf\). Apoi, pentru
Cr\ciun, gospodina face
bucate tradi]ionale: sarmale,
tob\, caltabo[i, c`rna]i, r\cituri, cozonac.
Se `mpodobe[te un pom
de brad, pentru ca cei mici s\
se bucure de venirea lui Mo[
Cr\ciun Fiecare om al sa-
tului [tie c\ de Cr\ciun

s\rb\torim Na[terea M`ntuitorului Iisus Hristos, care
este un prilej de bucurie de
la tinere]e, p`n la b\tr`ne]e.
C\ci `n Iisus cel n\scut `n
Bethleemul Iudeii s-a `ntrupat chiar Fiul Unic al lui Dumnezeu, pentru ca `nv\]\tura
Sa s\ fie absolut\, pentru ca
m`ntuirea Sa s\ fie deplin\
acestei omeniri, ce fusese
pr\bu[it\ de Adam [i Eva `n
p\cat. ~ntrupat de la Duhul
Sf`nt [i din Fecioara Maria,
d\ruit cu dragostea Tat\lui
Ceresc, Iisus s-a n\scut
`ntr-un loc umil, `ntr-o iesle
de p\stor, `nv\]`ndu-ne c\
noble]ea credin]ei [i harul
divin nu au nevoie de fal\.
`nv. Ana LUPA{CU
(ccontinuaare `n pag. 4)
IN MEMORIAM Florin FLORESCU (1.04.1944 - 5.12.2009)
CUVINTELE DIN URM|

~nainte de a fi cobor`]i `n
]\r`n\,
oamenii
sunt
`nmorm`nta]i `n cuvinte,
acoperi]i cu superlative, fereca]i `n figuri de stil. Peste
trupul lor `n]epenit, peste
r\ceala obrajilor sup]i de
boal\ se arunc\ mormane de
vocale [i de consoane,
amestecate cu mii de semne
ale exclam\rii sau ale mir\rii
de-a nu fi b\gat de seam\ ce
om, ce suflet mare a fost
r\posatul `n timpul prea
scurtei sale vie]i.
Cuvintele au o putere
mitosofic\. La `nceput a fost
cuv`ntul. Prin cuv`nt s-a f\cut
lumea. S\ fie lumin\! {i
lumin\ se f\cu! Totu[i ele nu
]in de cald, nu mai fac nici c`t
o ceap\ degerat\, nu mai pot
repara nimic, ca [i cum ar fi
moarte, ca [i cel a[ezat pe
catafalc, cu fa]a-n sus, cu
mìnile `ncruci[ate `ntr-o
fals\, `n[el\toare, lini[te a
mor]ii.
Lumea se perind\ pe
l`ng\ sicriul potopit cu flori [i
se mir\ c`t de mult a sl\bit,
aproape s\ nu-l recuno[ti,
cum [ade, p\r`nd c\ prive[te
vizitatorii cu coada ochiului
de parc\ ar vrea s\ le
[opteasc\ un ultim [i insuportabil secret. Mai c\-]i vine
s\ ciule[ti urechea, cine [tie,
poate ai bafta s\ afli marea,
suprema tain\. Dar coloana
s\rut\rii de pe urm\ te
gr\be[te, cu pa[i m\run]i [i
t`r[ì]i, `mping`ndu-te de la
spate, a[a c\ pierdut\
r\m`ne [i aceast\ [ans\,
p`n\ la urm\toarea `nmorm`ntare a unui alt prieten
apropiat, a unui frate sau a
vecinului de apartament, a
c\rui tuse din ce `n ce mai
seac\ o auzi `n fiecare
noapte.
Prof.
D.D. URSACHE
Cel mai iubit

dintre Apostoli
E vremea colindelor [i a ur\turilor [i `mi amintesc bine c`t
de mi[cat era atunci, `n sediul CCD, c`nd grupul cori[tilor
sindicatului ne c`nta: La toat\ casa-i lumin\/Ziurel de ziu\,/La
tot omu-i masa plin\/Ziurel de ziu\.
A[a-i pl\cea lui s\ fie masa mereu plin\, chit c\ nu apuca
s\ m\n`nce nimic, ci o folosea ca pe un bun prilej de a-[i
aduna `n jur to]i prietenii, care trebuiau s\ fie musai veseli [i
`n form\, s\ spun\ bancuri inteligente [i s\ dezbat\, ca la
fier\ria lui Iocan, probleme importante ale politicii [colare [i
nu numai. Iar atunci c`nd se `nc\lzeau `n dispute, zicea
`n]elept: las\-i `n pace s\ ]ipe, ca s\ ias\ turb\ciunea din ei
(...), c\ fiecare este normal `n normalitatea lui.
Iubea oamenii `ntr-un fel cu totul special, de-adev\ratelea,
adic\ necondi]ionat, [i de aceea se `ncadra `ntre prietenii
foarte rari, numi]i de Grigore Le[e oameni de bizuial\. Nu
era `n stare s\ ]in\ m`nie nici m\car o singur\ zi, pentru c\
respecta libertatea de g`nd [i de fapt\ a oricui, el `nsu[i fiind
exponentul absolut al Libert\]ii `n sens metafizic, de
`n]elegere a necesit\]ii. ~i investea pe to]i, chiar dac\ meritau
sau nu, cu `ncredere [i cu speran]\.
De la profesorul meu, Florin Florescu, am `nv\]at at`t de
multe..., de la biologia din clasa a V-a la {coala General\ Nr.
16 S\vine[ti, p`n\ la uzan]a conduitei adecvate unui vernisaj.
Un discipol, Prof. Dumitri]a Vasilca,
Redac]ia Revistei Apostolul
Note de lector
O ALT| ~MP|R|}IE
A POEZIEI
ac\ e s\ d\m
crezare afirma]iei
din
Cuv`ntul
`nainte
(pentru
derutarea cititorului), cea de a opta
carte de versuri a
lui Mihai Merticaru
~mp\r\]ia frigului
(Editura
Timpul,
Ia[i,
2009) este una
care are ca motiv literar principal Polul Nord, ce poate fi al
P\m`ntului, dar mai ales al
cuv`ntului, al dragostei, al sincerit\]ii, al iluziei [i al

deziluziei, al speran]ei [i al disper\rii, al fericirii [i al
resemn\rii, al nebuniei [i al
cumin]eniei, al c\ut\rii [i al ilumin\rii.
~mp\r\]ia frigului poate fi
perceput\:
la
propriu,
str\b\t`nd odat\ cu poetul
tran[eele de frig, la sf`r[itul
unei buc\]i de noapte polar\,
Constantin TOM{A
La
Mul]i
Ani,
2010!
Redac]ia Apostolul
PRIMIM DE LA ROMAN
School,
sweet school
a, nu v\ mira]i
deloc! Parafraza
din
titlu
se
potrive[te de minune, a[a, m\car
sezonier, cu situa]ia
din [colile nem]ene,
tocmai la capitolul
absen]e, altfel, dintotdeauna, cel mai
delicat atunci c`nd
vine vorba despre
statistici [colare.
P\i, cum a[a?!, posibil s\
exclame, `n cor, dasc\li, p\rin]i
[i chiar o bun\ parte dintre elevi,
deopotriv\... Limpede: dac\
este s\ r\sfoim cataloagele
acum, aproape de sf`r[it de
semestru, se poate constata un
bilan] ce num\r\ doar 31.542
absen]e. Acest... record pozitiv,
dac\ este s\ compar\m cifra cu
cele 83.590 de absen]e `nregistrate `n prima lun\ din acest an
[colar, este opera unui num\r
de doar 1.112 elevi din totalul de
69.770 `nscri[i `n [colile din
Neam], care, nottez bien, au
`nregistrat `n luna noiembrie mai
mult de 10 absen]e.
Un alt fapt `mbucur\tor ce
reiese din statisticile eferente
acestei perioade este acela c\
num\rul elevilor care nu au dat
deloc pe la [coal\ s-a sub]iat
considerabil, de la 481 la 326.
Este vorba `n mod deosebit
despre elevi ce frecventeaz\
prima clas\ de liceu, care, din
motive sociale mai ales, nu [i-au
putut continua studiile. Aici `ns\
mai intr\ `n calcul [i elevii pleca]i
`n str\in\tate, care, p`n\ la
aceast\ dat\, `nc\ nu [i-au pus
la punct dosarul cu documentele
[colare.
Legat de aceste `ndulciri

statistice, p\rerile celor implica]i
`n actul educa]ional sunt
`mp\r]ite. Astfel, `n acest sens,
se vehiculeaz\ ipoteze legate
de faptul c\ cei `n cauz\ au
`n]eles c\, pe termen lung, nu
este deloc bine s\ fenteze
[coala (indiferent cine le garanteaz\ c\ se poate ajunge
departe [i cu clase mai pu]ine!),
fie c\ datul pe la [coal\, la sf`r[it
de semestru, este firesc, av`nd
`n vedere faptul c\ p`n\ [i chiulangiii au tres\riri atunci c`nd
vine vorba despre teze, note [i
situa]ia la `nv\]\tur\.
De parc\ ar fi fost prea `n
fal\ o astfel de statistic\, pentru
aceea[i perioad\ din anul
[colar `n curs, respectiv luna
noiembrie, se constat\ `nc\ o
prezen]\ semnificativ\ a
cazurilor de violen]\ `n [coli. Din
fericire,
pentru
perioada
men]ionat\, cele mai multe dintre cazurile de violen]\ `nregistrate `n [colile nem]ene sunt
cazuri de violen]\ verbal\.
Concret, `n 111 din cele 305
cazuri raportate `n penultima
lun\ din 2009 copiii fie c\ s-au
amenin]at, s-au [icanat sau
[i-au adresat unii, altora,
cuvinte grele. Semnalul `ngrijor\tor reie[it din con]inutul statisticilor `n discu]ie const\ `n
aceea c\ majoritatea celor
`nsemna]i cu astfel de purt\ri
sunt elevi de gimnaziu. Astfel,
sistemul legislativ foarte permisiv precum [i mo(n)strele de
violen]\ verbal\ preluate de pe
strada, de multe ori din familii [i
foarte adesea de la televizor nu
dau speran]e mari c\ nivelul
acestui tip de violen]\ este `n
sc\dere, ci dimpotriv\
Cu e-colindul pe... webuli]\!

cum, poate, este cel mai potrivit s\
exclami "Mais, ou sont les neiges
d'antan?", mai cu seam\ c\ totul
se potrive[te... m\nu[\. Dac\ nemail",
am obi[nuit cu "e-bbuy", cu "e-m
cu "e-ccard" cu nu mai [tiu ce...e, c\
tare mai sunt multe, acum, de ce
nu ne-am obi[nui [i cu e-ccolindul?
Ce are, c\ doar tr\im `n secolul
XXI [i colind\torii aceia din
copil\ria noastr\ de-acum abia c\
mai fac figura]ie pe la televiziuni [i
pe la Muzeul Satului, de fiecare
dat\ `n ajun de s\rb\tori... Iar cum `n
orice situa]ie avem de-a face,
deopotriv\, cu avantaje [i dezavantaje, iaca [i aici, cu... e-ccolind\torii
no[tri, parc\ mai multe sunt avantajele dect inconvenientele acestei
situa]ii.
Num\rnd a[a, pe s\rite, s\
socotim numai faptul c\ nu trebuie s\
le dai colaci [i bani, c\ nu trebuie
sp\late covoarele dup\ ce ies din
cas\ [i tot e un chilipir! Ba[ca, unde
pui faptul c\ cei care ne calc\ pragul
`n aceast\ perioad\, via Internet, [tiu
colinda pn\ la cap\t [i, cel mai adesea, te ung la suflet, cum zice vorba,
cu mndre]e de cntare. Dac\ vre]i s\
v\ drege]i fiin]a cu astfel de oaspe]i,
acum `n ajun de Cr\ciun, cel mai bine
este s\ `ncerca]i la adresa WEB http://maramuresul. blogspot.com unde, pentru o receptionare bun\, este recomandat s\ da]i click
(stnga) acolo unde scrie "direct link pentru
Winamp". Asta, `n cazul `n care sistemul dumneavoastr\ num\r\ printre programele instalate [i binecunoscutul player (Winamp), `n caz
contrar kitul acestui program putnd fi
desc\rcat (tot) de pe acest blog. Ve]i vedea c\
"Aici, s\rb\toarea este mai s\rb\toare [i iarna
este mai iarn\", dup\ cum spune [i spotul postului de radio online care emite de la aceast\
webadres\, asta nu doar `n perioada
s\rb\torilor de iarn\. De plictiseal\ n-o s\
muri]i nicicum optnd pentru aceast\ variant\
de colind\tori online cum, de asemenea, n-o s\
vi se poat\ `ntmpla una ca asta nici dac\
http://www.trilulilu.ro/pemerge]i la pagina
treradu1/072183a459b0 unde v\ va ]ine compania, pre] de o or\, de-acum celebrul {tefan

Hru[c\, venit tot din Maramure[ul voievodal s\
ne `ncnte inimile `n ajun de s\rb\tori.
O alt\ variant\ de a-i primi online pe cei
mai de seam\ vestitori ai Na[terii Pruncului
Iisus ar fi accesarea paginii de Internet
www.Colinde-C
Craciun.blogspot.com unde, spre
deosebire de celelalte dou\ adrese men]ionate, ve]i avea posibilitatea s\ viziona]i o
selec]ie de filmule]e cu colinde preluate de pe
mai celebrul sait www.youtube.com. Avantajul
este c\, astfel, nu mai trebuie s\ ne pierdem
vremea c\utnd, singura preocupare fiind

aceea de a selecta doar colind\torii. Solu]ii
pentru recep]ionarea online a colindelor, fie `n
format audio, fie `n format video, mai exist\ pe
Internet, una deosebit de consistent\ `n acest
sens fiind oferit\ [i de saitul www.cre[tinortodox.ro Aici, ca [i pe http://maramuresul.
blogspot.com, ruleaz\ cteva sute de colinde,
avantajul fiind acela c\ foarte multe pot fi
desc\rcate `n propriul calculator, asta doar
dac\ v\ uita]i cu aten]ie `n sursa paginii [i
c\uta]i ".mp3" (astfel, ve]i g\si linkurile directe
spre piese).
"Ispite", care mai de care!
Cu toate c\ nu se cuvine [i, pe deasupra,
nici legea nu este propice pentru a[a ceva,
dac\ totu[i dori]i s\ v\ face]i un playlist cu colinde din calculatorul propriu, de ajutor mare v\
pot fi saiturile http://romania-iinedit.3xforum.
ro/post/335349/1/ALBUME_COLINDE_ROMA
NESTI/ [i http://chisinau.ch/forum/664-7786621##27452 ultimul necesitnd ([i) `nscriere pentru a putea face download.
{i uite-a[a s\rb\torile de iarn\ din acest
an pot deveni mai luminoase, c\p\tnd, astfel,
aerul zilelor cuib\rite adnc `n memoria
amintirilor noastre. S\ nu uit: dac\ tot ne-am
aranjat casa de Cr\ciun, de ce nu ne-am g\ti [i
desktopul calculatorului de-acas\ cu
ni[te imagini pe m\sura acestei
deosebite s\rb\tori Colec]ii de wallpapere cu tem\ se g\sesc pe Internet,
puzderie, `ns\ una la fel ca cea de la
adresa http://www.blirk.net/new-yyearwallpaper/83/ m\ tem c\ nu mai exist\.
{i `nc\ ceva: `n num\rul trecut v-am
dezv\luit dou\ pagini de unde pute]i
expedia e-felicit\ri deosebite, subliniind
atunci c\ lista cu astfel de oportunit\]i
virtuale este foarte generoas\. Ei, bine,
din acest lung pomelnic de pagini web
a[ mai semnala `nc\ una, respectiv
http://www.postcard.fm/ de unde pute]i
expedia felicit\ri personalizate. `n acest
scop v\ este permis s\ `nc\rca]i o poz\
din calculatorul dumneavoastr\ [i o
pies\ format .mp3, audio, de maxim 20 MB
(arhisuficient!), dnd astfel o not\ special\
nelipsitelor felicit\ri care deja au `nceput s\ circule `n spa]iul virtual. C\utnd dup\ pagini de
acest tip, m-am gndit o clip\ la cei (`nc\)
foarte mul]i colegi vorbitori de limba francez\
care au la `ndemn\ pentru a fi accesate `n
aceast\ perioad\ paginile http://cartes.villeronce.com/cartes-dde-vvoeux-jjoyeux-nnoel precum [i
http://www.linternaute.com/cartes/categorie/4066/ musicales.shtml , cea din urm\
avnd felicit\ri, pe alese, pentru a vesti celor
dragi Noul An care bate la u[a b\trnului deacum 2009
Prof. Drd. Nicoleta DANCI
Curat ca neaua!
entru cine `nc\ nu [tie, {coala Horia, din comuna cu
acela[i nume situat\ `n... coasta municipiului Roman, este,
de c`]iva ani, `nsemnat\ pe harta [colilor din Romnia
datorit\ titlului de Eco[coal\. Un titlu care nu se ob]ine
deloc u[or, s`rguin]a elevilor [i a cadrelor didactice din
comuna cu nume de erou na]ional fiind garan]ia pentru
care steagul verde [i mult r`vnita diplom\ s-au `nc\p\]`nat
s\ r\m`n\ [i la... ]ar\, nu doar printre betoanele citadine.
Iar cum astfel de performan]e trebuie onorate mereu, conducerea acestei institu]ii de `nv\]\m`nt, al\turi de bravii
elevi de aici [i, nu `n ultimul r`nd, al\turi de reprezentan]ii
comunit\]ii locale, a mai f\cut o isprav\...
Astfel, la finele lunii octombrie, c`nd toate cele care
intoxic\ mediul `nconjur\tor `nc\ se mai z\resc `nainte s\ cad\ neaua,
bravii ecologi[ti de la Horia au inaugurat `n curtea [colii un centru de
colectare pentru ambalaje din plastic. Mai clar, este vorba de
bine[tiutele PET-uri care ne intoxic\ existen]a la fiecare pas, nefiind

lipsite din decor nici aici, pe malul rùlui Moldova. {i asta nu este totul:
hot\r`]i s\... molipseasc\ `ntreaga comunitate prin pilda lor, ace[ti neobosi]i lupt\tori verzi [i-au propus s\-[i extind\ ini]iativa [i pe str\zile
din comun\ unde au `n plan s\ organizeze alte astfel de puncte, la
acestea urm`nd s\ se adauge sec]iuni destinate colect\rii cartoanelor,
a de[eurilor electronice, `ntr-o expresie, orice nu se mai poate folosi [i
prezint\ pericol pentru mediul `nconjur\tor.
De remarcat este faptul c\ unitatea de]ine `nc\ statutul de
Eco[coal\, precum [i steagul verde aferent, p`n\ la data de 1 septembrie 2010, `ns\ planurile ecologiste ale acestor de-acum dovedi]i
`nving\tori pe frontul protec]iei mediului `nconjur\tor nu par deloc a se
opri anul viitor, toate ac]iunile celor de la Horia fiind o bun\ pild\ chiar
[i pentru or\[enii de care-i desparte doar podul de peste rùl
Moldova...
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Mo[ Cr\ciun vorbe[te... fran]uze[te!
u certitudine c\ `n aceast\ perioad\

de-acum celebrul Ho, ho, hooooo
este limpede de unde vine [i mai ales
ce... aduce cu el acest h\h\it mult
`ndr\git mai cu seam\ de c\tre cei
mici. Practic, este un limbaj universal la
care tresare toat\ lumea `n ajun de
Cr\ciun, `ns\ ce te faci atunci c`nd
`ncerci s\... traduci acest semnal plin
de semnifica]ii?!
Ei bine, chiar dac\ nu [i-au propus
una ca asta, membrii Asocia]iei
Francofone Roman (care se num\r\ printre cele
mai active [i mai numeroase din Moldova) l-au
adus `n t`rgul dintre Siret [i Moldova, ca de fiecare
dat\ la sf`r[it de an, pe mult a[teptatul Nol.
Evenimentul s-a petrecut `n ultima zi de [coal\ de
dinaintea vacan]ei de iarn\ `n cadrul unui spectacol specific Cr\ciunului, protagoni[tii fiind, ca de
obicei, elevi [i cadre didactice membri ai asocia]iei
prezidate de Prof. Iulian T\taru. Nici colind\torii
tradi]ionali n-au r\mas datori `n acest an la
Roman. Printre cei dintì care au adus bucuria
datinilor str\bune `n sufletele roma[canilor, cu de-a-
Pag. 2
cum cunoscutul Concert de

Cr\ciun, au fost elevii [i
mae[trii acestora de la
{coala de Arte roma[can\
unde talentul se m\soar\,
de ani buni, `n numeroase
distinc]ii ob]inute la nivel
regional [i na]ional.
{i cum se putea s\
treac\ un astfel de moment
la Roman f\r\ un gest
cre[tinesc de care copiii
din urbea mu[atin\ nu-s
deloc str\ini De data
aceasta a fost r`ndul
elevilor de la Grupul {colar
Vasile Sav [i, ca de obicei, al romanvodi[tilor s\
semene `ntru omenie [i credin]\. Ultimii, de pild\,
`nafar\ c\ au participat la spectacolul de la
Protoeria Romanului, au organizat o ac]iune
deosebit\ [i la Centrul {colar de Educa]ie
Incluziv\ unde romanvodi[tii din clasele de gimnaziu s-au transformat pre] de o bucurie `n Mo[i
Cr\ciuni. Asta, spre bucuria copiilor de aici a c\ror

uimire a fost cu at`t mai
mare cu c`t fiecare a g\sit
`n cadoul primit tot ceea
ce comandase Mo[ului
C\ tot veni vorba
despre
copii
care
a[teapt\ acum cu `nfrigurare un dar de la Mo[
Cr\ciun, trebuie spus c\,
la Roman, nici Prim\ria nu
s-a l\sat datoare fa]\ de
copila[ii de la Centrul de
zi Poieni]a care vor
beneficia de un ajutor
consistent. C`t despre cei
care vor da nas `n nas cu
Mo[ Cr\ciun `n aceste zile, pe str\zile urbei, cine
mai [tie, surprizele se ]in lan]!
Iac-a[a mai uit\ omu de criz\, iar bucuria este
cuv`ntul de ordine, mai ales c\ afar\ ninge
lini[tit, cum spune poetul, spre fericirea total\ a
celor mici, dar [i a celor mari, de-a valma
APOSTOLUL
Trecute
s\rb\tori
S-au dus colind\torii-n alt\ lume
De unde doar `n vise mai coboar\
Purt`nd colinzi rostite-n fapt de sear\,
Pe c\r\rui croite-n cer, anume...
~n inimi zurg\l\i vestesc vecernii
{i ]ip\ un prunc `n mine, a n\scare,
Dar magii nu se v\d [i pe c\rare
O stea coboar\-ncet `n frigul iernii.
Doar v`ntu-n obcini murmur\ prin
noapte
{i `ngerii c\zu]i petrec prin tinzi
Mai ]in l\mpa[ul, poate m\ colinzi
C`t de-un priveghi, s\ m\ petrec `n
moarte...
Vasile V. DANCI
Pagin\ realizat\ de A. OPRI{
decembrie 2009
{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Nu se boicoteaz\ `ncheierea situa]iei [colare
nul dintre cele mai importante
subiecte analizate `n cadrul
videoconferin]ei Ministerului
Educa]iei cu inspectoratele
[colare, care a avut loc `n
prima decad\ a lunii decembrie, a fost preg\tirea `ncheierii
semestrului I, mai exact
situa]ia notelor `n cataloage.
Trebuie s\ amintim c\ din
cauza modului `n care guvernan]ii s-au comporrat cu profesorii, nerespect`nd legea c`nd a venit
vorba de major\ri salariale, dar
respect`nd-o atunci c`nd a fost vorba s\
trimit\ profesorii `n concediu f\r\ plat\,
sindicatul din `nv\]\m`nt a venit cu o
nou\ propunere de protest: pedagogii s\
nu mai treac\ notele `n catalog. S\
sus]in\ toate evalu\rile necesare, scrise
sau orale, s\ treac\ notele `n caietele

proprii, s\ le prezinte [i p\rin]ilor. Dar, s\
nu treac\ aceste note nici `n cataloage [i
nici `n carnetele elevilor, l\s`nd astfel
deschis\ posibilitatea boicot\rii `ncheierii
primului semestru. Tocmai din acest
motiv, recent s-a insistat asupra acestui
subiect. La Neam], situa]ia este, totu[i,
una paradoxal\. Exist\ numeroase voci
care contest\ ac]iunile sindicale. Pe de
alt\ parte, cei de la sindicat se v\d, de
multe ori, cu mìnile "legate la spate", tocmai din cauza acestor contestatari, care
nu fac nimic altceva dec`t s\ strige [i s\
lupte, parc\, `mpotriva celor care ì
reprezint\. Spre exemplu, `n Neam] se
pare c\ nimeni nu a luat `n considerare
recomandarea sindicatului, de a nu se
trece notele `n catalog. Cel pu]in, a[a
sus]ine inspectorul [colar general,
Lumini]a V`rlan: "Nu am semnale c\ `n

Neam] exist\ probleme din acest punct
de vedere. Zilele acestea, colegii mei
efectueaz\ controale tematice `n jude].
Este adev\rat, tematica vizeaz\ activit\]i
extracuriculare. Numai c\, atunci c`nd un
coleg inspector intr\ `ntr-o unitate
[colar\, observ\ [i dinamica modului de
notare a elevilor. A[tept s\ v\d [i notele
de control din aceast\ s\pt\m`n\. Dar,
subliniez, p`n\ acum nu am sesiz\ri din
jude] potrivit c\rora ar fi cadre didactice
care nu trec notele `n catalog". Poate c\
acesta este contextul `n care trebuie
amintit c\, `n timp ce sindicatele se luptau
pentru a nu trimite profesorii `n concediu
f\r\ plat\, multe dintre cadrele didactice
spuneau c\ nu au nimic `mpotriva acestui
concediu for]at. Nu e nimic de condamnat, dar nici de comentat.
~nscrierile la BAC, neafectate

de concediul for]at
Noi reguli
pentru
admiterea
`n liceu
entru a nu exista
probleme cu `nscrierile la bacalaureat, I.S.J. a luat
decizia ca aceste
`nscrieri s\ se
desf\[oare at`t `n
perioada din calendar, c`t [i `nainte.
Asta, deoarece
calendarul
`nscrierilor a coincis cu trimiterea
for]at\ a cadrelor didactice `n
concediu f\r\ plat\. Astfel, to]i
elevii de clasa a XII-a erau
deja `nscri[i la bacalaureat,
`nainte de 14 decembrie. ~n
perioada 14 - 18 decembrie
s-au `nscris doar cei din seriile
anterioare, care nu au reu[it
s\ ia bacalaureatul `n anii
preceden]i. Noi am demarat
nul acesta, admiterea `n liceu a

r\mas aproximativ la
fel cu anul trecut. Cu
o singur\ modificare: apari]ia evalu\rii na]ionale de la
nivelul clasei a VIIIa. Astfel, admiterea
`n liceu se va realiza, pentru anul
[colar 2010 - 2011,
pe baza urm\toarelor criterii. 50% va conta media
general\ a elevului `n clasele de
gimnaziu. De aici [i problemele
care apar legate de trimiterea
copilului care a terminat clasa a
IV-a la un liceu ce are [i ciclu
gimnzial, `n condi]iile `n care exigen]a unui profesor de liceu ar
putea dezavantaja un elev cu
poten]ial, comparativ cu un alt
elev, care urmeaz\ [coala general\ `ntr-o unitate cu clasele IVIII. ~ntr-o oarecare m\sur\,
echilibrul este restabilit de celelalte dou\ criterii privind
admiterea `n liceu. Astfel, `n nota
final\ de admitere, 25% conteaz\ media ob]inut\ la tezele cu
subiect unic din clasa a VII-a, iar
25% media la evaluarea
na]ional\ din clasa a VIII-a.
`nscrierile cu seria curent\,

lucru apreciat [i de secretarul
de stat din ministerul
Educa]iei, ca fiind o solu]ie
inteligent\. Acest lucru nu
`nseamn\ c\ `n perioada 14 18 decembrie nu s-au f\cut
`nscrieri. Cei din seriile anterioare s-au putut `nscrie la
secretariatul unit\]ilor [colare, a precizat inspectorul
[colar general, Lumini]a
V`rlan. ~ntrebat\ cum s-a
asigurat secretariatul unit\]ilor [colare, `n condi]iile `n
care salaria]ii au fost trimi[i `n
concediu f\r\ plat\, aceasta
a r\spuns: La secretariat nu
este acela[i program ca la
profesori. Exist\ posibilitatea
ca o persoan\ s\ `[i ia zilele
f\r\ plat\ `n alt\ perioad\. De
asemenea, au fost prezen]i la
[coal\ [i directorii, chiar dac\

nu au fost remunera]i.
~n acela[i timp, Lumini]a
V`rlan a f\cut unele preciz\ri
referitoare la modul `n care
se vor echivala notele
ob]inute de candida]ii din
seriile anterioare: Se vor
putea face unele echival\ri,
`ns\ numai pentru disciplinele la care se mai d\
bacalaureatul. Este inutil s\
ceri
echivalarea
notei
ob]inute la sport, spre exemplu. Iar exemplul ales de
inspectorul [colar general nu
este unul `nt`mpl\tor, `n
condi]iile `n care aproximativ
80% dintre candida]ii la
bacalaureat din anii anteriori
alegeau sportul ca ultima
prob\.
Internet de band\ larg\ `n [coli
4 de unit\]i [colare din jude]ul Neam]

vor fi noduri pentru re]eaua de
internet care se va dezvolta la nivelul
[colilor. Anun]ul a fost f\cut de c\tre
inspectorul [colar general adjunct
Vasile Munteanu, `n cadrul unei
`nt`lniri cu directorii unit\]ilor de
`nv\]\m`nt: La nivelul ]\rii vor fi
puncte nodale de conectare prin
fibr\ optic\. De la aceste [coli se vor
conecta la internet toate celelalte
unit\]i de `nv\]\m`nt din jude]. Este
vorba de 54 de [coli, care au fost
selectate `nc\ de anul trecut. Aceste unit\]i trebuie s\ asigure un spa]iu de depozitare pentru
toate echipamentele care vor veni `n perioada

urm\toare. Toate [colile au laborator de informatic\, iar acest modul este un dulap, a[a ì
putem spune, `n care vor sta echipamentele.
Ideea este s\ nu se mai pl\teasc\ internetul de
c\tre prim\rii, ci s\ se realizeze aceast\ re]ea
asigurat\ de c\tre minister. V\ pot spune c\ la
nivelul regiunii de Nord Est e vorba de 2302
[coli beneficiare, cu un num\r de 543 de mii de
elevi [i 47 de mii de profesori. De[i pare
aparatur\ de ultim\ genera]ie, o noutate pentru
mul]i directori, profesori sau elevi, realizarea
acestei re]ele este doar un prim pas spre normalitate, din punct de vedere al informatiz\rii
educa]ionale.
La mul]i ani
Liceului Pedagogic!
iceul
pedagogic
Gheorghe Asachi
din Piatra Neam] se
preg\te[te s\ devin\
o unitate [colar\ centenar\. Vineri, 4
decembrie, a `mplinit
97 de ani de existen]\, astfel c\ elevii
de a IX-a de acum vor
fi `n clasa a XII-a
exact c`nd se vor
s\rb\tori 100 de ani de c`nd la
Liceul Pedagogic a sunat
clopo]elul pentru prima dat\.
Anul acesta, s\rb\toarea a
fost a fost una de preg\tire a
evenimentului centenar, a
m\rturisit profesorul Vasile
Purice, directorul acestei unit\]i
de `nv\]\m`nt: "La 97 de ani de
la `nfiin]are, `n cadrul unei societ\]i care se schimb\ [i se transform\
continuu,
Liceul
Pedagogic "Gheorghe Asachi"
trebuie s\ `[i asume o nou\ perspectiv\ asupra felului `n care `[i
exercit\ rolul social [i asupra
modalit\]ilor prin care `[i asigur\
dezvoltarea. Odat\ cu intrarea `n
Uniunea European\, cet\]enii
romni au devenit [i cet\]eni ai
Uniunii, altfel spus cet\]eni
europeni. Prin urmare, dezvoltarea sistemului educa]ional
[i a performan]elor [colare pe
care acesta le sus]ine trebuie s\
se fac\ `n concordan]\ cu standardele Uniunii Europene.
Dimensiunea european\ a
educa]iei presupune promovarea unei educa]ii care s\
cuprind\, `n planul con]inuturilor
educa]ionale, elemente comune
de apropiere cum ar fi: educa]ia
pentru democra]ie; educa]ia multicultural\; educa]ia antreprenorial\; educa]ia pe parcursul
`ntregii vie]i; introducerea conceptului de "portofoliu lingvistic";
utilizarea tehnicilor informa]ionale [i a internetului `n
educa]ie; extinderea interesului
de studiu [i c\tre discipline de
`nv\]\m`nt, altele dec`t limbile
str\ine etc". Printre cele mai
emo]ionante momente s-a
num\rat o `nt`lnire a actualilor
elevi (viitori dasc\li), cu actualii [i
fo[tii profesori. La manifestare a
participat, printre al]ii, [i unul dintre absolven]ii acestui liceu,
Gheorghe Amaicii, pre[edintele
Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul
Neam]: ~nv\]\torii s`nt cei care
duc [tiin]a mai departe. Ei s`nt
tot timpul al\turi de elevi, de copii
`n general. Dup\ 1990 ne-am
g`ndit s\ re`nfiin]\m asocia]ia
`nv\]\torilor, pentru a oferi
cadrelor didactice un sprijin.
}inem la liceul acesta [i dorim ca
el s\ r\m`n\ o emblem\ a pedagogiei na]ionale.
Actuali [i fo[ti profesori,
precum [i unii elevi au primit
diplome de recuno[tin]\ [i
c\r]i.
S-a `nfiin]at Asocia]ia

P\rin]ilor din Neam]
e 10 decembrie `n sala de festivit\]i a Colegiului Na]ional

Petru Rare[ a avut loc [edin]a de constituire a
Asocia]iei de P\rin]i din `nv\]\m`ntul preuniversitar, fiind
alese organele de conducere ale asocia]iei, stabilinduse, printre altele, [i care este statutului noului for. Ini]iativa `nfiin]\rii acestei organiza]ii a avut-o inspectorul [colar
general, Lumini]a V`rlan. De altfel, `nc\ de la numirea `n
func]ie, inspectorul [colar general a anun]at c\ `nfiin]area
asocia]iei reprezint\ o prioritate. Mi s-a p\rut oportun s\
avem sprijinul dumneavoastr\ [i dorim s\ primim c`t mai
facil semnale c`nd aprecia]i c\ ceva nu se `nt`mpl\ corect
`n institu]iile de `nv\]\m`nt `n care `nva]\ copiii dumneavoastr\, le-a
transmis Lumini]a V`rlan p\rin]ilor prezen]i la reuniune. A fost prezentat [i un statut la care a lucrat doamna Mihaela Nichifor, mama unui
elev de la [coala Elena Cuza, care ne-a spijinit `n demersul nostru de
a `nfiin]a aceast\ asocia]ie: Scopul principal al acestei asocia]ii este
s\ ne unim for]ele pentru a deveni o voce care este ascultat\, at`t la
nivel jude]ean c`t [i na]ional. Altfel se aude un cor de voci unitare,
comparativ cu vocile solitare.
Num\r minim de elevi `n clase
iind perioada `n
care se lucreaz\ la
oferta educa]ional\
pentru anul [colar
urm\tor, Inspectoratul {colar a tras
un semnal de alarm\ directorilor de
[coli: s\ nu mai
formeze clase, dac\ nu au certitudinea c\ vor fi [i copii care
doresc s\ `nve]e `n respectivele unit\]i de `nv\]\m`nt.
Pentru clasa I-a, nu mai
forma]i clase `n plus, dac\ nu
ave]i certitudinea c\ vor fi
minim 16-17 elevi `n clas\. De
asemenea, la clasa a V-a s\
fie minim 21 de elevi, iar la a
IX-a s\ porneasc\ de la 25-
26 de elevi. Nu `n ultimul r`nd,

la clasa a XII-a, ruta progresiv\, s\ nu fie mai pu]in de 30
de elevi. V\ rug\m s\ nu
trece]i clase `n plus `n programul de [colarizare, a subliniat Lumini]a Georgescu,
inspector [colar general
adjunct. Unii directori ar fi
tenta]i s\ men]in\ num\rul
actual de clase, sau chiar s\ `l
m\reasc\, f\r\ a fi obligatoriu
condamnabili pentru acest
lucru. Introducerea de clase
`n programul de `nv\]\m`nt
`nseamn\ [i catedre pentru
profesori, astfel `nc`t ace[tia
s\ nu aib\ salariul diminuat
sau, mai r\u, s\ se trezeasc\
f\r\ loc de munc\. Totu[i,
Liliana Georgescu a precizat
decembrie 2009
care s`nt cele mai viabile

modalit\]i de a ajuta profesorii: Nu vrem s\ ne trezim
cu titulari f\r\ catedr\.
Oportunit\]ile s`nt mai mari
pentru colegii no[tri, dac\
avem parte de restr`ngeri de
activitate. Inspectorul [colar
general adjunct a reamintit c\
nu vor mai fi permise clase cu
4-5-6 copii dec`t `n zonele
unde chiar nu mai exist\ alt\
solu]ie. V\ reamintim c\, la `nceputul acestui an [colar, s-a
luat decizia `nchiderii [colilor
din mediul rural unde se
`nregistra un num\r redus de
elevi, copiii fiind transporta]i
cu microbuzele la [colile cele
mai apropiate din localitate.
Mai pu]ini colegi pensionari

n primele zile ale
lunii ianuarie, unit\]ile [colare trebuie
s\ trimit\ listele cu
profesorii care au
`mplinit v`rsta de
pensionare, `ns\
doresc s\ `[i prelungeasc\ activitatea la catedr\. ~n
orice caz, ve[tile
pentru ace[ti profesori nu s`nt dintre cele mai
bune: La `nv\]\tori [i la disciplinele tehnice avem foarte
multe persoane calificate, astfel c\ [ansele de aprobare a
cererilor de prelungire a activit\]ii s`nt minime, a anun]at
Liliana Georgescu, inspector
[colar general adjunct.
Tot `n ianuarie, unit\]ile
APOSTOLUL
[colare urmeaz\ a trimite [i listele cu persoanele care se vor

pensiona la 1 septembrie
2010. Conducerea ISJ a avertizat directorii c\, dac\ aceste
liste vor suferi modific\ri `n timpul anului, ei vor fi cei care vor
r\spunde pentru aceste modific\ri. De ce s`nt necesare astfel de avertismente? Pentru c\
s`nt profesori care a[teapt\
`nceperea anului [i abia apoi
anun]\ c\ ies la pensie, astfel
`nc`t s\ p\streze [i catedra,
dar s\ primeasc\ [i banii de
pensie: Cadrele didactice nu
se pensioneaz\ c`nd doresc
sau c`nd `mplinesc v`rsta de
pensionare, ci la 1 septembrie,
`n fiecare an. C`nd apare lista
cu pensionari, dumneavoastr\
trebuie s\ vacanta]i postul
respectiv, nu s\ a[tepta]i aprobarea dosarului de pensionare

de c\tre Casa de Pensii.
Reamintim colegilor c\ pensionarea este la 1 septembrie
[i s\ nu vin\ la alte date cu
cererea. Am avut cazuri c`nd
profesorii veneau cu cererea `n
noiembrie, [tiind c\ nu avem
cum s\ acoperim golul la catedr\ pe care l-ar fi l\sat, astfel
`nc`t ei s\ r\m`n\ [i cu pensia,
[i la catedr\. Nu vom mai
accepta astfel de cazuri, iar
r\spunderea va c\dea pe
colegii directori. Vom accepta
cererile doar `n cazurile speciale de boal\, a mai spus
Liliana Georgescu.
Pagin\ realizat\ de
Marius GHEGHICI
Pag. 3
NIHIL SINE DEO

Ordonarea con]inuturilor
la disciplina religie
elec]ia, fixarea [i ordonarea con]inutului `nv\]\m`ntului reprezinta un act de mare responsabilitate ce presupune respectarea unor indicatori pentru a se preveni supra`nc\rcarea programei [colare sau a lec]iilor,
minimalizarea valorilor [i conceptelor fundamentale,
diminuarea caracterului formativ etc. I. Gavanescu
afirma ca acele cuno[tin]e care nu ajut\ mintea nici
din punct de vedere teoretic, nici din punct de vedere
practic, nu merit\ s\ fie `nv\]ate.
Programa [colar\ ne indic\ obiectivele, temele [i
subtemele, respectiv timpul afectat pentru fiecare din
acestea. Astfel, pentru profesor, programa constituie
principalul ghid `n proiectarea [i desf\[urarea activit\]ilor.
Ordonarea con]inutului trebuie s\ ]in\ seama de principiile
fundamentale ale programei analitice pentru predarea religiei [i
anume: principiul psihologic temele s\ corespund\ necesit\]ilor
suflete[ti ale elevilor [i posibilit\]ilor acestora de a le `n]elege [i a
le re]ine; principiul hristologic deoarece `ntreaga noastr\ via]\
religioas\ se desf\[oar\ `n jurul persoanei M`ntuitorului Iisus
Hristos; principiul ortodox trebuie s\ existe anumite capitole
speciale ale vie]ii Bisericii Ortodoxe Romne. Trebuie s\ mai
cuprind\ lecturi din c\r]ile noastre de cult pentru a `n]elege mai
bine frumuse]ea [i profunzimea slujbelor noastre, a cultului
cre[tin etc.
Exist\ dou\ modalit\]i de ordonare a con]inutului:
1. Ordonarea logic\, conform careia cuno[tin]ele sunt dispuse `n a[a fel `nc`t s\ derive unele din altele. Se folose[te c`nd
materia permite o `nl\n]uire riguroas\. Spre exemplu: cuno[tintele despre ~nvierea M`ntuitorului deriv\ din cuno[tin]ele referitoare la patimile, r\stignirea [i moartea [i `ngroparea Sa.
Ordonarea logic\ poate fi la r`ndul ei de dou\ feluri: inductiv\ (de
la individual la general, de exemplu Pilda sem\n\torului) [i
deductiv\ (de la general la individual, ca de exemplu Vindecarea
celor 10 lepro[i).
De obicei ordonarea didactic\ se folose[te `n dou\ modalit\]i:
liniar\ [i concentric\. Ordonarea liniar\ aplic\ o `nl\n]uire succesiv\ a cuno[tin]elor f\r\ `ns\ ca noile cuno[tin]e s\ repete sau s\
reproduc\ cuno[tin]ele anterioare. Cuno[tin]ele predate acum
completeaz\ pe cele anterioare. Prin ordonarea concentric\ se
realizeaz\ o `nl\n]uire a cuno[tin]elor cu reveniri mai aprofundate
[i cuprinz\toare la cuno[tin]ele predate anterior. De exemplu
tema Na[terea Domnului se studiaz\ `n clasa I [i `n clasa a II-a,
clasa a VI-a etc. Se va realiza o `nl\n]uire la nivelul claselor, informa]iile `mbog\]indu-se de la un an de studiu la altul, `n func]ie de
criteriile psihopedagogice ale elevilor.
2. Ordonarea dup\ puterea explicativ\ a cuno[tin]elor se
folose[te `n cazul `n care `n desf\[urarea con]inutului intervin
concepte sau idei cheie cu o semnifica]ie precis\ pentru
cuno[tin]ele ce urmeaz\. De exemplu, dac\ elevii `n]eleg conceptele despre m`ntuire, via]a ve[nic\, har divin etc. aceste concepte le pot folosi ca punct de sprijin pentru explicarea altor
cuno[tin]e.
Nu trebuie scapat din vedere faptul ca lec]ia de religie trebuie
predat\ astfel `nc`t via]a elevului s\ se schimbe. Amintirea istoriei
m`ntuirii nu `nseamn\ pasivitate ci angajare personal\ fa]\ de
M`ntuitorul Iisus Hristos. Ferici]i sunt cei ce ascult\ cuv`ntul lui
Dumnezeu [i-L p\zesc.(Luca XI, 28). ~n fiecare lec]ie profesorul
trebuie s\ identifice exact ceea ce face Dumnezeu, ceea ce face
Biserica [i ceea ce face fiecare cre[tin `n parte. Fiecare are propria sa istorie p\c\toas\ de care trebuie s\ se lepede `n lumina
Evangheliei, a Duhului Sf`nt pentru a deveni un om nou, un
adev\rat Hristofor. (purt\tor de Hristos).
Drd. Mihai FLOROAIA
L\uda]i [i c`nta]i [i v\ bucura]i!
(urmaare din pag. 1)
rimul colind al acestei

omeniri este sf`nt.
C\ci
`ngerul
Domnului i-a vestit
`ntì pe p\storii din
Bethleem, c\ s-a
n\scut Hristos; iar
mul]ime de oaste
`ngereasc\
se
auzea: Slav\ `ntru
cei de sus lui
Dumnezeu [i pe
p\m`nt pace, `ntre oameni
bun\voire. Noi `l primim `n case
pe preotul satului care ne aduce
Icoana Na[terii lui Hristos [i c`nt\
frumos Troparul: Na[terea Ta
Hristoase, Dumnezeul nostru,
r\s\rit-a
lumii,
Lumina
cuno[tin]ei; c\ci `ntru d`nsa cei
ce slujeau stelelor, de la stea s-au

`nv\]at s\ se `nchine }ie
R\s\ritul cel de sus, Doamne,
m\rire }ie!. Acesta este de fapt
Colindul Bisericii. Dup\ acest
model sf`nt, colind\m [i noi pentru Mesia chip luminos, ce S-a
n\scut din Fecioar\ dar S-a
smerit ca omul, S-a `nf\[at `n
bumb\cel, S-a leg\nat pe bra]e [i
S-a c`ntat `n Colindele acestei
omeniri, dornice de m`ntuire [i
adev\r.
Colind\m [i noi cu copiii de
la [coal\, `n prima zi de Cr\ciun,
`n Biseric\, la sf`r[itul Sfintei
Liturghii. Colind\m [i la [coal\,
`ntr-un cadru organizat, `n ultima
zi de [coal\ dinaintea vacan]ei de
Cr\ciun. ~n ziua de Cr\ciun copiii
intr\ `n casele cre[tinilor cu
steaua,
vestind
Na[terea
Pruncului Iisus, dup\ ce, `n
Ajunul Cr\ciunului, seara, au fost
cu colinda.
Steaua sus r\sare / Ca o

tain\ mare / Steaua str\luce[te /
Magilor veste[te / C\ ast\zi
Curata / Preanevinovata /
Fecioara Maria / Na[te pe Mesia.
/ Magii cum z\rir\ / Steaua [i
pornir\ / Merg`nd dup\ raz\ / Pe
Hristos s\-l vaz\. /{i dac\ pornir\
/ ~ndat\-L g\sir\ / La D`nsul
intrar\ / {i se `nchinar\. / Cu
daruri g\tite / Lui Hristos menite /
Lu`nd fiecare / Bucurie mare. /
Care bucurie / {i la noi s\ fie / De
la tinere]e / P`n-la b\tr`ne]e.
(Steaua sus r\sare)
O, ce veste minunat\ / ~n
Bethleem ni s-arat\ / C\ a n\scut
prunc/ Prunc din Duhul Sf`nt /
Fecioara Curat\. / C\ la
Bethleem Maria / S\v`r[ind
c\l\toria / ~n s\rac loca[ / L`ngacel ora[ / A n\scut pe Mesia. /
Pe fiul Cel din vecie / Ce L-a trimis Tat\l mie / S\ se nasc\ / {i

s\ creasc\ / S\ ne m`ntuiasc\.
(O, ce veste minunat\). Ast\zi
S-a n\scut Hristos / Mesia chip
luminos / L\uda]i [i c`nta]i / {i v\
bucura]i. / Neaua ninge / Nu-l
atinge / V`ntul bate / Nu-l r\zbate
/ L\uda]i [i c`nta]i / {i v\ bucura]i.
/ {i de-acum p`n\-n vecie / Mila
Domnului s\ fie / L\uda]i [i c`nta]i
/ {i v\ bucura]i.
( Ast\zi s-a
n\scut Hristos)
Apoi, `n sunete de clopo]ei [i
`n chiote de bucurie vine Anul
Nou. De fapt, `ntre Cr\ciun [i
Sf`ntul Ioan sunt 12 zile rituale,
c`nd `ndeplinim datina din
str\mo[i, colind`nd, merg`nd cu
ur\turile cu plugu[orul, cu
sem\natul, cu sorcovitul, cu
masca]ii, cu dansul, cu ,,ursul [i
capra , cu c\lu]iiSunt obiceiuri vechi c\rora religia noastr\
cre[tin\ le-a dat un plus de fru-
muse]e [i cuviin]\.
Copiii, participan]i activi `n
diferite forma]ii tradi]ionale, sunt
primi]i cu dragoste `n cur]ile
s\tenilor [i, dup\ ce-[i joac\
rolurile, sunt r\spl\ti]i cu mult
dori]ii b\nu]i. C\ci oamenii `[i
arat\ bucuria de via]\, d\rnicia [i
recuno[tin]a pentru binele primit
de la Dumnezeu. Casa gospodarului devine astfel binecuv`ntat\ de for]ele Tat\lui Ceresc,
ce l-a creat pe om dup\ chipul [i
asem\narea Sa, d`ndu-i credin]a.
Mergem la Biseric\ de Sf`ntul
Vasile, ca [i cum am trece pragul de la Anul Vechi la Anul
Nou.Sf`ntul Vasile reprezint\ o
pild\ de via]\ curat\ [i `nalt\ pentru to]i oamenii. Se face [i un <<
TE DEUM>> pentru un bun
`nceput al anului.
Apoi, de Boboteaz\, iar
avem o mare s\rb\toare. De
ajunul Bobotezei se poste[te [i
se prime[te preotul. S\rut\m
Crucea, primim `ntr-un vas
Aghiazm\ Mare [i ascult\m
<<Troparul Bobotezei>>: ~n
Iordan botez`ndu-Te Tu Doamne,
`nchinarea Treimii s-a ar\tat.
Glasul P\rintelui a m\rturisit }ie,
Fiu iubit pe Tine numindu-Te. {i
Duhul `n chip de porumbel a adeverit, `nt\rirea Cuv`ntului. Cel ce
Te-ai ar\tat, Hristoase Dumnezeule [i lumea ai luminat, m\rire
}ie!
P\rintele este `nso]it de
dasc\l [i de b\ie]i, care strig\
kiralesa - aceasta `nsemn`nd
Domnul fie l\udat!. ~n vechime,
oamenii d\deau preotului fuior de

c`nep\, c\ci ei credeau c\ la
Judecata de Apoi, sufletele se vor
ag\]a de fiecare fir
La Biseric\ p\rintele ne
cite[te din Sf`nta Evanghelie cum

a venit Iisus la apa Iordanului, ca
s\-L boteze ultimul prooroc al
Vechiului Testament. Cerurile
erau deschise [i Duhul lui

Dumnezeu s-a v\zut pogor`nduse ca un porumbel. {i glas din cer
zicea: Acesta este Fiul Meu cel
iubit `ntru Care am binevoit.
(Matei, III, 16)
Domnul deci `[i preg\tea
Fiul, ca s\-[i `ndeplineasc\
menirea de M`ntuitor, Botezul s\u
la v`rsta de 30 de ani `nt\rindu-L
pentru ispitirea de 40 de zile din
pustie, `nv\luindu-L `n pace [i
smerenie. De aceea, la 6 ianuarie
se face la Biseric\ slujba de
Sfin]ire a apei ca s\ fie de
folos tuturor credincio[ilor.
~n ziua de 7 ianuarie, la
Sf`ntul Ioan, iar\[i mergem la
Biseric\. Oamenii ì pomenesc
acum pe cei mor]i [i ì ureaz\ cu
La mul]i ani! pe cei vii. Sf`ntul
Ioan Botez\torul propov\duise
poc\in]a, `n vremea lui Irod. {i a
fost decapitat, la cererea femeii
desfr`nate a acestuia. Dar fapta
sa minunat\, de a-L boteza pe
Hristos, a adus acestei omeniri
Botezul, ca o cur\]ire de p\catul
originar, m`ntuind lumea [i
sfin]ind apele [i via]a.
Astfel se `ncheie o lun\ de
s\rb\tori tradi]ionale romne[ti,
prilejuri de odihn\ dup\ muncile
intense de p`n\ acum, dar [i
prilejuri de bucurie cre[tin\, de
afirmare a credin]elor [i datinilor
str\mo[e[ti. A[a c\, dragi romni
cre[tini, indiferent pe ce
meleaguri ne-au fost purta]i pa[ii,
nu trebuie s\ uit\m niciodat\ care
ne este ob`r[ia [i care ne este
credin]a `n Dumnezeu.
ar, mai ales, la figurat
(sau tot la propriu, dar
altfel?!), dac\ avem `n
vedere alt\ precizare a
autorului referitoare la
coordonatele
unui
spa]iu amor]it, `n care
am crezut at`]ia ani, c\
tr\im, dar de fapt
orbec\iam [i adunam
zile negre [i nop]i f\r\
lun\ la o cunun\ de
e[ecuri pe care o
numeam via]\, sau,
altfel spus, c`nd c\uta
s\-[i `nsu[easc\ alfabetul misterului
[i geometria cunoa[terii de sine...
Sub forma unor scrisori expediate, de la Polul Nord, unei fiin]e
r\mase `n lumea cea proscris\, poetul, retras aparent `n singur\tatea sa
(se poate citi [i `n turnul s\u de
filde[), `ns\ prezent `n cotidian, cu
toate antenele `ndreptate spre ceea
ce se `nt`mpl\ `n jur, prezint\ o
`ntreag\ palet\ de tr\iri, trecute [i
prezente, de[i uneori, sub imperiul
odei eminesciene, ì scap\ fr`nturi
Pag. 4
O ALT| ~MP|R|}IE A POEZIEI

din versurile acestuia (nu credeam
c\ a[ putea...; muntelui de
singur\t\]i; `n zadar bra]ele-mi...) la
fel proced`nd [i c`nd subliniaz\

senza]ia de frig, la propriu [i la figurat,
`n stilul locuin]ei lacustre bacoviene,
nefiind zg`rcit cu imaginile decupate
din imensul continent alb.
Indiferent din ce perspectiv\ privim textele din aceast\ carte, vom

constata c\ poezia lui Mihai
Merticaru, `n sensul abord\rii celui
mai nobil sentiment ce caracterizeaz\
fiin]a uman\ iubirea , sentiment
v\zut acum din perspectiva individului
ajuns, mai `ntì, la jum\tatea
cap\tului p\m`ntului, apoi, la trei
sferturi distan]\ de acela[i reper, [i
care va constata c\ iubita este axa
p\m`ntului, este o poezie de maturitate, elaborat\ `ndelung, folosind, cu
pricepere [i cu m\sur\, instrumentele
poeziei moderne [i post moderne, dar
[i figurile de stil absolut inedite [i
inspirate, distribuite cu m\sur\ `n
canavaua textului poetic, `n ciuda faptului c\ nici acum nu scap\ (sau nu
vrea s\ scape?!) de obsesiile sale din
volumele publicate `n anii urm\tori
debutului (v. frecventa folosire, [i
acum, a unor sintagme precum catedrala de azur m\rc\ a poeziei sale)
[i chiar a elementelor specifice prozodiei clasice (mai ales rima).
Cartea lui Mihai Merticaru, care,
de fapt, este alc\tuit\ dintr-un singur

poem structurat `n [aizeci de c`nturi,
poate fi citit\ [i `ntr-o alt\ cheie,
aceea a refugiului imaginar al poetului
din lumea `n care p\m`ntul `]i fuge de
sub picioare, `n cea imaculat\, la propriu [i la figurat, unde ...mun]ii de
ghea]\ / [i astrele `[i or`nduiesc ritmul
/ dup\ respira]ia [i pulsul inimii tale...,
`n acest univers unde nimic nu-i este
interzis [i unde inten]ioneaz\ s\ se
`mb\ieze zilnic `n apele lustrale pentru purificare.
Universul poemelor este unul din
vecin\tatea apocalipsei, alc\tuit din
lumin\ [i `ntuneric, fl\c\ri [i fulgere, /
amintiri [i visuri, lini[te [i indiferen]\,
/co[maruri [i ecouri, umbre [i cruci, /
`mp\r\]ie de ghea]\ delirant\, sor\
cu pustia. {i mai face o
surprinz\toare apreciere. La Polul
Nord al singur\t\]ii mele via]a este
at`t de dur\ `nc`t e de p\rere c\
Ovidiu la Tomis se alinta. Toate
acestea nu vor putea fi sesizate dac\
nu vom avea `n vedere c\ poezia pe
care o discut\m acum este una de ati-
APOSTOLUL
tudine social\ a poetului care a suferit

ca noi to]i mocirla unui veac sodomizat... De-abia retras `n lini[tea universului alb el este `n stare s\
descifrez cu u[urin]\ / direc]ia
acvilonului turbat, / dar [i violetul
ame]itor al pietrei / de ametist din
orice privire, / melancolia p\m`ntului
b\tucit de triste]e... Poetul, ajuns la
v`rsta de aur, se consider\ st\p`nul
absolut al singur\t\]ii mele, un portdrapel al tuturor celor care locuiesc `n
toate pustiurile de pe p\m`nt / din aer
[i / din suflete [i m\rturise[te: scriu
ca s\ m\ eliberez de un pustiu.
Mai consemn\m o evadare din
imperiul ce]ii, o eliberare de toate
himerele cu care [i-a intersectat
pa[ii, o lep\dare de cele [apte
r`nduri de piei t\b\cite, dar surprinz`ndu-l pe Dumnezeu `ntr-un
simultan / de opera]ii pe cordul mai /
multor indivizi, c\rora le / scotea inima
din piept [i le / punea `n loc o piatr\
de rù bine [lefuit\ / le scotea apoi
creierul [i-l / `nlocuia cu un CD.
Putem considera c\ aceast\
carte este spovedania autorului `n

fa]a duhovnicului suprem cititorul.
Nimic nu-i scap\. Cu g`ndul str\bate
dimensiuni incomensurabile `n spa]iu
[i timp, de la `nceputuri / c`nd `nc\ nu
se rostise cuv`ntul / [i nimic nu era
scris, la prezent (...o banchiz\ / `n
deriv\ / `n plin\ tranzi]ie romneasc\
/ [i f\r\ sf`r[it.), scrut`nd c`ndva-ul
incert al viitorimii.
Poetul ]ine s\ precizeze, cultul
deosebit pe care `l are fa]\ de cuv`nt,
alc\tuind sintagme [i enun]uri care se
re]in: `n coliba mea de cuvinte [i de
ghea]\; cuvintele, lupi `nfometa]i ai
iernii geroase / amu[in\ beregata
`ns`ngerat\ a `ndoielii; atotputernice
[i sfinte cuvinte!..., consider`ndu-se
un risipitor de sentimente.
~n `ncheiere Mihai Merticaru precizeaz\ c\ nimic n-a fost `n zadar, [i
afirm\ optimist: ...de-aici voi pleca
mai departe, / tot mai departe, `n alt\
poveste, / [i voi fi peste tot / [i
nic\ieri..., ultimele patru c`nturi constituindu-se `ntr-un veritabil c`ntec de
leb\d\, `nainte de desp\r]irea de
umbr\, [i l\s`nd cititorului un postscriptum, care nu era absolut necesar
`n economia c\r]ii.
decembrie 2009
O VIA}| PENTRU {COAL|

Cel mai iubit dintre apostoli
ubea tot ce-i frumos:
c\r]ile, pe care le
citea ca un profesor
de romn\, florile,
poezia... Se sim]ea
`n largul lui `n lumea
actorilor TT, `n
mijlocul pictorilor de
la atelier, `n universul
scriitorilor nem]eni, a
oamenilor de [tiin]\,
sau al muzicienilor
Liceului de Art\
Victor Brauner, al c\rui titular a
fost ani de zile.
Era pentru mine o lec]ie de
patriotism, cum rar mi-a fost dat
s\ v\d: ì certa necru]\tor pe cei
care erau nevoi]i s\ plece de la
catedr\, m`na]i de urgente nevoi
financiare ale familiilor lor, fiind
convins c\ nici un intelectual din
[coal\ n-ar trebui s\ slujeasc\
mediocrii str\in\t\]ilor, [i de
aceea s\rea ca ars atunci c`nd
cineva din st\p`nire `ndr\znea
s\-i umileasc\ vreun coleg din
cancelarii.
Era onest, era justi]iar, era
Unic!
C`nd intra `ntr-o `nc\pere,
ne saluta cu bra]ele larg
deschise, ca ni[te aripi de [oim
[i cu gura p`n\ la urechi spunea:
V\ pup pe to]i [i v\ iubesc!, [i,
ca la un semnal, toat\ lumea
z`mbea, ca [i cum ar fi venit...
Floriile.
Pe toate le ierta, `n afar\ de
trei: prostia, ipocrizia [i
meschin\ria, pentru c\ el pe
toate le putea face, pe fa]\ [i la
vedere, f\r\ s\ mint\ [i f\r\ s\
fure, pentru c\ nu se temea de
nimic [i tr\ia fiecare clip\ `ntr-un
mod autentic, fiind curat cu
inima.
Z\p\cit [i [ugub\], era
m`ndru de mintea lui, ca orice
berbec veritabil, care `[i
ad\poste[te acolo toat\ averea
lui [i de aceea se distra copios
atunci c`nd ì spuneam: Florinel,
capul t\u este o adev\rat\ institu]ie!
Din punct de vedere vestimentar, era un adev\rat specimen; nim\nui nu-i putea sta bine
cu ceea ce lui i se potrivea.
Rafinat, rasat, creativ... purta la
fel de nobil Sumanul de la
Revolu]ia din decembrie 1989,
pe care n-a putut-o rata ca lider,
p`n\ la celebrele-i bijuterii din
argint masiv, asortate f\r\ ostenta]ie la coafura [i ]inuta

tinereasc\ de blue-jeans, proprie genera]iei flower-power.
Era un paradox viu: un aristocrat `n slujba proletariatului!
Credea `ntr-un mod profund
`n Dumnezeu. S-a spovedit la
marele P\rinte Ilie Cleopa [i la
P\rintele Iustin P`rvu [i s-a
recules `n M`n\stirea Fr\sinei, `n
chilia prietenului s\u, actorul
Drago[ P`slaru, ajuns dup\
mineriade, un mare rug\tor al
Romniei. Dintre argumentele
Copiii [i familia erau totul

pentru el: n-avea fat\ [i ginere,
avea fata - Irina - axisul sufletului lui, mare c`t o lume [i un
b\iat, b\iatul lui, C\t\lin, om de
pus la toat\ rana; c`t despre
Elena, declara pretutindeni:
nevasta mea e de[teapt\ [i
bun\ de pupat... diminea]a, la
pr`nz [i sara.
Avea voca]ia d\ruirii [i a prieteniei [i era convins c\ oamenii
fac lucrurile [i nu invers, iar pentru el, banii erau simple lucruri.
Profesorul Florin Florescu a
Martie 2009
Preafericitului Augustin, dou\ ì

pl\ceau `n mod deosebit - Dac\
nu crezi, nu vei `n]elege! [i mai
ales Iube[te [i f\ ce vrei! - [i de
aceea simt c\ traseul lui astral
este unul de lumin\...
Era sincer ca o lacrim\,
curajos ca un teuton, liber ca o
arip\. Era Florin al nostru, Bun al
`ntregului popor [colar..., era ca
o Lec]ie deschis\.
fost cel mai generos om pe care

l-am cunoscut vreodat\ [i singurul care avea puterea s\ spun\
oricui, cu o inocen]\ de invidiat:
Mam\, tat\, atunci am gre[it,
iart\-m\! {i nu aveai cum s\ te
superi pe el, nici m\car atunci
c`nd te t\ia, pentru c\ avea
`ntotdeauna la `ndem`n\ patru
[eptari [i un as de trefl\, gra]ie
`nzestr\rii proprii, d\ruit\ cu
generozitate
de
bunul
Dumnezeu.
La o `nt`lnire de suflet cu prietenii, a mai n\scut o idee: cear fi s\ facem noi o revist\ a
cadrelor didactice din jude]ul
Neam], finan]at\ de Sindicat, pe
care s-o numim tot Apostolul.
P\rea o utopie, dar visul lui a
devenit realitate, a[a `nc`t ea
exist\, [i `n noiembrie a.c. a
`mplinit 75 de ani de la na[tere
(1934), iar `n martie 2009 - 10
ani de la Re-na[tere (Seria
nou\). Ce dovad\ mai mare c\ a
fost [i un iubitor de tradi]ie a
d\sc\limii romne[ti ne mai trebuie? El `nsu[i era venit dintr-o
familie de mari `nv\]\tori: D-na
`nv\]\toare Margareta (mama
lui) [i d-l Director Neculai
P`rloag\ (unchiul). De aceea, `n
spirit florentin, el va r\m`ne, `n
sufletul nostru, un fel de
Apostol, poate cel mai iubit dintre cei contemporani.
Atunci c`nd l-am vizitat pentru ultima oar\, `n Salonul 6 al et.
I - ORL din Spitalul Jude]ean
Neam], st\tea cuminte, resemnat, cu ochelarii pe nas [i scria
ca un [colar con[tiincios o
scrisoare c\tre colegii lui din
Consiliul Na]ional Sindical; ì
venise vremea s\ se odihneasc\, s\ [ad\ [i s\ scrie [i
avea aerul unui om `mp\cat [i
`n]elept, c\ruia nu-i mai venea
s\ zburde. Cu distinc]ie [i cu
mare demnitate, m-a salutat din
u[\, cu mult drag, [i atunci am
auzit ce-a g`ndit: Mergi cu bine
[i nu te teme...Dumnez\u e
mare..., comunismu-i departe!
CUVINTELE DIN URM|

reotul invit\ asisten]a la reculegere, reamintind de minunea `nvierii lui Laz\r, frigul sa `nte]it, urc\ de la picioare [i cre[te ner\bdarea, dar mai sunt vorbe de spus despre
cel `ntins pe mas\. Mul]i spun c\ l-au cunoscut, l-au apreciat [i - ei bine -, chiar l-au
iubit. Pentru mul]i a f\cut binele cu o deta[are aristocratic\, f\r\ s\ a[tepte vreo
r\splat\, ba chiar pl\tind tot el [i ad\lma[ul.
Unii chiar simt nevoia s\ spun\, s\ recunoasc\, s\ m\rturiseasc\ acest adev\r,
altfel ar avea ceva pe con[tiin]\.
Cel plecat, `ns\ este, de acum, complet imun la osanalele pe care, `n fond, le rostim mai cur`nd pentru noi, cei r\ma[i, dar a[a-i uzan]a : De mortibus nisi bene.
~nve[m`ntat, ca o mumie faraonic\, `n straturi-straturi de cuvinte, trupul r\posatului este un palimpsest. ~ncepe cu sf`r[itul: Dumnezeu s\-l odihneasc\!
La moartea lui Florin Florescu a c\zut o ultim\ stea.
Cea a genero[ilor. Dup\ aceea s-a f\cut mai frig.
Restul e t\cere.
Profesorul mentor,
o necesitate
a sistemului actual
de `nv\]\m`nt
ormarea cadrelor didactice de cea mai buna calitate, `n vederea instruirii [i educ\rii noilor genera]ii, a devenit ]inta politicilor educa]ionale `n toate
]\rile europene. A asimila [tiin]a [i arta pred\rii, a
activit\]ii educa]ionale este tocmai ceea ce confera identitatea profesional\ a celui ce se
preg\te[te pentru o adev\rat\ carier\ didactic\.
~n actualul context `n care durata studiilor universitare s-a redus [i, implicit au fost reduse [i
orele de practic\ pedagogic\, consider c\ se
impune introducerea mentoratului, acea perioad\
`n care studen]ii [i profesorii debutan]i s\-[i
`nsu[easc\ informa]iile necesare [i s\-[i dezvolte abilit\]ile
pentru a profesa.
Mentorul este cadrul didactic de specialitate dintro unitate [colar\ care are responsabilitatea de a conduce [i coordona practica pedagogic\ a studen]ilor, sau inser]ia profesorilor debutan]i prin intermediul c\reia ace[tia aplic\ no]iunile [i
cuno[tin]ele de metodic\ a pred\rii disciplinei dob`ndite `n
facultate [i `nva]\ s\ predea.
Mentorul organizeaz\ lec]ii demonstrative [i ore de
predare pentru studen]ii practican]i [i cadrele didactice debutante, `ncadr`nd practica pedagogic\ a acestora `n sistemul
concret de desf\[urare a procesului de `nv\]\m`nt [i totodat\
le ofer\ acestora posibilitatea de a-[i `nsu[i tehnici, metode [i
procedee didactice c`t mai variate. El are rolul de a-i ajuta pe
practican]i s\ analizeze obiectiv procesul pred\rii proprii sau
a altor profesori [i trebuie s\ stabileasc\ scopuri realiste [i
precise ale activit\]ii didactice, care s\ conduc\ la
`mbun\ta]irea calitativ\ a acesteia. Profesorul mentor ofer\
practican]ilor un feedback rapid [i eficient pentru dezvoltarea
lor profesional\.
Mentorul are datoria de a colabora cu profesorul metodist
din facultate, acesta din urm\ oferindu-i sprijin complementar.
Totodat\, mentorul ajut\ [i colaboreaz\ cu ceilal]i profesori
mentori din cadrul comisiei metodice, `n activitatea pe care o
desf\[oar\ cu studen]ii practican]i.
Rolul mentorului este de a identifica [i valorifica atuurile
discipolilor impulsion`ndu-le autodezvoltarea profesional\ [i
vizeaz\ reducerea punctelor slabe. Pentru viitoarele cadre
didactice, faptul c\ se pot forma al\turi de un profesionist `n
domeniu constituie un avantaj substan]ial.
Mentorul are responsabilitatea `ntocmirii fi[elor de evaluare [i a acord\rii unei note pentru activitatea didactic\ a studen]ilor practican]i, atrage practican]ii [i `n activit\]ile din afara
clasei (serb\ri sau spectacole [colare, cercuri pedagogice,
[edin]e [i consulta]ii cu p\rin]ii etc. ~ntr-un cuv`nt ì preg\te[te
pentru tot ceea ce `nseamn\ munca educativ\ [i formarea
tinerelor vl\stare).
Satisfac]ia major\ a muncii mentorului este de a da discipoli foarte buni, pentru c\, `n general, mentorilor le place s\
ofere tot ceea ce au `nv\]at [i [i-au asimilat pe parcursul carierei.
Drd. Mihai FLOROAIA
ntr-o lume mercantil\,
`n care rela]iile interpersonale sunt de
genul troc, iar c\ut\rile
se rezum\ la multiplicarea profitului sau
solu]ii pompieristice
anticriz\,
merg`nd
pelerin obosit, pe
c\r\ri de munte, `n
c\utarea
t\cerii
d\t\toare de sensuri,
po]i avea bucuria unic\
a `nt`lnirii pe Cale cu anahoretul
Rafail Noica, pe numele s\u de
mirean R\zvan Noica.
A[a cum afirm\, el [i tat\l s\u,
Constantin Noica, sunt, fiecare pe
un drum propriu, maluri de o parte
[i de alta a aceluia[i rù, rù care
are aceea[i origine [i aceea[i finalitate. De fapt, cele dou\ maluri ale
rùlui sunt c\utarea filozofic\ [i
c\utarea teologic\, dou\ modalit\]i
de cunoa[tere a divinit\]ii [i, implicit, a omului ca imago dei. A[adar,
devenirea `ntru fiin]\ a lui
Constantin Noica este redimensionat\, din perspectiv\ teologic\, de
RAFAIL NOICA SAU CEL|LALT NOICA

c\tre fiul s\u, Rafail Noica.
N\scut `n anul 1942, la 13 ani,
Rafail pleac\ cu mama sa, englezoaic\, [i cu sora sa `n Anglia.
~nt`lnirea cu P\rintele Sofronie,
mare duhovnic al M\n\stirii Essex,
ì schimb\ total via]a. ~n 1961,
revine, dup\ numeroase peregrin\ri
religioase, la ortodoxie. ~n anul
1965 este tuns `n monahism [i
R\zvan Noica devine Rafail Noica,
anahoretul ca fascineaz\ prin profunzimea g`ndirii sale. Ucenic al
p\rintelui Sofronie, iar acesta, la
r`ndul s\u, al Sf`ntului Siluan
Athonitul, Rafail Noica simte, ca [i
tat\l s\u, c\ are un mesaj pentru
Romania [i, de aceea, se `ntoarce
`n ]ar\ `n 1993, tr\ind `n sih\strie, `n
Mun]ii Apuseni.
Coboar\ din c`nd `n c`nd pentru a transmite sufletului romnesc
fr`nturi de `n]elepciune din g`ndurile
[i experien]a sa `n cadrul
numeroaselor conferin]e, precum [i
`n contextul a dou\ lucr\ri: G`nduri
[i Cultura Duhului.
decembrie 2009
Sf`ntul Siluan Athonitul, bunicul

s\u spiritual, este cel c\ruia i se
reveleaz\ Hristos, `n agonia
c\ut\rilor sale, spun`ndu-i: }ine-]i
mintea `n iad [i nu dezn\d\jdui,
mesaj adresat, prin el, lumii contemporane ce se confrunt\ cu

experien]a locuirii `n iad. Chiar [i `n
acest iad, dac\ ai experien]a real\

a `nt`lnirii cu Hristos, ai [ansa s\ te
m`ntuie[ti. Cum? Imit`nd modelul
hristic prin iubirea `ntregii crea]iiimplicit a celor ce nu ne iubesc- [i
prin smerenie.
Format pe aceea[i filier\
cre[tin\ puternic\, dup\ peregrin\ri
APOSTOLUL
prin alte contexte religioase (anglicanism, Biserica Penticostal\, congrega]ionism), Rafail Noica ne
propune redescoperirea frumuse]ii
cre[tinismului. Chiar dac\ ne-am
alienat de ceea ce este esen]ial
propriu naturii noastre, `n acest iad
`n care suntem bombarda]i cu informa]ii, `ndoieli, avem- consider\
Rafail
Noicaposibilitatea
redescoperirii noastre printr-o
`nt`lnire autentic\ cu Dumnezeu nu
doar `n biseric\, ci [i `n liturghia de
dup\ liturghie, `n fiecare moment al
existen]ei noastre tr\it ca act liturgic, ca act al `nt`lnirii permanente cu
D\ruitorul ce ne ofer\ Darul
suprem, pe Sine `n Jertfa sa continu\. Smerenia lui Hristos- afirm\
el- este o alt\ virtute pe care trebuie
s\ o dob`ndim: Las\-i pe oameni s\
fac\ ce vor din tine, dar tu nu ai
dreptul s\ faci ce vrei din ei.
A[adar, cel ce se coboar\ pe sine
se va m\ri [i cel ce se m\re[te pe
sine se va cobor`- un mesaj paradoxal `ntr-o lume `n care e[ti educat
s\ domini, s\ ai voin]\ de putere,

dar acesta este cre[tinismul,
renun]are la dorin]ele egoiste,
moartea omului vechi robit de patimi [i na[terea omului nou, c\ci
bobul de grù, dac\ nu moare, nu
poate da roade.
Un alt aspect paradoxal, evocat de Rafail Noica, este
redescoperirea Logosului, a puterii
cuv`ntului, precum [i a t\cerii. To]i
arunc\m cuvinte, etichet\m, vorbim
mereu, cre\m prin cuvinte goale
lumi lipsite de realitate [i uit\m c\
prin Cuv`nt a fost creat totul. De
aceea, trebuie s\ redescoperim
taina c\ut\rii Creatorului `n t\cere
[i, prin cuv`ntul rostit, s\ zidim pentru a crea lumi autentice.
Suntem chema]i, prin mesajul
lui Rafail Noica, s\ ne re`ntoarcem
la dialogul iubirii dintre crea]ie [i
creator, c\ci c\derea omului a fost
determinat\ tocmai de fr`ngerea
dialogului iubirii.
Prof. Mirela URD|
Text preluat din Anotimpuri,

octombrie- decembrie 2009
Pag. 5
OAMENI CARE AU FOST

Olimpia Teodoru-Oltea o via]\ d\ruit\ [colii (IV)
~ncep`nd cu acest num\r al revistei, vom publica parte din
amintirile Olimpiei Teodoru-O
Oltea, cele pe care le socotim de larg
interes pentru cititori. Am f\cut demersuri [i ne afl\m pe calea cea
bun\ pentru a intra `n posesia scrierilor literare proz\ [i poezie de
care autoarea aminte[te `n aceste `nsemn\ri, pentru o eventual\
recenzare (sau reublicare?). Ve]i descoperi c\ tot ce va fi `ncredin]at
tiparului `n continuare `nseamn\ veritabile pagini de literatur\.
Facem precizarea c\ nu s-a
a intervenit cu nimic `n textul original,
unele omiteri fiind marcate prin puncte `ntre paranteze. Singurele
`ndrept\ri f\cute de noi sunt cu totul nesemnificative [i ]in de aducerea textului la actualele semne de punctua]ie, ortografie [i forme
fonetice ale cuvintelor.
Constantin CUCU
(ccontinuaare din nr. 120)
Octavian Goga. Cea

din urm\ convorbire
cu vulcanicul poet
naintea r\zboiului
mondial, din 1916.
}ara
fierbea.
C`rmuitorii socoteau
`n]elept ca Romnia
s-a[tepte momentul
potrivit intr\rii `n
r\zboi, cu arma la
picior. Poporul se
temea c\, o prea lung\ neutralitate n-ar
fi dus la f\urirea Ardealului
na]ional.
Nicolae Filipescu, Tache
Ionescu, Delavrancea, preot
Vasile Lucaci, Octavian Goga,
vulcanizau atmosfera.
La Teatrul Na]ional din
Bucure[ti pentru a nu [tiu
c`ta oar\ se juca Domnul
notar, de Octavian Goga,
pies\ tenden]ioas\, cu caracter na]ional.
Capitala s\rb\tori pe
marele poet autorul printrun banchet, la Hotelul
Bulevard.
Poe]i, scriitori, profesori,
medici, avoca]i toat\ intelectualitatea Bucure[tilor adunat\
`n jurul dinamicului c`nt\re].
Discursuri, toasturi [i,
printre ele, cuv`ntul mi se d\ [i
mie:
Ocatvian Goga este un
preot al artei! ~n ritmul lui,
tremur\ versul obosit al tuturor
suferin]elor
noastre,
al
n\dejdilor noastre! Dincolo [i
dincoace de Carpa]i, c`ntecele
lui cu ale lui Alecsandri
r\sun\ ca tr`mbi]a de r\zboi,

mobiliz`nd `ntreaga suflare
romneasc\, pe acela[i front,
pentru acela[i ideal: unitatea
na]ional\.
~ncheiasem
scurta
cuv`ntare, ciocnind paharul cu
vecinii de mas\, c`nd, v\d
`nainte-mi, pe s\rb\toritul poet
cu mìnile pline de flori; `n ochii
lui, mari [i limpezi, c-un strop
din ad`ncul cerului albastru,
lic\rea bucuria, nu pentru
cuvintele rostie, ci pentru
flac\ra patriotismului lor.
Foarte mi[cat, `mi mu]ume[te
[i-mi `ncarc\ bra]ele c-un
snop de crini albi.
~ntreb dac\ a primit ni[te
lucr\ri proprii, ce-i trimisesem
`n temni]a din Seghedin?
M\ prive[te lung, poetul,
[i-mi r\spunde, mirat:
Au avut grij\, Ungurii,
s-alunge r`ndunica ce-mi ciripea la fereastr\ de ]ara-mi
romneasc\!
Zbucni, apoi, r\zboiul. La
Alba Iulia, 1918, Romnia
mare fu `nf\ptuit\! F\urit\ prin
vitejia osta[ului, prin patrio-
tismul c`rmuitorilor, prin

m\rea]a jertf\ de s`nge, a
lealului Ferdinand I, prin ajutorul Marilor Alia]i, prin pana
scriitorilor [i prin vulcanicul
Goga.
Frontul de arme f\cu loc
frontului cultural economic.
Neprih\nitul alb al surorilor de
Crucea Ro[ie `nvesti hlamida
apostolatului.
Aveam sacra misiune de a
contribui la unificarea limbii [i
sufletului neamului.
Abia trecusem Carpa]ii
ocup`nd catedra de limba [i literatura romn\ `ntr-un ora[
din Banat c`nd fui rechemat\
`n Moldova, pentru un proces
de milioane, deschis prin
moartea unei rude.
Procesul, greu [i de lung\
durat\, cerea un concediu de
dou\ luni.
Alerg
la
Bucure[ti.
Cabinetul demisionase. Din
fericire, Octavian Goga mai
gira c`teva ore Ministerul

[coalelor.
T`n\rul [ef de cabinet fiul
celor doi distin[i scriitori Hodo[
m\ introduce la ministru.
{i ce ve]i face cu milioanele? m\ `ntreab\ ministrul, cu ochii lui calzi, vii [i
alba[tri, ca dou\ cicoare de
c`mp.
{coala, biserica, studentul, orfanul, s\racul se vor
bucura!
Eu `ns\ nu mai sunt ministru; nu am c\derea de a v\
`ncuviin]a concediul !?
Dar
ieri,
era]i!
~ncuviin]`ndu-mi concediul de
ieri, pierd dou\ zile [i c`[tig
dou\ luni!
- S\ v-ajute Dumnezeu, s\
c`[tiga]i milioanele, zice,
z`mbind; semneaz\ cererea [i
adaug\: Nu uita]i promisiunea:
[coala [i biserica.
Dup\ r\zboi. Via]a, schimbat\ cu totul. ~nvr\jbirea
nenorocit\ a polticianismului,
spiritul regionalist, prea pronun]at, iscaser\ o umbr\
trec\toare `n raporturile dintre
fra]ii romni.
De pe piscul vizionarului
s\u na]ionalism, Ocatvian
Goga nu era nici R\[inean, nici
Transilv\nean, ci Romn.
~n conferin]a ce-l adusese
la Lugoj, vorbi ca Romn, ca
un `nfl\c\rat B\rbat de stat, ca
un Apostol! V\dia cum cele
dou\ mari `nrùriri: german\,
dincolo de Carpa]i, francez\,

dincoace,s-au `mbinat armonios `n caracterul nostru
na]ional. V\dia suferin]ele [i
titlurile de noble]e ale Vechiului
Regat: }ara Veche! Romn
din
}ara
Veche,
nu
<<Reg\]ean>>!
Lumin\ spiritele; electriz\
sufletele; unific\ inimile.
Conduc`ndu-l la gar\ [i
oferindu-i un volum de poezii,
cu un titlu b\n\]ean ce tocmai tip\risem `[i aminte[te
de proces [i m\ `ntreb\: - Cea]i f\cut cu milioanele? - Am
r\mas s\rac\. Al]ii, cu mai
pu]ine drepturi, au intrat `n
st\p`nirea lor! De-a[i fi g\sit [i
la cei ce ne-au judecat spiritul
de dreptate [i l\rgimea de
suflet a(le) Ministrului meu de
atunci, ast\zi a[i fi avut\! Sunte]i bogat\ [i a[a! La catedra unde [i Dv pl\m\di]i sufletul ]\rii de mìne [i cu floricele
acestea culese, cum v\d, pe
plaiurile Banatului, ar\t`nd spre
volumul ce-i d\ruisem
crede]i-m\, sunte]i bogat\! {i
folosi]i mai mult ]\rii cu s\r\cia
de care v\ pl`nge]i, dec`t cu
averea care v-ar fi `ndep\rtat
de la nobila misiune ce `ndeplini]i!
Suindu-se `n tren, `mi
st`nse c\lduros m`na [i un
strop din cerul albastru al
ochilor lui, limpezi [i ad`nci,
picur\ `n sufletul meu.
~ntr-un April sunt c`]iva
ani de atunci la Academie.

~nc\ odat\ [i pentru cea
din urm\ oar\ vocea lui, de
profet, r\suna sub bolta acestui templu al g`ndirii [i sim]irii
romne[ti. ~nc\ odat\, oratorul
[i b\rbatul de Stat `mplot\[au
pe c`nt\re]!
Ne-ar mustra umbrele
acestor mari `nainta[i, de n-am
vorbi a[a cum se cuvine s\
simt\ [i s\ vorbeasc\ un
Romn. Rostea, ar\t`nd spre
chipurile unui Alecsandri,
Eminescu [i ale celorlal]i
nemuritori de pe pere]ii
galeriei.
Nu b\nia c\, numai peste
pu]ine zile depus, la Ateneu,
`n sicriu, [i `nmorm`ntat la
Ciucea [i chipul lui avea s\
se a[eze `n Pantheonul
ilu[trilor s\i `nainta[i!
~nainte de a-[i fi `nceput
discursul `n aceast\ ultim\
[edin]\ a sa Octavian Goga,
d`nd Dnei Veturia Goga o
fotografie, `n culori, a lui Andrei
Mure[anu, zicea: E cea din
urm\, se spune!
Stranie coinciden]\! Pe
c`nd el vorbea, era filmat de
fotografii din sal\. E cea din
urm\ copie a trubadurului de la
R\[inari.
Fotografia,
luat\
`n
aceast\ ultim\ a sa [edin]\
academic\, e cea din urm\
fotografie a lui Octavian Goga!
(Mrea Agapia, 1958, Dec.)
ZILELE ION CREANG|

n perioada 11-13 decembrie, au avut loc, la Humule[ti, Zilele Ion Creang\. ~n prima zi s-au eviden]iat mai multe manifest\ri. La casa de Cultur\ din T`rgu Neam] a fost un spectacol sus]inut de elevii [colilor din localitate. De asemenea,
a avut loc un concurs de literatur\-proz\ spontan\, Sub c\ciula lui D\nil\ Prepeleac [i un simpozion interdisciplinar,
Hieroglifele realit\]ii `n opera lui Ion Creang\. Tot vineri, au fost lansate [i dou\ c\r]i ale conf. univ. dr. Cristina
Emanuela Dasc\lu.
Ziua de 12 decembrie a fost una plin\. A `nceput cu o slujb\ de pomenire a scriitorului [i a rudelor sale, urmat\ de
un spectacol de colinde sus]inut de corala funda]iei Ion Creang\. Radio interna]ional Ion Creang\ [i Lumea lui
Creang\ sub penelul copiilor au fost dou\ concursuri de mare succes printre copii [i p\rin]i. Seara a fost organizat
spectacolul Prietenil\, cu participarea copiilor de la [colile din T`rgu Neam], la final fiind acordate [i diplomele [i premiile c`[tig\torilor concursurilor de peste zi.
Pe 13 decembrie, de diminea]a [i p`n\ dup\-amiaza, a avut loc un pelerinaj Pe urmele lui Ion Creang\ pe traseul
T`rgu Neam] - Pipirig - Bro[teni - T`rgu Neam].
Manifest\rile au fost organizate de Consiliul Jude]ean, Prim\ria [i Consiliul Local T`rgu Neam], Complexul Muzeal Jude]ean,
Funda]ia Cultural\ Ion Creang\ [i Funda]ia Cultural {tiin]ific\ Constantin Matas\. (M. GHEGHICI)
e pe vremea c`nd eram pionieri am fost `nv\]a]i s\ credem c\ cine are carte, are parte. Problema este c\
nimeni nu ne avizase despre ce parte ar fi vorba, [i c`t de
mare ar fi trebuit s\ fie ea. Naivi, cum ne-a f\cut Bunul
Dumnezeu, am luat-o de bun\ , f\r\ s\ b\g\m de seam\
un fenomen ciudat : cu c`t aveam mai mult\ carte, cu at`t
aveam mai pu]in\ parte
Bine c\ au trecut timpurile acelea, azi tr\im o nou\
epoc\, `n care competen]a hot\r\[te ierarhiile socio-profesionale. O spun to]i oamenii politici, o confirm\ legile
statului de drept !
Drept este c\ timpul a trecut, numai c\ de schimbat
nu s-a schimbat nimic, prin p\r]ile esen]iale
Cui nu-i vine-a crede, s\ aib\ pu]intic\ r\bdare.
Deceniile de dictatur\ a clasei muncitoare ne-au ar\tat c\ societatea eticii [i etichit\]ii nu `ndr\gea omul cu carte, dec`t dac\
aceasta nu trecea de piciorul broa[tei, fiindc\ altfel, individul devenea
INTELECTUAL. Prin urmare, se transforma `ntr-un inamic al egalitarismului, deci, al comunismului. Intelectualul g`nde[te prea mult [i
deoarece g`nde[te, are idei. Spre exemplu, omului nostru nu-i convin
obsecvien]a umil\ a capului plecat ca s\ nu-l taie sabia, lingu[itoria
servil\, dela]iunea v`nz\rii pe 30 de argin]i. El refuz\ orice apologetic\ a puterii, orice osana t\mìat\ cu ipocrizii, orice viclenie
ho]easc\. In acela[i timp, acest om are prostul obicei de a crede `n
valorile demnit\]ii personale [i libert\]ii sociale.
Nici nu mai `ncape vorb\ c\, `ntre interesele comunismului [i in-
Pag. 6
telectualitatea ca fenomen, ca prezen]\ social\, exist\ o incompatibilitate fundamental\. Sistemul nu se putea, totu[i, lipsi de intelectuali, oric`t de ]\r\nesc-muncitoreasc\ era or`nduirea visat\ de Marx,
Engels [i Lenin. A[a c\ s-au creat la ordin noi structuri ideologizante,
cu rol de `ndoctrinare, de `nregimentare, care s-au numit proletcultism. Noi institu]ii, produc\toare de proletcultur\ [i de intelectuali pe m\sura ei nu au `nt`rziat : {colile Interjude]ene de Partid,
ALERGIA LA CULTUR|
Cabinetele Jude]ene de propagand\, transformate apoi `n Cabinete
de Informare [i Documentare, ba chiar [i o academie, paralel\ celei
adev\rate, numit\ Academia {tefan Gheorghiu.
Mii [i mii de noi intelectuali s-au produs `n programul prin ceea
ce s-au numit Universit\]i Muncitore[ti. Noua cultur\, a proletariatului, promova realismul socialist care trebuia s\ `nf\]i[eze lumii
g`ndurile [i faptele noii clase conduc\toare a societ\]ii, proiectele
revolu]ionare, pe care idealurile decadente ale fostelor clase conduc\toare le submina.
Performan]a intelectual\, chiar excelen]a, erau privite cu o vigilent\ suspiciune, c\ci PCR-ului nu-i p\sa de a[a ceva. Cea mai `nalt\
virtute era ata[amentul fa]\ de cauza partidului-stat. Prin ata[ament
se `n]elege respectarea oarb\ a ierarhiei, adic\ servilismul slugarnic,
denumit disciplin\ de partid : cine nu este cu noi, este `mpotriva
noastr\ ! Omul cu carte, specialistul, expertul nu f\cea doi bani. Dac\
APOSTOLUL
Tovar\[ul a spus c\-i alb\, alb\ era ! Ideea era clar\: Partidul nu
gre[e[te niciodat\, c\ci el `ntruchipeaz\ voin]a maselor, care i-a
`ncredin]at soarta na]iunii. Un principiu sacrosanct, mult drag
tovar\[ului Stalin : cadrele hot\r\sc ! Ce, dac\ realitatea arat\ tocmai viceversa? Totul este posibil dac\ vrea Partidul. Omul politic nu
trebuie s\ se priceap\ la nimic, el trebuie s\ execute, s\ realizeze
linia Partidului, adic\ s\ apere interesele acestuia chiar `mpotriva
necesit\]ii obiective. P`n\ unde? P`n\-n p`nzele albe [i mult mai
departe, c\ci dup\ noi nu mai este nimic dec`t potopul.
Alergia la cultur\ este o boal\ care s-a transmis, dup\ balamucul decembrist, noului sistem, care nu dispunea de oameni noi ci de
parveni]i abili, descenden]i sau acoli]i ai nomenclaturii, gr\bit\ s\ se
consolideze economic.
Omul de cultur\ este la fel de `nstr\inat, prost remunerat, transformat `n ]inta batjocurii publice. Cadrele didactice destabilizeaz\
economia cu preten]iile lor salariale, medicii sunt ni[te impostori care
iau [per], magistra]ii fac blaturi, ceilal]i bugetari nu sunt dec`t un balast pentru bietul Stat cu venituri anemice. Diplomele se v`nd la metru
ster, la concuren]\ cu permisele de conducere auto, rota]ia cadrelor
pe func]ii a devenit principiu, spiritul `mbog\]irii din mers na[te noi
ierarhii, din v`rful c\rora agrama]ii candideaz\ cu neru[inare, iar competen]a `[i d\ duhul sub cizma de fier a Partidului majoritar, care
piloteaz\ f\r\ s\ aib\ habar `ncotro se `ndreapt\.
Oricum, nimeni nu va da socoteal\ cuiva.
~n micu]a noastr\ democra]ie s-au schimbat numai culorile. Nu
prea se mai poart\ ro[ul.
Prof. dr. D.D. URSACHE
decembrie 2009
LEC}IA DE ISTORIE
BIOGRAFII PARALELE
MARTOR AL EPOPEII BICAZULUI

ram elev al {colii Normale
Gheorghe Asachi [i `n primul
p\trar (anul [colar avea patru
p\trare) al anului [colar 19491950 profesorul nostru de
geografie, Ri]u Popovici, ne aduce
vestea c\ `n data de 13 noiembrie
1950, Consiliul de Mini[tri al
Republicii Populare Romne a
hot\r`t: Construirea pe rùl
Bistri]a, `n regiunea Bicaz, a unui
baraj pentru crearea unui lac de
acumulare cu o capacitate de
circa 1.200.000.000 metri cubi ap\, care s\
asigure compensarea debitelor rùlui `ntre anii
seceto[i [i ploio[i.
Construirea unei centrale hidroelectrice
pe Bistri]a, la Stejaru, cu o putere de 210 000
kw [i cu o produc]ie aproximativ 430 000 000
kwh anual.
Realizarea acestei hidrocentrale a fost
visul din tinere]e al cunoscutului inginer romn
Dumitru Leonida de a pune `n practic\ proiectul s\u de folosire a energiei apelor Bistri]ei.
Construc]ia epopeii Bicazului a `nceput `n
anul 1950 [i s-a finalizat la finele anului 1960.
~n locul unui sat cu 450 de familii s-a ridicat ora[ul Bicaz.
Localnicii [i-au schimbat ocupa]iile,
locurile de munc\, `nv\]`nd noi meserii.
La muncile cele mai grele (`n batardou, la
tunel intrare, tunel ie[ire [i la excava]ii) erau
pu[i s\ lucreze de]inu]ii politici, fii de chiaburi
[i intelectuali. Ace[ti tineri f\ceau stagiul militar la munc\ (unit\]i speciale denumite T.R.L)
tradus, t`rn\cop, roab\, lopat\. Mul]i din
ace[ti tineri [i de]inu]i politici s-au `mboln\vit,
deosebit, Grigore Cap[a.

~n situa]ia `n care ne prindea cu lec]iile
ne`nv\]ate ne trimitea la munc\, la
s\p\toarea din Bicaz. A[a numea profesorul
marele [antier deschis cu ocazia construc]iei
barajului.
~n mod deosebit
se sup\ra c`nd nu
f\ceam lec]iile bune la
practica pedagogic\.
Lec]iile de practic\
aveau mai multe p\r]i
componente care se
numeau [i verigele
lec]iei. Una din verigi
era politizarea lec]iei.
Unul din colegi (ca s\
nu zic eu) [i-a adus
aminte de aceast\
verig\ tocmai c`nd
preda tabla `nmul]irii
cu 2 [i spune:
-Copii, 2x2=4 a[a
cum ne `nva]\ [i a
spus marele STALIN
Profesorul
se
enerveaz\ [i spune: L\sa]i pe marele STALIN `n pace [i face]i lec]ii de calitate c\ de nu
r\m`ne]i to]i repeten]i [i pleca]i la munc\, la
s\p\toarea de la Bicaz.
Profesorul Grigore Cap[a [i-a l\sat fiul
s\u repetent din motive de lene.
~n anul [colar IV ( 1952-1953) la
recrutare, un ofi]er, membru din comisie, `mi
propune s\ merg la {coala de Ofi]eri de
Securitate. Neav`nd origine social\ prea
s\n\toas\, tata era socotit ]\ran `nst\rit, am
unii sting`ndu-se din via]\ din cauza regimului

greu de munc\ [i slabei alimenta]ii
(subnutri]ii). Pentru mine, Bicazul a devenit o
problem\ (o obsesie) [i iat\ de ce:
Prima dat\ mi s-a oferit ca loc de munc\
Bicazul de fostul meu profesor de matematic\,
c\ruia ì port [i acum o stim\ [i un respect
refuzat. Comisia s-a infuriat [i m-a repartizat

la deta[amentele de munc\ de la Bicaz pentru
a-mi face stagiul militar la T.R.L. ~ntorc`ndu-m\ la internatul [colii m\ `nt`lnesc cu directorul [colii, un om [i profesor deosebit, Mircea
Dan [i cu profesorul de matematic\, Grigore
Cap[a.
Le explic situa]ia de la comisia de

recrutare, iar dumnealor m\ `ncurajeaz\
spun`ndu-mi: ~ntruc`t e[ti un elev bun, `n special la matematic\, str\duie[te-te s\ termini
anul [colar cu medii bune, c\ noi te vom
propune s\ mergi la facultate.
Am primit reparti]ia pentru `nv\]\m`ntul
superior, iar `n urma examenului de admitere,
am fost admis la Facultatea de Matematic\
Fizic\ a Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din
Ia[i. Urm`nd cursurile facult\]ii la zi `n perioa-
da anilor 1953- 1957 la absolvire am fost

repartizat la dispozi]ia Regiunii Bac\u.
La reparti]ie am fost dat la Raionul Piatra
Neam], care m-a trimis taman la {coala Medie
Bicaz.
La data de 1 septembrie 1957 am `nceput
meseria de apostolat ca profesor de matematic\ [i fizic\ la Bicaz, de data aceasta pe
adev\ratele.
Am fost primit cu mult\ c\ldur\ de conducerea [colii, de colegele [i colegii mei, c\rora
le datorez foarte mult.
~n mijlocul acestui colectiv am avut multe
succese dar [i ne`mpliniri.
~n aceast\ perioad\ am `nv\]at multe
lucruri bune, dar [i unele rele.
Am cunoscut `n acea perioad\ via]a de
[antier, via]a de]inu]ilor politici [i am f\cut cu
elevii multe vizite, fotografii, c`nd la baraj, c`nd
la tunelul de intrare, c`nd la tunelul de ie[ire.
~n urma unei vizite f\cute cu elevii la care
eram diriginte la viitoarea platform\ S\vine[ti,
mi s-a propus s\ vin la Piatra Neam] pentru a
construi o nou\ [coal\ unde s\ `nve]e copiii
muncitorilor care lucrau pe noua platform\ a
[antierului S\vine[ti.
~ncep`nd cu anul [colar 1961-1962 am
`nceput construc]ia noii [coli ({coala Nr. 3
din municipiul Piatra Neam]) [i care a fost dat\
`n folosin]\ `n 1964.
Din anul 1961 [i p`n\ `n anul 1997 am
func]ionat la aceast\ [coal\ timp de 36 de ani,
de unde am ie[it la pensie.
Sunt mul]umit de munca pe care am
depus-o, av`nd [i mul]umirea sufleteasc\ c\
mi-am f\cut pe deplin datoria `ntr-o perioad\
foarte grea (perioada comunist\).
Profesor Gheorghe AMAICEI
Parteneriate
de s\rb\tori
Educa]ia pentru valori - prioritate
[i necesitate
e vorbe[te foarte mult `n ultima vreme despre valori:
valori cre[tine, valori civice, valori culturale, valori
europene. Pot p\rea ni[te cuvinte prea mari c`nd e
vorba de educarea [colarilor mici. De fapt, ne referim la lucruri c`t se poate de simple, cum ar fi respectul pentru cei v`rstnici, dragostea fa]\ de neam [i
]ar\, cunoa[terea [i promovarea tradi]iilor [i lista
poate continua, dar fiindc\ s\rb\torile reprezint\ cu
adev\rat un prilej de educare prin valori [i pentru valori a[ vrea s\ insist asupra acestui subiect.
Craciunul este un cuv`nt care ne-a umplut
copil\ria; zile fulguite, pline de mister, aduc\toare de
daruri, de c`ntece, de veselie, de sperant\. Este ziua na[terii lui
Hristos. ~n lumea satului au existat dintotdeauna obiceiuri [i tradi]ii
legate de s\rb\torile de iarn\ care de care mai frumoase, mai
vechi, mai pitore[ti. ~n unele localit\]i rurale, ele sunt mai bine
conservate [i ferite de influen]ele alterante ale vremurilor moderne; `n altele, aceste valori se pierd pu]in c`te pu]in `n negura
trecutului ori sunt `nlocuite cu falsuri.
Lucrez `ntr-o [coal\ din comuna Piatra {oimului, loc `n care
se `nt`lnesc, deopotriv\ trecutul, prezentul [i viitorul. {i pentru c\
trecutul r\m`ne tot mai `n urm\ cu tot ce a reprezentat valoros, e
bine s\ arunc\m o privire asupra prezentului.
Colindele cre[tine[ti se sting, parc\, din ce `n ce mai mult.
Tot mai pu]ini copii vor s\ mai aduc\ Vestea Na[terii M`ntuitorului
nostru Iisus Hristos `n casele cre[tinilor din comuna Piatra {oimului, scrie cu regret d-na prof. Mariana Turcu, `n lucrarea Piatra
{oimului - Schi]\ monografic\.
Mai r\m`ne p\rintele care adun\ colind\tori `n Ajun [i merg
pe la casele gospodarilor cu lerui, ler [i flori de m\r.
{i mai r\m`ne, de bun\ seam\, [coala - care are, ca `ntotdeauna, rolul cel mai important c`nd este vorba despre educarea
copiilor `n spritul cinstirii valorilor str\mo[e[ti. Am `ncercat s\ le
fac cunoscute elevilor mei unele din cele mai cunoscute datini [i
obiceiuri din tradi]ia satului lor: colindele Cr\ciunului, plugu[orul [i
sem\natul de Anul Nou, capra, banda lui Bujor, C\lin, Lucan,
C\iu]ii din Piatra {oimului. ~n jurul anului 1950 existau copii `n sat
care mai c`ntau la bucium.
Dar nu erau suficiente doar ac]iunile de popularizare a acestor nestemate, a[a c\ am organizat cu elevii mei o serbare `n care
fiecare din ei a avut o contribu]ie important\, particip`nd,
deopotriv\ la interpretarea unor frumoase [i vechi colinde, a
plugu[orului, a sem\natului. Copiii au avut posibilitatea s\ prezinte aceast\ serbare nu doar `n incinta [colii, ci `ntr-un loca[ de
cultur\ potrivit pentru astfel de manifest\ri, Biblioteca Jude]ean\
G.T.Kirileanudin Piatra-Neam]. Pentru ei a fost un eveniment
deosebit, `ntruc`t au p\[it `n `mp\r\]ia c\r]ilor, vizit`nd mai multe
sec]ii ale bibliotecii. Ac]iunea a fost posibil\ datorit\ `ncheierii unui
parteneriat `ntre {coala Poieni, Piatra {oimului [i aceast\ prestigioas\ institu]ie de cultur\.
Elevii mei au f\cut `nc\ un pas pe drumul lung [i interesant al
cunoa[terii [i respect\rilor valorilor simple, dar at`t de pre]ioase
pentru noi, romnii. {i... poate, peste ani, se vor auzi mai des pe
uli]ele satului r\sun`nd vechi colinde romne[ti.
~nv. Elena L\cr\mioara URSACHE
REMEMOR|RI NEM}ENE - decembrie 2009
1/1928, la s\rb\torirea a zece ani de la unirea

Transilvaniei cu ]ara, `n sala Teatrului, a c`ntat Corul
mixt al [colilor normale din Piatra-Neam].
4/1949, s-a `nfiin]at Filiala Neam] a Societ\]ii de
{tiin]e Matematice, la st\ruin]a ilustrului matematician,
tr\itor `n Piatra-Neam], Constantin Bor[, cu sprijinul
academicianul Grigore Moisil.
5/2009, a trecut la cele ve[nice profesorul
FLORIN FLORESCU, cel care a fost `ntemeietorul [i
pre[edintele Sindicatului Liber al Lucr\torilor din
~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam], din 1990. S-a n\scut la
1 aprilie 1944, `ntr-o familie de `nv\]\tori din comuna
C`nde[ti, jude]ul Buz\u; licen]iat al Facult\]ii de Biologie de la
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia[i. A fost unul dintre
fondatorii seriei noi a revistei noastre Apostolul (martie 1999) pe
care a sus]inut-o permanent, a[a cum a f\cut cu to]i acei care
i-au solicitat sprijinul. Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!
6-7/1929, a avut loc, la Bucure[ti, Congresul General al
~nv\]\torilor. Se `ntemeiaz\ Asocia]ia ~nv\]\torilor din Romnia.
6/1949, n. la Buhu[i, Paul Chiribu]\, studii gimnaziale [i
liceale, la Piatra-Neam]. Dup\ absolvirea I. A. T. C, Bucure[ti
(1972), este repartizat la Teatrul Tineretului, unde va r\m`ne p`n\
`n 1984, c`nd se transfer\ la Teatrul Lucia Sturza Bulandra. ~n
decembrie 2009
1996, este numit de Silviu P\rc\rete director al {colii de Actorie

din Limoges (Fran]a).
7/1894, n. la Roman, scriitorul Ion Luca (d. 30. 01. 1972,
Vatra Dornei), profesor, teolog, dramaturg. A scris peste patruzeci
de piese. Se remarc\, dup\ cum spune Tudor Arghezi, prin
voca]ia suferin]ei.
14/1832, a `nceput s\ func]ioneze, la Piatra-Neam], prima
[coal\ public\, `ntr-o cl\dire ce apar]inea Biserici Domne[ti
Sf`ntul Ioan, l`ng\ Turnul cu Clopotni]\.
14/1906, n. la Borca, Grigore Ioachim (d. 1979, Bucure[ti)
doctor inginer, profesor universitar (Bucure[ti), lucr\ri `n domeniul
extrac]iei de petrol. Membru corespondent al Academiei Romne
(1963). Fost elev al Liceului ,,Petru Rare[.
15/1883, n. la Hangu, Gavriil Galinescu, compozitor, muzicolog, dirijor, profesor la Conservatorul din Ia[i, `ntemeietor al
Gimnaziului Hangu (1917-1927) `n satul natal (d. 10. 07. 1960,
Dur\u).
15/1915, s-a `nfiin]at {coala din V\leni. Primul director,
Constan]a Cre]ulescu, c\s\torit\ Purice.
17/1891, d. la Bradu, Ion Ionescu dela Brad (n. 24/1818, la
Roman), agronom, academician, unul dintre `ntemeietorii
`nv\]\m`ntului modern agronomic din Romnia.
18/1932, G. T. Kirileanu a prezentat la radio conferin]a
APOSTOLUL
Despre morm`ntul lui Constantin Br`ncoveanu.

19/1947, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], Ion C`rnu, poet [i
publicist (d. 02. 08. 2006, Piatra-Neam]). V. [i rememor\ri, august
2008, `n Apostolul nr. 107.
23/1987, d. la Piatra-Neam], `nv\]\torul Teofan Macovei,
membru fondator al revistei Apostolul seria I (1934-1943).
24/1945, n. la Foc[ani Cristian Livescu, fost elev al Liceului
Petru Rare[, absolvent al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii
Bucure[ti (1968), redactor la ziarul Ceahl\ul (1968-1990),
inspector la Inspectoratul pentru Cultur\ Neam] (1990 - 2009),
gazetar, critic literar, dramatic [i de art\, membru al Uniunii
Scriitorilor [i al Uniunii Arti[tilor Plastici (sec]ia critic\ de art\),
autor a numeroase volume de critic\ literar\ [i edi]ii critice.
28/1949, n. la Filioara, V\ratec, jud. Neam], profesorul dr.
Mihai Botez (pseudonimul literar Mihai St`ncaru), publicist,
absolvent al Liceului {tefan cel Mare din T`rgu-Neam], apoi al
Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, `n
prezent, profesor la Colegiul Na]ional Petru Rare[.
29/1985, d. la Ia[i, istoricul, arhivistul, profesorul Gheorghe
Ungureanu, director al Arhivelor Statului din Ia[i (1941-1969).
30/1934, n. la Hav`rna-Boto[ani, profesorul de istorie Vasile
Ursache, arheolog, fost director al Muzeului de Istorie din Roman.
31/1889, d. la Ia[i, Ion Creang\.
Pag. 7
Zig - Zag
Ce mai face
Domnul profesor
doctor
Adrian G\in\
Romila?
V . - Am `n]eles c\ v-a]i `ntors de cur`nd de la Ia[i, unde
a]i primit `nc\ dou\ premii importante. ~n total, c`te?
AGR. - Da, drag\ Dida (d\-mi voie s\ vorbesc cu
tine firesc, cum vorbesc, de obicei, cu un prieten vechi,
`n ciuda protocolului pe care, probabil, ]i-l impune genul
interviului), m-am `ntors de la Ia[i. Dar nu am luat dou\
premii, ci unul [i bun: premiul pentru debut al filialei Ia[i
a USR, la categoria eseu. Pe 11 decembrie, `n cadrul
unei festivit\]i frumoase, la Casa cu absid\, unde e
sediul USR Ia[i. Ar fi dou\, dac\ l-a[ socoti [i pe cel
primit `n septembrie, la Schitul C\rbuna, de l`ng\
m`n\stirea Neam], la colocviul dedicat lui Daniil Sandu
Tudor. Tot pentru debut, tot pentru cartea mea despre
Rai. Imaginea Raiului `n cultura popular\. Eseu de antropologie. Ia[i,
2009. Am`ndou\ au avut [i o parte financiar\, dar asta e mai pu]in
important\. Fie [i pentru faptul c\, fiind criz\, `n]elegi c\ n-au c`nt\rit
foarte mult. Cultura cere bani [i produce spirit, asta se [tie de c`nd
lumea.
D V . -Preocuparea de a scrie despre Rai are [i ea o poveste?
AGR. - Are [i e legat\ de studen]ie. Profesorul Petru Ursache, de
la catedra de literatur\ comparat\ a Universit\]ii Al.I. Cuza, unde am
absolvit `n 1999, mi-a propus un doctorat, prin 2001. Eu f\cusem
lucrarea de dizerta]ie la master cu el [i, `n fine, ne [tiam [i ne stimam,
cum se spune. Era profesorul meu preferat. La pachet cu propunerea
dumnealui, a venit [i o invita]ie de a r\m`ne la catedr\, ca preparator.
Am acceptat doar doctoratul, iar tema am ales-o eu, pentru c\ voiam
s\ m\ ocup de antropologie [i aveam nevoie de motiv, de impuls. ~mi
trebuia ceva de antropologie, dar care s\ aib\ leg\tur\ [i cu ortodoxia,
lecturile mele [i preocup\rile spirituale mergeau `n aceast\ direc]ie.
M\rturisesc c\ am l\sat deoparte o tem\ de estetic\, f\cusem
lucrarea de master cu un eseu despre estetic\ [i liturghie, publicat mai
t`rziu `n revista Verso, din Cluj. Dar domnul profesor nu putea conduce doctorat de estetic\. A[a c\ am r\mas pe folclor, cu Raiul `n cultura popular\, dup\ cum [tii.
D V . - Regreta]i faptul c\ a]i fi putut fi un mare profesor universitar, dar a]i ales familie de Piatra, sau se poate scrie bine de oriunde
`n lumea asta, dac\ ai talent?
AGR. - E o `ntrebare pe care `nc\ mi-o pun [i la care habar nu am
s\ r\spund. {i da, [i nu. Dac\ a[ fi r\mas la universitate, poate c\ a[
fi avut o alt\ legitimitate cultural\ [i profesional\. Nu a[ fi fost un mare
profesor, mai degrab\ un bun profesor, a[ fi c\utat s\-mi fac c`t mai
bine meseria. Cum `mi place s\ cred c\ o fac [i acum. Am ales s\
r\m`n `n Piatra pentru c\ aici am mai mult\ libertate de scris, pentru
c\ sunt `nnebunit dup\ mun]ii \[tia superbi [i pentru c\ aici m-am
n\scut, e ca un uter matern, cald [i primitor. Nu uita c\ eu am f\cut
liceul la Constan]a, la marin\ militar\, mereu am dus dorul mun]ilor. {i,
bine`n]eles, aici am familia, aici mi-am g\sit so]ia, `n fine, argumente
afective, ca s\ zic a[a. Acum am [i dou\ feti]e, e cam t`rziu s\ mai
plec. C`t\ vreme exist\ aceste minunate inven]ii ale secolului, calculatorul [i re]eaua net, po]i sta oriunde [i s\ scrii oriunde. Talent s\ ai,
vorba ta! Dar recunosc c\ mi-a fost mai greu s\ m\ impun, de aici,
dec`t dac\ a[ fi r\mas `n Ia[i, `n mediul acela de mare efervescen]\
intelectual\. ~i duc dorul, s\ [tii! ~ncerc acum s\ m\ men]in `n c\r]i
public`nd frecvent la reviste importante din toat\ ]ara (Bucure[ti, Ia[i,
Boto[ani, Cluj, Constan]a). N-a[ zice c\ e de lep\dat, e vorba de Idei
`n dialog, de Convorbiri literare, de Luceaf\rul de diminea]\, de
Tomis, de Verso, de Dacia literar\, de Hyperion...
D V . - C`te c\r]i mai sunt acum bun de tipar [i unde se afl\ spre
publicare?
AGR. - Una st\ s\ apar\ la editura Eikon, din Cluj, e un volum de
publicistic\, cu unele dintre cele mai bune eseuri [i cronici literare ale
mele, ap\rute prin varii reviste, de-a lungul ultimilor ani. Apoi, mai sunt
ceva proiecte de viitor. Un roman, un volum de povestiri scurte...
Finan]\rile vor fi problema! Oric`t de mult te-ar credita un editor, nu
prea risc\ s\ te scoat\ exclusiv pe spezele lui. Bine c\ sunt scrise
c\r]ile, sunt `n calculatorul meu, cea mai important\ etap\ spre publicare a fost parcurs\!
D V . - V\ putem numi deja un scriitor contemporan `n via]\?
AGR. - O, nu, `n niciun caz! Nici acum, nici `n viitor! Prefer s\ m\
numesc un... publicist, dac\ vrei, cronicar, eseist, dar nu scriitor contemporan `n via]\! Eu sunt un om cu ceva preocup\ri `n ale scrisului,
drag\ Dida, un autor `ntre mul]i mul]i al]ii, nimic mai mult!
D V . - M\rturisesc faptul c\ sunt foarte m`ndr\ de prietenia noastr\ [i v\ doresc S\rb\tori fericite!, al\turi de cei dragi!
AGR. - ~ntotdeauna am beneficiat de prietenii gratuite [i onorante
pentru mine, reciproc. Mul]umesc mult, [i ]ie, [i redac]iei Apostolul,
s\rb\tori cu pace [i An Nou cu `mpliniri!
A consemnat Dida VASILCA
Zig - Zag
Zig - Zag
S|RB|TORI
e ritm\m via]a `n func]ie de ele. Le a[tept\m cu `nfrigurare,
facem preg\tiri. Le cercet\m semnifica]iile laice sau religioase. Ne chibzuim cu aten]ie banii, c\ e criz\. Mergem
la biseric\, ]inem post. Ne planific\m timpul. Ne bucur\m,
facem cur\]enie, t\iem porcul. Ne `nt`lnim cu neamurile [i
prietenii. Cump\r\m cadouri,`mpodobim brazi... Ne
supunem unor adev\rate ritualuri inventate de al]ii sau
poate chiar de noi, pentru c\ avem nevoie de ele. Avem
nevoie de evadarea din cenu[iul vie]ii cotidiene. C\ via]a
este...
Cum sun\ teoria s\rb\torilor? Ele ar reprezenta un
fel de paroxism al vie]ii care apare individului ca o alt\
lume, miraculoas\. Activitatea de zi cu zi e un simplu mod de a ne
asigura traiul, `ns\ fiecare din noi tr\im cu amintirea unei s\rb\tori [i
`n a[teptarea acesteia. De pild\, `n luna decembrie, numita [i Undrea,
Ning\u sau luna lui Cojoc, `[i fac apari]ia Mo[ Nicolae, Mo[ Ajun [i
Mo[ Cr\ciun (Geril\). Fiecare cu farmecul lui.
C\ unii din ace[ti mo[i ocolesc anumi]i elevi, asta e deja alt\ problem\.
Probabil au legat [coala de gard sau au t\iat-o `n str\in\tate. Vor
s\ ajung\ [i ei un Bill Gates. E r\u? Nicidecum. D\ Doamne! Numai

c\
S\rb\torile sunt cele care se opun, prin explozia lor frenetic\,
monotoniei [i grijilor pentru ziua de mìne. Le tr\im la fel `n fiecare an
cu bucurie [i speran]\. Nu ni le impune nimeni, ele decurg parc\ din
ordinea lucrurilor. S\rb\torile semnific\ siguran]\ [i lini[te, certitudinea
supravie]uirii, credin]a c\ undeva, exist\ o rezolvare pentru toate.
S\rb\torile de iarn\ sunt poate cele care, dintre toate, au cel mai mare
poten]ial de semnifica]ii. Ne amintesc despre anii copil\riei. Despre
cozonacii cu arom\ cu nuci [i stafide. Ele reprezint\ simbolul ieslei, al
bradului, al colindelor, al darurilor lui Mo[ Cr\ciun. Stabilirea
s\rb\torilor la date fixe e poate singura tiranie acceptat\ cu voluptate,
nu ca o concesie f\cut\ tradi]iei, ci ca pe un dat simbolic vital pe care
vrem s\-l p\str\m [i s\-l cultiv\m [i care devine astfel profund omenesc. Sunt semne pe care le sim]im ca exprim`ndu-ne cele mai trainice
sentimente, cele mai sincere dorin]e, pentru noi [i pentru cei din jur:
s\n\tate [i dragoste. S\rb\tori fericite! Evident, ne referim la cele care
au mai r\mas!
Dumitru RUSU
IAT| VIN COLIND|TORI...

a romni s\rb\torile de iarn\ se
desf\[oar\ `ntre 24 decembrie [i
7 ianuarie [i au ca puncte centrale zilele Cr\ciunului, Anului
Nou [i Bobotezei , caracteristica
lor cea mai important\ fiind repertoriul neasemuit de bogat `n datini
[i credin]e, `n realiz\ri artistice
literare,muzicale,coregrafice.
Colindatul deschide de obicei
ciclul celor 12 zile ale s\rb\torilor
de Anul Nou. La colindat particip\
tot satul tradi]ional, de[i efectiv colind\ doar
copiii [i fl\c\ii, constitui]i `n cete, ceata fiind
alc\tuit\ dup\ o or`nduial\ bine stabilit\,
av`nd o ierarhie proprie, un conduc\tor [i un
loc de `nt`lnire. Ea este structura care
st\p`ne[te, `n timpul s\rb\torilor Anului Nou,
via]a satului. Tot ce se petrece `n aceast\
perioad\ trebuie s\ aib\ un caracter de bun
augur, colindele caracteriz`ndu-se prin
crearea unei atmosfere pline de optimism `n
care se formuleaz\ dorin]e [i n\zuin]e ale
oamenilor, acesta ating`nd chiar limitele fabulosului.
Colindele, "aceste minunate crea]ii populare", s-au p\strat din genera]ie `n genera]ie
[i au r\sunat `n fiecare an, f\r\ `ntrerupere, `n
casele cre[tinilor, `n noaptea sf`nt\ a Na[terii
Domnului, `n seara de Anul Nou [i la alte
s\rb\tori, r\sp`ndindu-se [i fiind nelipsite din

manifest\rile religioase.
Sub raportul m\iestriei artistice a versului
[i a melodiei, colindele ocup\ un loc de
seam\ `n crea]ia poporului nostru. Ele
formeaz\ un tot unitar cu doinele, baladele

populare si c`ntecele de vitejie, cu basmele,
ghicitorile , proverbele si zic\torile. Venind din
lumea ob[tilor s\te[ti, colindele p\streaz\,
f\r\ `ndoial\, unele din cele mai vechi realiz\ri poetice romne[ti.
Pu]ine popoare din lume au `nso]it minu-
Prof. Petronela B~RSAN
~NV|}|TORUL ~NTRE VREME {I VREMURI
O visule, ce-ii oare/

Mai sf`nt din c`te
[tii?/ Dec`t o-n
nv\]\toare/ ~n sat,
printre copii.
nv\]\torul este veritabilul misionar al
neamului trimis `n
toate col]urile lumii s\
semene lumin\. El
are soarta lum`n\rii:
lumineaz\ celor din
jur consum`ndu-se pe
sine.
Meseria
de
`nv\]\tor este o mare
[i frumoas\ profesiune care seam\n\
cu nici o alta, o meserie care nu se
p\r\se[te o dat\ cu hainele de
lucru. O meserie aspr\ [i pl\cut\,
umil\ [i m`ndr\, exigent\ [i liber\,
o meserie unde preg\tirea
excep]ional\
este
abia
satisf\c\toare, o meserie care
epuizeaz\ [i `nvioreaz\, care te
distreaz\ [i exalt\, o meserie `n
care a [ti nu `nseamn\ nimic f\r\

emo]ie, `n care dragostea este
steril\ f\r\ for]a spiritual\, o
meserie c`nd ap\s\toare, c`nd
implacabil\ [i ingrat\, c`nd plin\
de farmec.
Marele pedagog Komenski,
vorbind despre `nv\]\tori, despre
locul lor `n ierarhia social\, afirm\
c\ ocup\ un loc de cea mai `nalt\
cinste [i lor li s-a `ncredin]at o
sarcin\ at`t de aleas\ cum nu
exist\ alta sub soare.
~nv\]\torul are `n continuare
un rol foarte important `n societatea romaneasc\, dar activitatea lui devine mai grea. El
r\m`ne un continuator al tradi]iilor
`nv\]\m`ntului romnesc, dar [i un
`nnoitor puternic ancorat `n
realit\]ile societ\]ii, el devine
echilibrul `ntre schimbare [i stabilitate.
~[i mai p\streaz\, totu[i,
`nv\]\torul aura de apostol?
Competen]a `nv\]\torului este
definitorie, dar este condi]ionat\
de informa]ie iar aceasta
ac]ioneaz\ asupra performan]ei [i firesc, altfel cum am evolua? Omul

stilului de munc\ al `nv\]\torului. este o fiin]\ puternic\, cu resurse
Complexitatea procesului educativ aproape nelimitate, trebuie doar
determin\ schimb\ri importante `n s\ [tim s\ le folosim. C\ut\m
comportamentul didactic. ~ns\ nu aceste resurse, le g\sim [i le
trebuie neglijat faptul c\, mai ales folosim `n educa]ie.
Ini]iativa [i creativitatea profela [colarii mici, e nevoie de
c\ldura sufleteasc\ a dasc\lului [i sional\ a noastr\, a cadrelor
de multe alte calit\]i ale sale: didactice, trebuie s\ ne conduc\
dragostea pentru copii, devota- spre a trece treptat de la calitatea
mentul, empatia, echilibrul afectiv, lui ceea ce trebuie s\ faci pentru
capacitatea de cunoa[tere [i spiri- c\ ]i se spune la calitatea lui
tul de dreptate, f\r\ de care per- ceea ce ar trebui s\ faci `ntr-un
forman]a `nt`rzie. Performan]a spa]iu colectiv concret, la calitatea
este superioar\ iar ac]iunea lui ceea ce po]i face pentru a
educativ\ este `mplinit\ c`nd ele- ob]ine maximum de performan]\.
vul este `nconjurat cu afec]iune,
~nv. Tatiana G~RBEA
c`nd `n]elege ce i se cere de
c\tre un om plin de
Textele se pot trimite [i pe adresa
`ncredere [i a c\rui autorirevista_apostolul@yahoo.com
tate o respect\: n-are
team\, [tie c\-l poate `ntreba orice f\r\ riscul de a fi
`ndep\rtat, neglijat sau de
a fi minimalizat problemele
lui.
Natura uman\ caut\
REVIST| EDITAT| DE
mereu ceva mai bun. Este
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE, A OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.
Pag. 8
nea venirii Fiului lui Dumnezeu cu o

`mbr\]i[are a[a de calda [i de duioas\ [i au
exprimat-o a[a de bogat `n forme artistice,
cum a f\cut-o poporul romn. ~n colinde, simplitatea, u[urin]a [i cursivitatea versului popular, exprim\ o mare bog\]ie de idei, `ntr-o
form\ plin\ de frumuse]i artistice, `n care figurile de stil abund\, compara]iile se `ntrec una
pe alta, iar epitetele si mai ales diminutivele
nu lipsesc aproape din nici un vers. Este, de
altfel, tot ceea ce d\ ging\[ie, frumuse]e,
farmec [i duio[ie colindelor.
Colindele noastre romne[ti sunt
deosebit de valoroase pentru bogatele idei
morale [i sociale pe care le exprim\. Pe l`ng\
mesajul ceresc al m`ntuirii, colindele au format [i o [coala de `mb\rb\tare, de n\dejde si
de virtu]i morale `n via]a credincio[ilor,
exprim`nd dragostea de oameni, facerea de
bine, smerenia, ascultarea [i bun\tatea, cinstea, dragostea de tara, eroismul, bucuria
s\rb\torilor, dorin]a de prosperitate, bel[ug [i
pace, ca idealuri nepieritoare [i caracteristici
esen]iale ale sufletului poporului nostru.
Colind\torii trebuie primi]i cu bucurie `n
suflet, ei fiind cei care aduc bucurie [i lumin\
`n caselor cre[tinilor, cu ocazia s\rb\torilor.
S\rb\tori fericite!
APOSTOLUL
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]
P re ] u l : 1 L E U
decembrie 2009

Apostolul, Nr. 122 (2009)

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Apostolul, Nr. 122 (2009)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

Profesorul, colegul [i prietenul Florin Florescu a plecat dintre

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 122

L\uda]i [i c`nta]i [i v\ bucura]i!

Nicolae, cum ne-o spune

tului [tie c\ de Cr\ciun

IN MEMORIAM Florin FLORESCU (1.04.1944 - 5.12.2009)

CUVINTELE DIN URM|

Cel mai iubit

cuv`ntului, al dragostei, al sincerit\]ii, al iluziei [i al

Legat de aceste `ndulciri

Cu e-colindul pe... webuli]\!

treradu1/072183a459b0 unde v\ va ]ine compania, pre] de o or\, de-acum celebrul {tefan

vremea c\utnd, singura preocupare fiind

bine[tiutele PET-uri care ne intoxic\ existen]a la fiecare pas, nefiind

Mo[ Cr\ciun vorbe[te... fran]uze[te!

u certitudine c\ `n aceast\ perioad\

cum cunoscutul Concert de

Cr\ciuni. Asta, spre bucuria copiilor de aici a c\ror

sau orale, s\ treac\ notele `n caietele

Lumini]a V`rlan: "Nu am semnale c\ `n

~nscrierile la BAC, neafectate

nul acesta, admiterea `n liceu a

`nscrierile cu seria curent\,

[coal\ [i directorii, chiar dac\

Internet de band\ larg\ `n [coli

4 de unit\]i [colare din jude]ul Neam]

toate echipamentele care vor veni `n perioada

S-a `nfiin]at Asocia]ia

e 10 decembrie `n sala de festivit\]i a Colegiului Na]ional

Num\r minim de elevi `n clase

26 de elevi. Nu `n ultimul r`nd,

care s`nt cele mai viabile

Mai pu]ini colegi pensionari

[colare urmeaz\ a trimite [i listele cu persoanele care se vor

respectiv, nu s\ a[tepta]i aprobarea dosarului de pensionare

NIHIL SINE DEO

L\uda]i [i c`nta]i [i v\ bucura]i!

(urmaare din pag. 1)

rimul colind al acestei

ce slujeau stelelor, de la stea s-au

Steaua sus r\sare / Ca o

Pe fiul Cel din vecie / Ce L-a trimis Tat\l mie / S\ se nasc\ / {i

oamenii d\deau preotului fuior de

cite[te din Sf`nta Evanghelie cum

erau deschise [i Duhul lui

O ALT| ~MP|R|}IE A POEZIEI

fel proced`nd [i c`nd subliniaz\

Indiferent din ce perspectiv\ privim textele din aceast\ carte, vom

de fapt, este alc\tuit\ dintr-un singur

tudine social\ a poetului care a suferit

carte este spovedania autorului `n

O VIA}| PENTRU {COAL|

argint masiv, asortate f\r\ ostenta]ie la coafura [i ]inuta

Copiii [i familia erau totul

Preafericitului Augustin, dou\ `i

fost cel mai generos om pe care

CUVINTELE DIN URM|

RAFAIL NOICA SAU CEL|LALT NOICA

Sf`ntul Siluan Athonitul, bunicul

mesaj adresat, prin el, lumii contemporane ce se confrunt\ cu