Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
25Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Aluminiul - Riscul Pentru Sanatate

Aluminiul - Riscul Pentru Sanatate

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 1,639 |Likes:
Published by Missy
Despre alimente ce contin aluminiu si despre cercetari incomplete asupra efetelor aestuia asupra sanatatii omenesti.
Despre alimente ce contin aluminiu si despre cercetari incomplete asupra efetelor aestuia asupra sanatatii omenesti.

More info:

Published by: Missy on Jan 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

 
Aluminiul si riscul pentru sanatate
 Prea mult aluminiu in mancarea noastra?
Alarma vine din partea Efsa (European Food Safety Authority) care, in urma unei cereri aComisiei europene, a cercetat si in iulie 2008 a difuzat un raport in care se arata ca dozele dealuminiu, ingerate de catre europeni fara sa stie, depasesc cantitatea considerata sigura pentrusanatate.Aluminiul este introdus in organism in mod principal prin dieta. Aportul cel maisemnificativ provine din paine, paste si in general din derivate de cereale, pentru ca sunt consumatedin belsug in fiecare zi. Bogate in aluminiu sunt si unele legume ( ciuperci, spanac, laptuca), bauturi(ceai si cacao) si unele produse in praf pentru copii. Chiar si unele medicamente (antiacide siantidiareici) contin aluminiu. Putin semnificativ este insa aportul de aluminiu prin apa de baut.Responsabili pentru aceasta ar fi ( in afara de tendinta unor plante de a inmagazinaaluminiul si alte metale) inalbitorii folositi pentru faina ( pe baza de sulfat dublu de aluminiu si potasiu- alaun), conservantii si aditivii, dar si recipientele care vin in contact cu alimentele ( bauturila cutie si alimente confectionate in tetrapack), ca si tigaile de aluminiu.In acest scop, o investigatie efectuata decatre Institutul Superior de Sanatate (ISS) a aratatca cedarea aluminiului este limitata si in conditiile de timp si temperatura care simuleaza coptura, casi in cele ce simuleaza conditiile de conservare a alimentelor la temperaturi scazute (5 °C). Latemperatura ambientala (40 °C) a fost gasita o migrare nerelevanta pana la 24 de ore, in timp ce pentru perioade mai mari migrarea devine sensibila. Alimentele cele mai agresive, adica cele caredetermina o cedare mai importanta de aluminiu sunt rosiile si otetul, din cauza aciditatii lor. Si sareacontribuie la cresterea migrarii.Potrivit investigatiei ISS, cantitatea de aluminiu ingerata de un italian mediu, in cazul incare totul este preparat in recipiente de aluminiu, este de cca 6 mg pe zi. In linie cu aceste rezultate,diverse studii efectuate pe continentul nostru indica o valoare variabila intre 0,2 si 1,5 mg pekilogram pe saptamana la adulti, in timp ce pentru copii si adolescenti valoarea oscileaza intre 0,7 e2,3. Doza saptamanala tolerabila de aluminiu, potrivit oamenilor de stiinta de la Efsa, este egala cu1 mg pe kilogram de greutate corporala.Rezultatele identifica , deci, copii ca fiind categoria de risc major pentru ingerareaexcesiva de aluminiu. La sugarii alimentati cu lapte artificial, in particular, valorile se apropie delimite si cateodata le si depasesc, uneori chiar si de 4 ori.Cel mai riscant este laptele pe baza de soia, pentru capacitatea acestei leguminoase de aconcentra metalul, dar si a ambalajului care contine aluminiu.Pe baza acestor informatii se pot trage cateva concluzii utile pentru a limita ingestia dealuminiu:
 preferinta pentru alimente integrale;
varierea alimetatiei;
limitarea alimentelor ce contin conservanti si aditivi;
limitarea folosirii bauturilor in cutii de aluminiu sau a alimentelor ambalate intetrapack;
evitarea contactului prelungit la temperatura ambientala a ambalajelor din aluminiucu alimente acide ( de exemplu otet).
 Problema aluminiului ca si metal toxic de acumulare nu este o problema noua. A fost  studiata inca din anii '90, mai intai in America si apoi si in Europa.
<<Aluminiul este un oligoelement care poate fi periculos, si chiar mortal, daca este ingeratin cantitati excesive.Intr-adevar, recent, aluminiul a fost recunoscut ca factor etiologic al unor manifestari patologice (dintre care si encefalopatia, osteopatia si anemia) asociate cu tratamentuldialitic. A fost ipotizat, de asemenea, ca aluminiul poate fi un cofactor in etiopatogeneza unor boli
 
neurodegenerative, printre care si boala Alzheimer, chiar daca o proba directa in acest sens este incacontroversata. Totusi, neurotoxicitatea aluminiului este dovedita la animalele de laborator si la pacientii cu insuficienta renala (ca si consecinta a varstei sau a prezentei unor boli renale) si exista premize pentru a stabili prezenta unei legaturi intre expunerea la aluminiu si patologiileneurodegenerative (
 Prima Conferinta Internationala: metalele si creierul: de la neurochimie laneurodegenerare; 2000
). A fost evidentiata si o asociere intre nivelele crescute de aluminiu - prezente in unele peparate alimentare pentru nou-nascuti si in solutiile pentru nutritia parenteraladomiciliara - si unele complicatii neurologice si osoase (reducerea vitezei de sinteza osoasa). Totusitrebuie subliniat ca riscul sanitar legat de toxicitatea aluminiului depinde de durata expunerii pacientilor si de functia lor renala. De exemplu pacientii supusi pentru o lunga perioada de timpnutritiei parenterale prezinta un risc sanitar major din cauza expunerii lor prelungite la nivelescazute de aluminiu, care, cu timpul, pot provoca, contrar cu ce s-ar prezenta la o expunere acuta, oacumulare majora a oligoelementului in compartimentele organismului. In mod analog nou-nascutii prematuri sunt expusi in mod particular din cauza functiei lor renale imature si din cauza ca acestiaau nevoie de cantitati crescute de solutii de calciu si fosfat, solutii ce contin si aluminiu. Numeroasestudii indica faptul ca pacientii care au o functie renala alterata, ca nou-nascutii si prematurii, caresunt expusi pe cale parenterala la concentratii de aluminiu mai mari de 4-5 µg/Kg pe zi tind saacumuleze aluminiul in concentratii toxice la nivelul SNC (Sistem Nervos Central) si la nivel osos.(
 Buletinul n°18 al Agentiei franceze pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate;2003)
Totusi trebuie subliniat ca unele studii au aratat ca aceasta acumulare la nivelul tesuturilor se poate intalni si la expuneri la concentratii inferioare de aluminiu.Din aceste motive in Franta au fost organizate trei grupuri de lucru cu scopul de a evaluariscurile legate de expunerea la aluminiu. (
 Bilantul 2003 a Agentiei franceze pentru siguranta sanitara a produselor pentru sanatate,, Afssaps
)
 grupul InVS 
: se ocupa cu epidemiologia si analiza critica a tuturor studiilor epidemiologice publicate;
 grupul Afssa
: evalueaza proportia de aluminiu prezenta in alimente si in mediul inconjurator;
 grupul Afssaps
: se ocupa cu toxicologia aluminiului ( sunt implicate in mod particular unitatile de supraveghere toxicologica si farmacologica, departamentul de evaluare a produselor cosmetice si sectiunea de epidemiologie)Datorita colaborarii celor trei grupuri a fost posibila elaborarea unui pre-raport cu scopul dea rezuma situatia evaluarii riscurilor sanitare legate de expunerea populatiei franceze la aluminiul prezent in apa, in alimente si in produsele pentru sanatate. Pe 13 septembrie 2002 acest pre-raport afost prezentat unui grup de experti in toxicologie. In 2002 Olanda a prezentat la EMEA proiectul deelaborare a unor linii ghid care sa permita evitarea cedarii aluminiului din sticlele de sticla. Limita afost fixata la 25 µg/L (cel mai bun dintre tipurile de sticla elibereaza 20 µg/100ml). O alta problemaa fost prezenta aluminiului in substantele utilizate pentru preparatele parenterale, pentru ca a fostobservat ca la pacientii ce utilizeaza acest tip de formule cantitatea de aluminiu eliberata este maimare decat 5000 µg si ca putea sa fie o legatura intre folosirea acestor solutii si aparitia unor boli.Din acest motiv, recent, FDA a publicat un regulament foarte riguros care limiteaza concentratiaaluminiului in substantele utilizate pentru preparatele parenterale la 25 µg/L. In plus a fost stabilitaconcentratia de aluminiu in fluidele de administrat pe cale iv la copii si adulti cu insuficienta renalasau supusi la dializa sa fie cea mai mica posibil si, in orice caz, mai mica decat 10 µg/L. Sa neamintim ca cel ami bun tip de sticla elibereaza 20 µg per 100 ml (
 Bilantul 2003 a Agentiei franceze pentru siguranta sanitara a produselor pentru sanatate,, Afssaps
)FDA a cerut, in plus, ca pe toate produsele ce contin aluminiu sa fie pusa urmatoarea nota deavertizare:
“acest produs contine aluminiu, care poate fi toxic” (Buletinul n°18 al Agentiei franceze pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate;2003).
 A fost evidentiata ca, deseori, contaminarea cu aluminiu a produselor pentru uz parenteralse poate face in timpul procesului de fabricatie si inmagazinare, deci este indispensabil ca productia
 
sa fie supusa unor riguroase controale de calitate. In 1990
Societatea Americana pentru NutritiaClinica
si
Grupul de Lucru al Societatii Americane pentru Nutritia Enterala si Parenterala
au propus trei definitii pentru riscul toxicologic legat de absorbtia aluminiului
(Buletinul n°18 al  Agentiei franceze pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate;2003)
:
fara pericol (1-2 µg/Kg/zi);
riscant (15-30 µg/Kg/zi);
toxic (60 µg/Kg/zi).Problema legata de toxicitatea aluminiului fusese deja obiectul unor studii ale Afssaps(
 Buletinul n°5 al Agentiei franceze pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate;2001
). Intr-adevar, in noiembrie 2000, Agentia Franceza a organizat un grup de lucu
“aluminiul sicosmeticele”
 pentru a determina riscul potential legat de folosirea aluminiului in produselecosmetice, in particular in deodorante/antitranspirante care pot contine pana la 20% aluminiu.Studiile conduse de acest grup au evidentiat ca aluminiul este un compus cu actiune neurotoxica,chiar daca nu a fost posibila stabilirea unei corelatii intre aluminiul prezent in cosmetice si aparitia bolii Alzheimer. A fost observat si faptul ca insuficienta renala creste foarte mult aceastaneurotoxicitate. Pentru a avea mai multe informatii au fost organizate si studii in vitro, pe piele desoarece, astfel incat sa se evalueze absorbtia transcutanata a aluminiului. Datele obtinute auevidentiat o absorbtie de 100%. Totusi au iesit la iveala importante probleme metodologice datoratefaptului ca:1.Pielea de soarece nu e potrivita pentru studii de biodisponibilitate transpuse apoi la om pentru ca epiderma soarecelui e constituita din 2-3 straturi celulare pe cand cea a omului din20-30.2.Pielea utilizata a fost depilata, ceea ce reduce integritatea barierei cutanate.Din cauza acestor probleme se intelege ca, pentru a obtine date utilizabile, este necesaraefectuarea unor noi studii pe pielea umana sau de porc, cu respectarea notelor explicative europeneexistente. Totusi, in asteptarea acestor date, nu exista elemente suficiente pentru a limita folosireaaluminiului in produsele cosmetice. >>
Bibliografia
1.Aluminium et toxicité (2003). VIGILANCES- Bullettin de l’Agence française de sécuritésanitaire des produits de santé (Afssaps), n°18.2.Groupe Aluminium inter-agences Bilancio 2003 della Agence française de sécurité sanitairedes produits de santé (Afssaps).3.Aluminuim et produits cosmetiques (2001). VIGILANCES- Bullettin de l’Agence françaisede sécurité sanitaire des produits de santé (Afssaps), n°5.4.Prima Conferinta Internationala metale si creierul: de la neurochimie la neurodegenerare(Universitatea din Padova; septembrie 2000). >>
 Iata ce am gasit pe siteul Efsa:http://www.efsa.europa.eu/ in legatura cu acest subiect,revizionat pe 26.nov.2009. Incerc sa redau articolul respectiv.<<
Aluminiul este prezent in mod natural in mediul inconjurator si este eliberat in urmaactivitatilor miniere si industriale ale omului, producerea de aluminiu metalic si a altor compusi aialuminiului.O varietate de compusi ai aluminiului sunt produsi si utilizati pentru intrebuintari diferite,ca de exemplu, tratamentul apei, fabricarea hartiei, fillers, aditivi alimentari, culori si medicamente.Aluminiul metalic, in principal sub forma de aliaj cu alte metale, gaseste multe intrebuintari printrecare aparate de consum, ambalaje alimentare si unelte pentru bucatarie.Calea principala de expunere la aluminiu a populatiei este prin intermediul alimentelor.Aluminiul din apa potabila este o alta sursa, chiar daca este secundara. O alta cale de expunere este

Activity (25)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Lungu Monica liked this
George Turetchi liked this
Dana Titica liked this
Ana Dreab liked this
Ioan Kiszel liked this
maggie_szg liked this
Ana Stelian liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->