High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
1
Concluziile forumului consacrat elabor
ă
riiSTRATEGIEI DEZVOLT
Ă
RII DURABILE A ROMÂNIEI
Bro
ş
ur
ă
ap
ă
rut
ă
în2005
RAPORTdin 4noiembrie2004privinddezbaterilepentruelaborarea
Strategiei Dezvolt
ă
rii Durabile aRomâniei.Orizont 2025
2
RAPORTprivind dezbaterile pentru elaborarea
Strategiei Dezvolt
ă
rii Durabile a României.Orizont 2025
-
4 noiembrie 2004 -
La 21 mai 2003, la Palatul Cotroceni, am deschis lucr
ă
rile Comisiei pentruElaborarea Strategiei Na
ţ
ionale privind Dezvoltarea Durabil
ă
a României pe unorizont de timp pân
ă
în anul 2025.Am dorit atunci –
ş
i dorim în continuare – formarea unei trainice „Alian
ţ
eNa
ţ
ionale pentru Dezvoltare Durabil
ă
” a României, ca factor de sus
ţ
inere permanent
ă
a continuit
ăţ
ii, coeren
ţ
ei
ş
i consisten
ţ
ei proceselor dezvolt
ă
rii economice
ş
i sociale a
ţă
rii, bazat
ă
pe criterii obiective
ş
i cerin
ţ
e generale de implementare, oricare ar fiorientarea politico-doctrinar
ă
a partidelor de guvern
ă
mânt.Crearea
ş
i p
ă
strarea consensului na
ţ
ional în ce prive
ş
te obiectivele strategiceale dezvolt
ă
rii României, pân
ă
în anul 2025, reprezint
ă
o condi
ţ
ie a ac
ţ
iunii
ş
iimplic
ă
rii eficiente a tuturor factorilor interesa
ţ
i, la toate nivelurile societ
ăţ
iiromâne
ş
ti în realizarea lor.Din acest motiv, am optat pentru o larg
ă
participare a institutelor decercetare
ş
tiin
ţ
ific
ă
române
ş
ti, în frunte cu Academia Român
ă
, a organismelorguvernamentale, a societ
ăţ
ii civile, sindicate
ş
i patronate, medii de informare înmas
ă
ş
i altele.Prin complexitatea proceselor
ş
i fenomenelor, prin amplitudinea provoc
ă
rilor
ş
i problemelor care trebuie rezolvate, dezvoltarea durabil
ă
a societ
ăţ
ii noastre a încetat demult s
ă
mai fie atributul exclusiv al elitelor politice, economice
ş
iintelectuale. În egal
ă
m
ă
sur
ă
, dezvoltarea durabil
ă
a
ţă
rii prive
ş
te pe fiecarecet
ăţ
ean al României
ş
i, în consecin
ţă
, necesit
ă
antrenarea, implicarea
ş
i participareaactiv
ă
a acestuia, în cele mai adecvate modalit
ăţ
ii, potrivit cu interesele
ş
icapacitatea sa de a contribui la sustenabilitatea progresului economic
ş
i social al
ţă
rii.Participarea la elaborarea
ş
i implementarea acestei strategii reprezint
ă
singura alternativ
ă
de a pune bazele unei platforme comune de ac
ţ
iune la scar
ă
na
ţ
ional
ă
ş
i local
ă
, care s
ă
dea consisten
ţă
eforturilor noastre, s
ă
modeleze viitorulRomâniei
ş
i s
ă
influen
ţ
eze în bine via
ţ
a oamenilor pentru mai multe decenii în viitor, în condi
ţ
iile
ş
anselor, oportunit
ăţ
ilor
ş
i rigorilor generate de globalizare, integrare înUniunea European
ă
ş
i extindere a societ
ăţ
ii bazate pe tehnologia informa
ţ
iei
ş
icomunica
ţ
iilor.De aceea, aceast
ă
strategie reprezint
ă
, practic, un proiect deschis, în m
ă
sur
ă
s
ă
r
ă
spund
ă
eficient
ş
i prompt la schimb
ă
rile tot mai rapide de mediu economic, laconjuncturi interne
ş
i externe, la constrângerile existente
ş
i la cele generate de noulstatut al României, de membru cu drepturi depline al comunit
ăţ
ii europene
ş
i euro-atlantice.Din p
ă
cate, pornim la elaborarea
ş
i implementarea Strategiei Dezvolt
ă
riinoastre Durabile în condi
ţ
ii marcate de o serie de constrângeri
ş
i restric
ţ
ii, între care
existen
ţ
a unor serioase decalaje economice, sociale
ş
i tehnologice
, caresepar
ă
ţ
ara noastr
ă
de
ţă
rile cu nivel ridicat de dezvoltare.Aceste decalaje î
ş
i au r
ă
d
ă
cini
ş
i cauze în trecut, în primul rând înparticularit
ăţ
ile
ş
i condi
ţ
iile nefavorabile ale evolu
ţ
iei istorice a României, aflat
ă
, ca
ş
ialte state din regiunea noastr
ă
, timp îndelungat, sub domina
ţ
ii str
ă
ine, ceea ce adeterminat interzicerea proceselor de formare a statului na
ţ
ional de dezvoltaremodern
ă
.
3
Efectele diviz
ă
rii Europei dup
ă
al doilea r
ă
zboi mondial au condus laaccentuarea acestor decalaje, iar costurile economice
ş
i sociale care au înso
ţ
ittranzi
ţ
ia României de la o economie hipercentralizat
ă
, de comand
ă
, la o economie depia
ţă
au fost un factor agravant al decalajelor respective.Men
ţ
ionez acest lucruri nu pentru a ne lamenta, ci pentru a în
ţ
elege mai binesitua
ţ
ia concret
ă
de la care pornim în elaborarea Strategiei
ş
i a trage unele înv
ăţă
minte din trecutul mai îndep
ă
rtat sau mai apropiat al
ţă
rii.Dac
ă
pân
ă
în prezent, în plan politic, tranzi
ţ
ia a generat – în pofida multorconvulsii, tensiuni
ş
i ambiguit
ăţ
i – efecte pozitive, nu acela
ş
i lucru se poate spunedespre economie
ş
i societate.Printre neîmplinirile tranzi
ţ
iei se cuvine s
ă
men
ţ
ion
ă
m efectele economice
ş
isociale, legate de o serie de procese nefavorabile, cum sunt: dezindustrializarea;destr
ă
marea structurilor agriculturii de tip industrial; sc
ă
derea drastic
ă
a puterii decump
ă
rare a popula
ţ
iei, a calit
ăţ
i vie
ţ
ii
ş
i a volumului serviciilor publice, de s
ă
n
ă
tate
ş
i educa
ţ
ie; sc
ă
derea natalit
ăţ
ii
ş
i a speran
ţ
ei de via
ţă
: sl
ă
birea solidarit
ăţ
ii sociale
ş
ina
ţ
ionale.Este o realitate c
ă
, dup
ă
15 ani de tranzi
ţ
ie, România înc
ă
nu a reu
ş
it s
ă
recupereze integral toate pierderile provocate de pr
ă
bu
ş
irea de sistem din 1989.Fenomenul de polarizare social
ă
reprezint
ă
o provocare serioas
ă
pentrudorin
ţ
a noastr
ă
de a înt
ă
ri solidaritatea social
ă
ş
i de a forma o clas
ă
de mijlocconsistent
ă
.Mul
ţ
i justific
ă
în mod cinic c
ă
, înainte de „a ne fi mai bine”, a trebuit „s
ă
ne fiemai r
ă
u”. Sunt convins c
ă
s-ar fi putut evita multe dintre suferin
ţ
ele pe care le-au îndurat românii în tranzi
ţ
ia de pân
ă
acum, dac
ă
nu am fi fost tributari dogmatiz
ă
rii
ş
iabsolutiz
ă
rii unor enun
ţ
uri teoretice generale ale economiei de pia
ţă
ş
i dac
ă
puneam în oper
ă
un model propriu de transformare structural
ă
a României,
cuobiective strategice sustenabile pe orizonturi de timp mai mari, cu rezerve comune
ş
i
ţ
inte permanente
ş
i verificabile pentru fiecare guvernare.Nu doresc s
ă
critic tranzi
ţ
ia de la etatismul de comand
ă
la mecanismele depia
ţă
concuren
ţ
ial
ă
institu
ţ
ionalizat
ă
. Nu principiile economiei de pia
ţă
sunt de vin
ă
pentru neîmplinirile noastre, ci sl
ă
biciunile
ş
i e
ş
ecurile proprii în aplicarea acestorprincipii la condi
ţ
iile României, peste care s-au suprapus o serie de interese de grupsau personale ale celor care au profitat de apele tulburi ale tranzi
ţ
iei. Acumulareaprimitiv
ă
de capital de la începuturile capitalismului, al c
ă
rei pre
ţ
social au fost, dup
ă
cum se
ş
tie, unanim criticat, n-ar fi trebuit s
ă
se repete
ş
i în
ţ
ara noastr
ă
, în aceast
ă
perioad
ă
.Cu toate aspectele negative men
ţ
ionate, bilan
ţ
ul tranzi
ţ
iei noastre a marcatpa
ş
i importan
ţ
i în planul reformei economice
ş
i sociale, al cre
ă
rii
ş
i consolid
ă
rii unorinstitu
ţ
ii
ş
i mecanisme de pia
ţă
în România.Dup
ă
perioada de declin
ş
i mers oscilant, economia începe s
ă
func
ţ
ioneze maiaproape de normalitate. Cre
ş
terea economic
ă
în ace
ş
ti ultimi ani a fost în jur de 5%,iar în 2004 se prognozeaz
ă
circa 7%. Infla
ţ
ia a cunoscut o reducere sensibil
ă
înperioada 2001-2003, urmând ca, în acest an, pentru prima dat
ă
s
ă
coboare sub10%.România, în 2004, a devenit membr
ă
a NATO, a încheiat aproape în totalitatenegocierile la capitolele aquis-ului comunitar
ş
i a primit sta6utul de economie depia
ţă
func
ţ
ional
ă
în
Raportul de
ţ
ar
ă
întocmit de Comisia European
ă
.Pie
ţ
ele interne încep s
ă
se dezvolte, pe baza afirm
ă
rii sectorului privat, care adevenit predominant în majoritatea sectoarelor economiei. Investi
ţ
iile str
ă
ine directeau crescut în ultimii ani, de
ş
i nivelul lor per capita înc
ă
este sc
ă
zut, comparativ cualte
ţă
ri vecine.
Add a Comment