Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arestarea lui Ceausescu in '36

Arestarea lui Ceausescu in '36

Ratings: (0)|Views: 61 |Likes:
Published by Vlad Nanie

More info:

Categories:Types, Resumes & CVs
Published by: Vlad Nanie on Jan 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2012

pdf

text

original

 
JOCUL SORII comuna Ulmi mbovia, locul primei reineri a fost inta
Ţ ţ ţ ţ
 preşedintelui fugar în 22 decembrie ’89În loc de şapou aş începe cu un citat din singura biografie oficial a lui Nicolae
ă
 Ceauşescu, cea publicat de francezul Michel P. Hamelet în 1971: "Urmrit fr
ă ă ă ă
 întrerupere, Nicolae Ceauşescu nu-şi înceteaz o clip activitatea de agitator şi
ă ă
 organizator. Aşa reuşeşte poliia s-l aresteze în casa unuia dintre membrii
ţ ă
 organizaiei, Gheorghe Dumitrache din comuna Ulmi Dîmbovia, unde participa la una
ţ ţ
 din numeroasele şedine."
ţ
A urmat vestitul proces de la Braşov, din mai-iunie 1936, de unde a începutcariera public viitorului şef de stat. Fiindc a fcut scandal în sala de
ă ă ă
 judecat, l-a remarcat presa de stînga, Eugen Jebeleanu i-a consacrat un articol
ă
 întreg în ziarul Cuvîntul Liber, dar a şi luat una dintre cele mai grele pedepse,doi ani şi jumtate de închisoare, din care s-a dedus arestul preventiv de şase
ă
 luni.SPRE SAT. La proces a fost judecat un lot de 18 persoane, suspectate deapartenen la UTC. Dintre acestea patru erau domiciliate în comuna Ulmi din
ţă
 judeul Dîmbovia: Gheorghe Dumitrache, Nicolae Chiu, Toma A. Toma şi Gheorghe
ţ ţ ţ
 Bleanu. Asupra lui Ceauşescu, la Ulmi s-au gsit cîteva broşuri subversive:
ă ă
 "Raportul tovarşului Dimtroff", "Discursul tovului Molotov", "Lumina vine de la
ă
 rsrit".
ă ă
Ne-am mirat de faptul c scheletica organizaie comunist din România avea o
ă ţ ă
 celul în satul Ulmi şi ne-am întrebat ce cuta cizmarul, cu broşuri cu tot, în
ă ă
 Dâmbovia.
ţ
O posibil explicaie, pe care am dat-o din birou, era c locuitorii din Ulmi nu
ă ţ ă
 era exact "nişte rani, dom’le", vorba unei reclame la coniac. Muli dintre ei
ţă ţ
 lucrau în proximitate, la Moreni, în industria petrolului. Acolo avuseser loc cu
ă
 trei ani înainte, în 1933, greve provocate de comunişti, conectate cu cele aleceferiştilor, conform planurilor Kominternului de a destabiliza România.Am pornit spre Ulmi, s vedem exact care a fost istoria real. Aşa am ajuns s
ă ă ă
 demontm o mistificare comunist.
ă ă
CRUNTA ILEGALITATE. Am întrebat care a fost casa lui Dumitrache Gheorghe. Ni s-aindicat o gospodrie cu dou imobile, o csu mic şi veche şi una mai nou. În
ă ă ă ţă ă ă
 bttur am dat peste doamna Elena Popescu, nepoata lui Dumitrache. Am avut noroc.
ă ă ă
 Doamna Popescu este profesoar de istorie şi a fost interesat de ce s-a întîmplat
ă ă
 în 1936, l-a tras de limb pe unchiul ei, decedat în 1993. Aşa am aflat c
ă ă
 arestarea nu s-a produs acolo. De fapt, şedina de celul se inea la un alt
ţ ă ţ
 stean, Olteanu Ion. Ceauşescu participa în calitate de reprezentant al regionalei
ă
 UTC Prahova, care coordona activitatea în judeele Ilfov, Dîmbovia şi Prahova. De
ţ ţ
 mai mult vreme, Olteanu era nemulumit. Şef al organizaiei din Ulmi era Gheorghe
ă ţ ţ
 Dumitrache, el primea fondurile de propagand şi culegea laudele "de la centru".
ă
 Olteanu, care îşi punea casa la dispoziie pentru "evci" (aşa se chemau şedinele
ţ ţ
 conspirative) şi depozitarea materialelor de agitaie, se simea frustrat. De ceva
ţ ţ
 vreme devenise şi informatorul pltit al Siguranei. Din cauza asta a dat pe
ă ţ
 goarn şefului de post al jandarmilor din comun, Mailat, c la 15 ianuarie se va
ă ă ă
 ine la el o şedin UTC cu doi reprezentani de la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu
ţ ţă ţ
 şi Vladislav Tarnovschi, un polonez paraşutat de Komintern în România subacoperire de mecanic. Jandarmul atît a aşteptat, i-a luat ca din oal. Au urmat şi
ă
 alte arestri, fiindc Olteanu dduse în primire toat reeaua clandestin din
ă ă ă ă ţ ă
 zon, ba chiar, în urma altor turntorii au fost priponii şi UTC-işti din
ă ă ţ
 Bucureşti. La Ulmi au fost destul de trişti membrii cuibului legionar stesc,
ă
 
 
fiindc nu mai aveau cu cine s se mai bat la cîrcium. Aşa s-a ajuns la un lot
ă ă ă ă
 de 18 persoane în sala de judecat. Gheorghe Dumitrache a încasat şi el doi ani în
ă
 procesul de la Braşov şi a stat cu Ceauşescu la Doftana. I-a povestit nepoateisale c viitorul secretar general al PCR era distant, mîndru şi foarte orgolios în
ă
 puşcrie. Cu toate acestea aveau o relaie destul de bun, fiindc sora omului din
ă ţ ă ă
 Ulmi, Dumitrache Elena, era mai înstrit şi îi aducea pachete şi lui Ceauşescu.
ă ă
 Acest fapt este destul de important, dup cum se va vedea mai jos.
ă
Dup 1947, Gheorghe Dumitrache a fost activist mrunt pe probleme de agricultur
ă ă ă
 la CC al PCR şi în final a cptat pensie de ilegalist. Ceauşescu a evitat îns cu
ă ă ă
 obstinaie orice contact cu el sau ceilali tovarşi din Ulmi.
ţ ţ ă
Pentru Ion Olteanu, soarta ulterioar a fost destul de crunt. A fost arestat în
ă ă
 1946 şi a ieşit din puşcrie abia la amnistia din 1964. A murit şi el dup 1990,
ă ă
 iar acum casa din care a fost arestat Ceauşescu e prsit, are un lan cu un
ă ă ă ţ
 lact greu pe poart.
ă ă
FALSUL. În mitologia comunist de dup 1965 prevalau eroii. Un turntor nu putea
ă ă ă
 s încap în poveştile propagandistice despre Nicolae Ceauşescu. Din cauza asta,
ă ă
 istoriografia comis de cei obedieni scorniceşteanului a ocultat existena lui
ă ţ ţ
 Ion Olteanu. Faptul c Nicolae Ceauşescu a czut din cauza unei banale gelozeli
ă ă
 între tovarşi ar fi artat lips de vigilen şi necunoterea regulilor
ă ă ă ţă
 conspirativitii. De asemenea, geniul Carpailor nu dorea s se scormoneasc prea
ăţ ţ ă ă
 tare "cazul Ulmi" şi nici procesul care a urmat, fiindc din documentele epocii
ă
 reiese c rolul principal în afacere l-a avut Vladislav Tarnovschi.
ă
Autoritile ceaiste au ales drept loc al arestrii una din casele lui
ăţ ă
 Dumitrache, azi demolat. Pentru doamna Elena Popescu, aceast "onoare" era s se
ă ă ă
 lase cu o pierdere material. În 1986, judeeana de partid Dîmbovia a dat ordin
ă ţ ţ
 s se naionalizeze casa pentru a fi transformat în muzeu al ilegaliştilor.
ă ţ ă
 Profesoara a rmas vreme de 13 ani, timp în care s-a tot judecat, cu o proprietate
ă
 a statului în curte. A reuşit s o recupereze legal abia în 1999.
ă
SUPRAVIEUITORUL. Am aflat c dintre cei arestai în 1936 se mai afl în via
Ţ ă ţ ă ţă
 Toma A. Toma. Are 89 de ani şi locuieşte la cîteva case de doamna Popescu. Amajuns la o cas în renovare, în curtea creia am dat peste un btrîn mic de
ă ă ă
 statur, dar viguros. Aude ceva mai greu, dar mintea e brici, aşa c ne-am putut
ă ă
 înelege cu el. Am transcris sub form de interviu mrturia sa, deoarece o
ţ ă ă
 considerm important.
ă ă
Jurnalul Naional: Cum v-au umflat?
ţ
T.T.: Olteanu a trdat, a fost un tîlhar!
ă
Pe Ceauşescu cum l-ai cunoscut?
ţ
Taic, secretarul nostru de celul, Dumitrache, urma s plece mai sus. Ceauşescu
ă ă ă
 era secretar la UTC la regionala Prahova, taic. Şi el pleca de la regional şi
ă ă
 cred c voia s-l lase pe Dumitrache în locu’ lui. Venise cu Tarnovschi s in
ă ă ă ţ ă
 şedin şi s-l ia pe Dumitrache la regiune. Şi atunci a fcut trdare Olteanu, cu
ţă ă ă ă
 toate c voia Dumitrache s-l puie în locu’ lui la celul. Am aflat io mai tîrziu
ă ă ă
 c Olteanu era în legtur de mult, printr-un pop, cu Sigurana din Tîrgovişte.
ă ă ă ă ţ
 Atunci Olteanu i-a dat şi pe cei de aici şi de la Valea Voievozi şi de la oraş,Tîrgovişte, pe care-i ştia. La 15 ianuarie ’36 ne-au luat de aici. Ne-au cercetatla Tîrgovişte şi la Braşov. Ne-a luat pe rînd. În sedin erea doar Ceauşescu, cu
ţă
 Tarnovschi şi cu Dumitrache. Pe mine m aşteptau seara, cînd am venit de la munc,
ă ă
 jandarmii. Ne-a inut doo sptmîni aici, în cercetri şi ne-au înaintat la
ţ ă ă ă
 Braşov, la Consiliul de Rzboi al Corpului 5 Armat. În mai a început procesul, s-
ă ă
a terminat la 5 iunie. Mie mi-a dat drumu’ pe la 5 seara c aveam numa’ şaişpe ani
ă
 jumate, eram minor.
 
Cine era Dumitrache, cum ajusese el comunist?Fusese ucenic la un patiser la oraş, fcuse ceva bani şi deschisese aici în sat o
ă
 prvlie cu prjituri, cofeturi. Eu eram vecin şi pretin cu el. Îmi ddea s
ă ă ă ă ă
 împart manifeste, scriam lozinci pe garduri de 7 noiembrie, de 10 mai, desenamsteagu’ roşu, cu vopsea, pe stîlpi.Cine v-a luat?Jandarii d-aci, s-a speriat sraca mama, fraii... Ne-au luat din sat şi ne-au dus
ă ţ
 la legiunea de jandarmi din Tîrgovişte. Ceauşescu şi Tarnovschi au fost închişiîntîi separat, în grajdul cailor. I-au btut, cred.
ă
Ai fost închis în acelaşi loc cu Ceaescu? Cum era?
ţ
Trei luni am stat în acelaşi pat, am urinat în aceli hîrdu, h, h. Eram cei
ă ă ă
 mai mici de acolo, io de şaispe, el de opşpe. Erau unii mai btrîni, Iubu Petre de
ă
 la Tîrgovişte, profesorul Mihailovici şi unu’ Nachman, care ne înea ideologie
ţ
 marxist-leninist. Mihailovici era profesor, ne explica noiuni de cultur
ă ţ ă
 general şi ne înva limba francez, fiindc, dac am fi luat pedepse mai mari,
ă ăţ ă ă ă
 partidul voia s ne ajute s evadm şi s mergem la Spania, unde era rzboi civil.
ă ă ă ă ă
 Ceauşescu era tare doctrinar acolo, la Închisoarea Central din Braşov. Era
ă
 îndoctrinat ru atunci, cu capu’ la Marx şi Stalin. inea minte pe de rost
ă Ţ
 leciile politice.
ţ
Era ru la închisoare la Braşov? Cît libertate de mişcare aveai?
ă ă ţ
Cînd am ajuns acolo am vzut un deinut care se plimba la bra prin curte cu
ă ţ ţ
 directorul puşcriei. Era Emil Bodnraş, care fusese condamnat mai înainte. Habar
ă ă
 n-am ce relaii avea el cu şefii de acolo, dar puteam primi cîte pachete voiam de
ţ
 la "Ajutorul Roşu", puteam comunica între noi, ne scoteau la aer de dou ori pe
ă
 zi.Primea Ceauşescu pachete de la familie? Avea o iubit care îi scria?
ă
Nu vorbeam între noi despre iubite, dar nu cred c avea. El oricum era mai retras.
ă
 Nu primea scrisori şi nici colete de la familie, avea numai de la mişcarearevoluionar. Nu l-au vizitat rude.
ţ ă
Cum a fcut scandal la proces?
ă
Comisarul regal ceruse expulzarea lu’ Tarnovschi în Polonia, c oricum acolo era
ă
 legi mai dure, la poloneji. Ceauşescu s-a ridicat şi a ipat la ce-a zis
ţ
 comisarul. Era îns un preşedinte de comisie deştept, colonelu’ Gherghel Radu,
ă
 care mi-a fost dup’ aia comandant de divizie în armat. sta i-a dat cuvîntul lui
ă Ă
 Tarnovschi, care ştia ceva legi, şi a spus c aici a comis fapta, aici s fie
ă ă
 judecat. Ceauşescu s-a sculat în picioare şi a zbierat: "Ne solidarizm cu tov.
ă
 Tarnovschi!". Atît, dar i-au dat şase luni supliment c a tulburat procesul şi l-
ă
au evacuat din sal. La început am avut avocai din oficiu’, dup’ aia au venit
ă ţ
 unii pltii de partid, îi in minte pe Paul Moscovici şi Ştefan Bobancu, da’ ei
ă ţ ţ
 au fost vreo cinci.În rzboi ai avut probleme? V-au dat în divizia mai grea?
ă ţ
Pîn’ în 39 veneau din cînd în cînd jandarmii, de se speria biata mama. Îmi spuneamama: "Fir’al dracu’ de copil, ce mi-ai fcut!". În ’39 m-am dus voluntar în
ă
 armat, c oricum m lua. Aşa voluntar m duceam unde vream io şi m-am înrolat
ă ă ă ă
 acilea la Tîrgovişte, la tancuri. Am stat cinci ani. Pe 10 mai 1940, m-au trimiscu tancul la defilare la Bucureşti, s trec în faa lu’ Carol. Aveam comandant de
ă ţ
 batalion pe maioru’ Rînceanu, om de treab, da’ cam surd. sta a intrat în tanc s
ă Ă ă
 mnce o franzelu, pe cîmpu’ de la Cotroceni. Cum era surd, n-a auzit c vine
ă ţă ă
 Vod, venea pe cal. Eu l-am vzut pe Vod, am intrat în tanc, l-am scuturat pe
ă ă ă
 maior. Mi-a spus: "Mersi, tticule!". M-a simpatizat şi aşa am scpat de o mare
ă ă
 belea. Peste dou sptmîni a venit şeful companiei un cpitan Galbenu Ioan, care
ă ă ă ă
 m-a luat de guler: "Futu-i Cristii m-tii de comunist!" s m duc la colonel.
ţ ă ă ă ă
 Sigur m ddea ori la batalion disciplinar, ori în lagr. Am avut noroc c ne-am
ă ă ă ă
 întîlnit cu Rînceanu pe drum, care a zis: "Ce-i, tticule?!". A mers la colonel şi
ă
 a garantat pentru mine. Am rmas în unitate, am fost pîn la Cotu’ Donului şi
ă ă
 înapoi, m-a ajutat soarta sau Dumnezeu, care o fi.În anchet, în 36, v-au dat omor?
ă
Da, da’ mai puin, c eram mic. M-au şantajat, în schimb, s recunosc tot. L-au
ţ ă ă
 

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->