Flamanzi- - scanteie de viata si

simtire romaneasca

14 august 2009
Flamanzi – file de istorie
CARACTERISTICILE FIZICO – GEOGRAFICE
ALE TERITORIULUI ORASULUI FLAMANZI
CARACTERISTICILE FIZICO – GEOGRAFICE
ALE TERITORIULUI ORASULUI FLAMANZI
Orasul Flaminzi este situat la contactul dintre Podisul Sucevei si
Campia Jijiei, in sudul judetului Botosani, la 30 km distanta de
orasul resedinta de judet, Botosani. Aici s-au construit, in mod
justificat si de timpuriu, caile de legatura (drumurile de negot) care
au multiplicat, prin functiile aducatoare de bunuri materiale, baza
existentei satelor initiale.
Pe acest contact se afla linia de descarcare a panzelor freatice cu
debite bogate, puternic filtrate, permitand captari cu mijloace usoare
a apei potabile, element vital in organizarea vetrei de sat. La fel de
important este si caracterul strategic al localizarii, padurea si relieful
accidentat functionand ca adaposturi naturale in vreme de
instabilitate politica si sociala. Valea Miletinului si vaile afluentilor lui
au influentat formarea satelor, mai ales in prima faza a constituirii
lor, aici gasindu-se cele mai multe dintre asezarile vechi ale
judetului Botosani.
 Perioada predocumentara si atestari
documentare
Pentru perioada predocumentara cercetarile arheologice efectuate in ultimele
decenii au descoperit o serie de materiale care atesta locuirea pe aceste
meleaguri din cele mai vechi timpuri.Cele mai importante puncte
arheologice sunt situate in sudul si sud-estul teritoriului studiat, dintre care
mentionam: Movila Parului, Dealul Ciurari, Dambul Ciorogani, apartinand
Neoliticului, Epocii Fierului si Epocii medievale timpurii.
Pentru perioada documentara ;
• Aprilie,1576 (7084) – atestarea documentara a satului Prisacanii printr-un
act semnat de domnitorul Petru Schiopul:
• 6, aprilie, 1579 (7087) – atestare documentara a satului Uricenii printr-un
act semnat de domnitorul Petru Schiopul;
• 4, sept., 1605 (7114) – atestare documentara a satului Flaminzii printr-un
act semnat de domnitorul Ierimia Movila;
• 27, sept.., 1785 – atestare documentara a satului Chitoveni;
• 1871 – sunt mentionate oficial ca sate Bosancenii si Cordun (primele
gospodarii fiind intemeiate in jurul anului 1830;
• 1889 – este mentionat oficial ca sat Poiana.
Bosancenii, Cordun si Poiana sunt consecinte a migratiei bucovinene.
 EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI PE MOSIA
FLAMANZI IN SECOLUL AL XIX-LEA, CONSECINTA
A MIGRATIEI BUCOVINENE
SATUL 1774 1798 1816 1890 1916

Flaminzi 220 300 1105 982 1618

Uriceni ? 175 195 867 1686

Prisacani ? ? 160 465 383

Chitoveni ? ? 150 316 505

Bosinceni - - - 208 1217

Cordun - - - 1068 1384

Poiana - - - 992 1253

TOTAL 1610 4568 8044

 Miscari taranesti pe mosia Flamanzi in secolul
al XIX - lea
Conditiile impuse de proprietarii mosiei din acea perioada noilor veniti au fost
dure. Pribegii urmau sa-si intemeieze gospodariile doar pe terenul forestier
ce trebuia sa fie defrisat, protejand astfel terenul arabil de buna calitate
existent la sud de arealul stabilit pentru locuire, fara sansa de a trece
vreodata dincolo de limita stabilita. Mai mult decat atat, in anul 1841, in
urma reorganizarii mosiei Flaminzi, proprietarul Mihail Sturdza hotaraste
stramutarea unor sate din partea sudica a mosiei, cum a fost Picioroganii,
pentru a creste suprafata terenului arabil.
De aceea, secolul premergator anului 1907 a fost zbuciumat pe mosia
Flaminzi. Respectand regulile impuse, taranii incercau sa obtina conditii mai
bune de arenda de la proprietarii mosiei. Cand nu ajungeau la nici o
intelegere, taranii protestau prin fuga de pe mosie, refuzul de a iesi la
munca, refuzul de a incheia contractele de arenda. Asa s-a intamplat in anii
1820, 1831, 1849, iar in anul 1859, din cauza atitudinii lor, 9 dintre ei au fost
inchisi pentru doi ani, cum ne arata documentele.
1864 – Legea agrara si alegerile locale

Mica Unire de la 1859 si venirea pe tronul

tanarului stat roman a lui Alexandru Ioan
Cuza a aprins in inimile flaminzenilor
speranta ca vor primi pamint.
Dar in vara anului 1864, cand in Adunarea de
la Bucuresti se discuta Legea agrara,
taranii din Flaminzi au cerut anularea
alegerilor locale in urma carora a ajuns
primar un om considerat al arendasului.In
vederea aplicarii acestei legi aveau nevoie
de un om care sa le apere interesele. Din
nou tarani arestati, doi la numar, fiind
nevoie de interventia ministrului de externe
Mihail Kogalniceanu, pentru ca cei doi
arestati sa fie eliberati sub garantii.
1907- Flamanzi, un nume in istorie
Inca de pe la 1873 mosia Flaminzi a
ajuns in mainile arendasilor,
crescand obligatiile taranilor.
Protestul taranilor de pe mosia
Flaminzi din 8/21 februarie 1907
nu va fi intamplator. Taranii de
pe aceasta mosie reusesc tot mai
greu sa se achite de obligatiile
impuse de arendasi. Refuzul
acestora de a incheia contractele
de arenda si teama taranilor ca in
primavara care se apropia nu vor
avea pamantul pe care sa-l
lucreze, i-a adunat la Primaria din
Flaminzi in vederea rezolvarii
situatiei.
 1907 – FLAMANZI, UN NUME IN
ISTORIE
Conflictul cu administratorul mosiei, Constantinescu - reprezentatul
trustului Fischer, s-a concretizat doar in lovirea acestuia de catre
tarani. Mult politizat si exagerat, evenimentul din Flaminzi a generat
multe intrebari a caror raspunsuri inca le cautam, profitand de
posibilitatea pe care o au istoricii astazi sa scrie istoria fara ura si fara
partinire. Cunoscand evolutia problemei agrare de pe mosia Flaminzi,
il putem considera un eveniment obisnuit in contextul respectiv.
Extinderea si radicalizarea rascoalei taranesi (ultima de o asemenea
amploare din istoria Europei) au implicat si imperiile din jur, dornice
sa-si anexeze Romania la momentul potrivit.
Desi inabusita in sange, cu circa 420 de victime din randul taranilor din
intreaga tara, situatia lor nu s-a imbunatatit, conflictul dintre tarani si
arendasi continuand si in anii urmatori.
Un rol important in mentinerea aprinsa a scanteii sperantei taranilor in
rezolvarea problemei agrare au avut-o intelectualii satelor, preoti si
invatatori, acestia cunoscand greutatile cu care se confrunta satul
romanesc.
IN MEMORIAM Toma
Savescu
preot (1866-1938)
S-a nascut la Andrieseni, jud.Iasi in anul
1866.
In anul 1881 a absolvit Seminarul
Veniamin din Iasi.
1882-1888 a fost preot la Prajeni.
Din 1888 va fi preot la Uriceni.
In anul 1905, impreuna cu invatatorul
Constantin Maxim infiinteaza Banca
Triumful. Sedintele comitetului de
conducere erau dese, discutiile purtate
veau ca obiectiv usurarea starii sociale
a taranilor de pe mosia Flaminzi.
Si la sfatul lui, taranii de pe mosia Flaminzi
au inceput in ziua de 8/21 febr.1907
marea rascoala. Desi anchetat de
autoritati, taranii nu l-au denuntat,
motiv pentru care a fost achitat de
catre autoritati.
 IN MEMORIAM Toma
Savescu
preot (1866-1938)
• Intre anii 1909 – 1915, impreuna cu enoriasii din parohie cat si cu
concursul locuitorilor din satele vecine a ridicat biserica din
Bosanceni cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae.
• Impreuna cu invatatorul Constantin Maxim si doctorul St. Sipoteanu
in anul 1911 s-a preocupat de ridicarea unui monument al eroilor la
Flaminzi czre a fost dezvelit la 18 august 1912.
• Sustinator al imbunatatirii vietii taranilor, preotul Savescu s-a
implicat in anul 1913 la infiintarea Obstii taranilor din Flaminzi pentru
ca acestia sa poata arenda mosia de la Dimitrie Sturdza. Infiintarea
Obstei a starnit ura din partea arendasilor fiind din nou anchetat,
cerandu-i-se mutarea sa din Flaminzi. Isi ia un angajament formal
ca nu se va mai amesteca in problema taranilor, ramanand in
parohia Uriceni
• Preotul Toma Savescu isi doarme somnul de veci in curtea bisericii
in care cu daruire a slujit.
 IN MEMORIAM
Constantin Maxim
invatator (1878 – 1951)
• S-a nascut la 22 iulie1878 in satul Dolina, comuna
Leorda.
• Cursurile scolii primare le-a urmat in satul natal.
• In anul 1898 a absolvit Scoala Normala Vasile
Lupu din Iasi.
• In anul scolar 1898-1899 este invatator la
Parcovaci-Iasi.
• Din 1899 pana la moarte este invatator la Flaminzi.
In 1904 participa la infiintarea
banciiTriumful iar in anul 1905 la Cooperativa
Infratirea Plugarilor.
 IN MEMORIAM
CONSTANTIN MAXIM
INVATATOR (1878 – 1951)
• Este sfatuitorul taranilor, fiind implicat in rascoala din 1907. Este anchetat,
insa in urma unei interpelari in Parlament a lui Nicolae Iorga pe aceasta
problema, este scos de sub ancheta.
• Din materialele rezultate in urma demolarii conacului lui Mihail Sturdza,
construieste in Flaminzi o scoala cu patru clase si cancelarie, renovata mai
tarziu, dar functionala si astazi. A fost initiatorul monumentului din fata scolii
Flaminzi, inaugurat in 1912 si Inchinat eroilor razboiului de
independenta.Crearea Obstei taranilor din Flaminzi conduce la declansarea
unei adevarate prigoane impotriva intelectualilor din sat. Constantin Maxim
nu vrea sa se transfere in alt sat. Este arestat si aruncat in puscarie.
• In anul 1913 nicolae Iorga a interpelat din nou Parlamentul in cazul Maxim.
Acesta este eliberat iar dovezile ca a fost arestat au fost distruse.
• A participat la primul razboi mondial, fiind decorat cu Coroana Romaniei si
Steaua Romaniei terminand razboiul cu gradul de capitan
• Se pensioneaza in 1831.
• A incetat din viata la 20 septembrie 1951.
 1916-1918: Flamanzenii si primul razboi
mondial
Primul razboi mondial a marcat in mod
deosebit satele de pe mosia Flaminzi.
In iarna anului 1917 se declanseaza
o epidemie de tifos exantematic.. Cu
tot efortul medicilor de la spitalul
Uriceni, au decedat 827 de persoane
din care 83 militari romani si 22
prizonieri. 31 de flaminzeni au cazut
pe front, contribuind la realizarea
Romaniei Mari.
In acesti ani familia Sturdza vinde
mosia Flaminzi unui anume Alevra,
care va fi expropriat in urma Legii
agrare din 1921. De aceasta lege vor
beneficia si locuitorii din Flaminzi.
Dar acesta lege nu va rezolva
problema agrara, constatandu-se si o
stratificare in lumea rurala: micii
proprietari si lucratorii agricoli.
Flaminzenii in cel de-al doilea razboi mondial
(1941 – 1945)
Cel de-al doilea razboi mondial v-a afecta evolutia
satelor studiate aici. Flaminzenii si-au adus
contributia, material dar mai ales prin pierderi de
vieti omenesti la infrangerea Puterilor Axei.
Fiecare familie din Flaminzi a fost indoliata in cei
patru ani de razboi.
Dintre supravietuitorii frontului il amintim pe cel care
v-a deveni general de brigada MIHAI I. CUCU si
care astazi intareste randurile personalitatilor cu
care orasul nostru se mandreste.
 IN MEMORIAM
Mihai I. Cucu
general de brigada (1914 – 2000)

• S-a nascut la 4 august 1914 in satul Poiana, Flaminzi.

• Urmeaza cursurile scolii primare in satul natal.
• In perioada 1926-1934 urmeaza cursurile la Scoala
Normala de invatatori ,,Mihai Eminescu”, apoi la
Liceul ,,A.T. Laurian”
• In perioada 1934-1937se pregateste pentru cariera
militara absolvind cursurile Scolii pregatitoare de ofiteri
din Bucuresti si ale Scolii de ofiteri activi de infanterie din
Sibiu, obtinand gradul de sublocotenent actv.
• A fost repartizat la Regimentul 37 infanterie ,,Alexandru
cel Bun” din Botosani.
• Aparticipat la operatiunile armatei romane in cel de-al
doilea razboi mondial, functionand temporar si ca
instructor al Scolii militare din Sibiu.
 IN MEMORIAM
MIHAI I. CUCU
GENERAL DE BRIGADA (1914-2000)
A urmat cursurile Scolii Superioare de Razboi, dupa absolvire fiind retinut in
randul cadrelor acestei institutii pana la pensionarea sa in 1972.
A absolvit cursurile Facultatii de Drept.
In anul 1957 ajunge pana la gradul de colonel, pentru ca in 1993, sa fie inaintat
la gradul de general in rezerva.
A publicat peste 300 de articole in presa centrala si 16 carti, multe dintre ele
folosite de studentii lui pentru pregatirea teoretica de specialitate. Dintre
acestea amintim:
Aspecte militare ale revolutiei din 1848 in Tara Romaneasca, (1968),
Editura Militara,
Zonele impadurite si actiunile de lupta, (1983), Editura Militara
Treceti batalioane romane Carpatii, (1993), Editura Militara. S.a.
Pentru intreaga sa activitate si respectul pe care l-a purtat pentru meleagurile
natale, in anul 1995 Consiliul Local Flaminzi i-a acordat titlul de ,,Cetatean
de onoare”.
S-a stins din viata in urma unui accident la 13 ianuarie 2000.
 Flamanzenii si regimul comunist
Perioada postbelica deschide o noua etapa a problemei agare.
La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial pe fosta mosie Flaminzi
circa 27% din gospodarii detineau intre 5 si 20 hectare teren agricol
care, desi slab dotate cu utilaje agricole si afectate de cei patru ani
de razboi, puteau constitui nuclee ale unor viitoare exploatatii
agricole performanta.
Dupa ce secole la rand taranul roman a luptat pentru pamant,
ocupantul sovietic avea cu totul alte planuri pentru agricultura
romaneasca. La Flaminzi si in fosta comuna Nicolae Balcescu au
fost organizate doua cooperative agricole de productie. Taranii din
Flaminzi au opus rezistenta timp de 14 ani (1948-1962). In aprilie
1962 liderii comunisti anuntau incheierea colectivizarii la nivel
national. Insa chiar si in august 1962 echipele de agitatori (sau de
tradatori, cum le spuneau localnicii), folosind diferite metode (bataie,
amenintari ca le vor fi exmatriculati copiii din scoli si facultati, cote
exagerate) obligau localnicii sa intre in colectiva.
 Flamanzenii si regimul comunist

Au opus rezistenta cei care aveau cel mai mult de pierdut,

chiaburii – micii proprietari agricoli, pentru ca nu puteau
concepe cedarea muncii de o viata sau a mai multor
generatii pentru binele obstesc.
Pana la urma au fost infranti de un sistem care era slujit de
prea multi lasi.
Autoritatile de atunci au continuat sa supravegheze starea
de spirit a flaminzenilor, incurajand impamintenirea unor
intelectuali veniti din alte zone ale tarii (cei originari din
Flaminzi afirmandu-se departe de locurile natale) pentru
a evita generarea de noi stari conflictuale.
IN MEMORIAM-DECEMBRIE 1989 Consiliul
popular in 24 decembrie 1989
 IN MEMORIAM DECEMBRIE 1989
Evenimentele din Decembrie 1989 au schimbat destinele flaminzenilor.
Pentru actiunile lor de atunci, la 24 dintre ei li s-a conferit titlul de
,,LUPTATOR PENTRU VICTORIA REVOLUTIEI ROMANE DIN
DECEMBRIE 1989”.

BOGDAN MARIUS-NICOLAE, ABACIOAIE GHEORGHE,

AMIHALACHIAIEI ION, ARAMA CONSTANTIN, ARAMA DUMITRU,
AMIHALACHIOAIEI ADRIAN, BALAN CONSTATIN,
BALAN VALENTIN, CALIN PETRU, CUCU MARIAN,
GURALIUC C. GHEORGHE, GURALIUC GH. GHEORGHE,
GURALIUC VIOREL, ILAS PETRU, LAZARICA VASILE,
MIHAI MITICA, MIHAI PETREA, NISTOR TOMA DORICA,
PASNEI DUMITRU, SOLTANIUC CLAUDIU, STEFANUCA MIRCEA
STIRBU AUREL, UNGUREANU LAURENTIU.
 Flamanzii postdecembrist
A trecut si DECEMBRIE 1989. Simtul proprietatii nu
a fost anihilat de cei 45 de ani de comunism. Din
pacate, Legea agrara din 1991, destul de ambigua,
modificata in mai multe randuri, nemultumeste din
nou taranul din Flaminzi. Aplicata de oameni
obisnuiti sa coordoneze avutul obstesc, lipsiti de
responsabilitate si fara o pregatire in domeniul
retrocedarilor, face ca acest proces sa se faca greu
si, inevitabil, cu abuzuri de care cei care se fac
vinovati, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa dea
socoteala. Lipsiti de inventar agricol, fara subventii
de la stat sau vreun ajutor, taranul din Flaminzi
traieste cu speranta intr-un viitor mai bun.
 Flamanzii postdecembrist
Schimbarea statutului de comuna cu cel de oras la 1 aprile
2004 a deschis noi perspective pentru evolutia orasului
Flaminzi.
Nadejdea in schimbare ne este in generatia celor
care in DECEMBRIE1989 aveau in jur de 20 de ani si care
incep sa-si dovedeasca, prin realizarile lor, maturitatea
profesionala si intelectuala.
Dar din aceasta generatie
astazi lipseste comandorul de aviatie si scriitorul
DUMITRU CONSTANTIN BERBUNSCHI, trecut prea de
timpuriu in lumea umbrelor si caruia, din pacate post-
mortem, flaminzenii ii recunosc si ii apreciaza realizarile.
 IN MEMORIAM
DUMITRU CONSTANTIN BERBUNSCHI
comandor de aviatie (1962 – 2009)
• S-a nascut la 25 octombrie 1962
in satul N. Balcescu.
• A absolvit scoala generala in satul
natal.
• Intre anii 1978-1982 a urmat
cursurile Liceului Militar Stefan cel
Mare din Campulung
Moldovenesc.
• A absolvit Scoala Militara de
Ofiteri de Aviatie Aurel Vlaicu, de
la Boboc, Buzau.
• A absolvit Academia de Inalte
Studii Militare, Bucuresti.
• Brevetat ca pilot militar in august
1986, este repartizat in
Regimentul 86 Aviatie Vanatoare
– Borcea.
 IN MEMORIAM
DUMITRU CONSTANTIN BERBUNCHI
COMANDOR DE AVIATIE SI SCRIITOR (1962 - 2009)
• A detinut functia de Comandant de Escadrila de Aviatie de Vanatoare
avand gradul de comandor.
• Din anul 1987 incepe sa publice reportaje, note, eseuri si obtine de doua ori
premiul I a concursuri literare. A publicat in Observator Militar, Cer Senin,
Top Gun, Pentru Patrie.
• Publica volumele Semne de cer senin si Radacini de zbor.
• A realizat numeroase emisiuni radio pentru Ora Armatei si pentru Radio
Romania Tineret.
Nu se considera un om norocos in viata, insa credea ca un mare noroc a
insemnat pentru el, ca formare si devenire, faptul ca atunci cand i-a fost mai
greu a avut sansa sa-I fie aproape – tainic, modest si nemarturisit – prima
lui invatatoare, doamna Paraschiva Mursa.
Desi o boala necrutatoare i-a frant zborul in acest an, ramane un model
pentru tanara generatie, iar intalnirea de anul trecut cu elevii de la Grupul
Scolar ,,Nicolae Balcescu” este un momente de neuitat pentru acestia.
 IN MEMORIAM
DUMITRU CONSTANTIN BERBUNSCHI
COMANDOR DE AVIATIE SI SCRIITOR (1962-2009)
 FLAMINZII POSTDECEMBRIST

Astazi din ce in ce mai rar privim in trecut.

Prezentul si viitorul sunt mult mai aproape, iar timpul parca
s-a comprimat. De aceea, sa profitam de aceasta ocazie
pentru a ne aminti de toti cei care au contribuit la
dezvoltarea si la cresterea prestigiului acestui oras in
care traim si muncim.

Prof. Elena Siminiceanu

Material auxiliar realizat pentru tema
Istorie si civilizatie locala

realizat de prof.gr.I. drd.

ELENA SIMINICEANU
Grupul Scolar ,,N.Balcescu’ , orasul Flamanzi
Jud. Botosani