UNIVERSITATEA DE NORD BAIA-MARE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

PATRULATERE
INSCRIPTIBILE ŞI CIRCUMSCRIPTIBILE

REFERAT

DIDACTICA MATEMATICII,
2009-2010, SEM I
PROF. IONELA POP
1.Definiţii
2.Teoremele de caracterizare a poligoanelor inscriptibile şi a celor circumscriptibile
3.Patrulatere inscriptibile
4.Aplicaţii remarcabile
5.Patrulatere circumscriptibile
6.Patrulatere inscriptibile circumscriptibile
7.Probleme rezolvate
8.Bibliografie

-2-
1.Definiţii
Def.1.1.
Un poligon se numeşte înscris într-un cerc dacă vârfurile poligonului aparţin cercului. În acest caz
cercul se numeşte circumscris poligonului.
Def.1.2.
Un poligon se numeşte circumscris unui cerc dacă laturile sale sunt tangente la cerc. În acest caz,
cercul se numeşte înscris în poligon.
Obs.
Admitem intuitiv că dacă un poligon este înscris într-un cerc sau este circumscris unui cerc atunci el
este convex.
Def.1.3.
Un poligon care poate fi înscris într-un cerc se numeşte poligon inscriptibil.
Def.1.4.
Un poligon care poate fi circumscris unui cer se numeşte poligon circumscriptibil.

2.Teoreme de caracterizare a poligoanelor inscriptibile şi a celor circumscriptibile

Teorema 2.1.
Un poligon convex este inscriptibil dacă şi numai dacă mediatoarele laturilor sale sunt concurente
(punctul lor de intersecţie reprezintă centrul cercului).
Dem:
a)Dacă poligonul A1 A2…An are vârfurile pe cercul
de centru O şi rază r (fig.1) atunci OA1 =OA2
=….=OAn =r , deci O se află pe mediatoarele
segmentelor (A1A2) , (A2A3), …(AnA1).
b)Dacă presupunem că mediatoarele laturilor
poligonului au un punct comun O atunci folosind
proprietatea mediatoarei unui segment avem că

Fig.1 OA1=OA2=….=OAn , deci vârfurile aparţin unui

cerc de centru O şi rază r=OA1.
Teorema 2.2.
Un poligon convex este circumscriptibil dacă şi numai dacă bisectoarele unghiurilor sale sunt
concurente (punctul lor de intersecţie reprezintă centrul cercului).
Dem:
a)Dacă poligonul A1A2…An are laturile tangente cercului de centru O şi rază r atunci
d(O, A1A2)=d(O,A2A3)=…=d(O,AnA1)=r , deci O se află pe bisectoarele unghiurilor poligonului.

-3-
 b)Fie poligonul A1 A2…An şi O punctul de
concurenţă al bisectoarelor unghiurilor sale;
folosind proprietatea bisectoarei avem că
d(O,A1A2)=d(O,A2A3)=…=d(O,AnA1). Cercul de
centru O şi raza egală cu d(O,A1 A2) este tangent
fiecărei laturi a poligonului.
Obs.
Pentru patrulaterele convexe pot fi stabilite
Fig.2
condiţii de inscriptibilitate şi circumscriptibilitate
caracteristice.
3.Patrulatere inscriptibile
Procedee pentru a demonstra că un patrulater este inscriptibil.
3.1.Teoremă
Un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă orice unghi format de o diagonală şi o latură este
congruent cu unghiul determinat de cealaltă diagonală cu latura opusă primeia.
Dem:
Fig.3 a) ABCD patrulater inscriptibil implică :
1 
m( DA^C )  m(CB^D )   m( DC )
2
b)Fie patrulaterul convex ABCD având unghiurile
ABD şi ACD congruente. Ţnând seama că punctele
B şi C se află în acelaşi semiplan determinat de AD
din proprietatea arcului capabil de unghi dat, rezultă
că punctele B şi C aparţin unui cerc în care AD
trebuie să fie coardă, deci A, B, C, D conciclice.

3.2.Teoremă
Un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă suma măsurilor a două unghiuri opuse este de
180.
Dem.
 
^ ^ m( BCD )  m( BAD) 360
a)ABCD patrulater inscriptibil implică : m( A)  m(C )    180
2 2
3.3.
Un patrulater ABCD este inscriptibil dacă şi numai dacă există un punct în plan , O astfel încât
OA=OB=OC=OD.

-4-
3.4.
Patru puncte A, B, C, D determină un patrulater inscriptibil dacă OAOD=OBOC , unde
O=BCAD şi O(BC), O(AD)(fig.4) sau O(BC) şi O(AD)(fig.5).

Fig.4
Fig.5

Dem:
OA OB
Pentru ambele cazuri avem  şi m(AOB)=m(COD) de unde obţinem OABOCD şi
OC OD
deci OABOCD.
o Pentru cazul 1 (fig.4) , deoarece OABOCD avem că unghiurile opuse cu vârfurile în A
şi C sunt suplementare, deci ABCD inscriptibil
o Pentru cazul 2 (fig.5), deoarece OABOCD , avem conform procedeului 3.1. că ABDC
este un patrulater inscriptibil.

3.5.Teorema reciprocă a teoremei lui Ptolemeu

Teorema lui Ptolemeu:
În patrulaterul inscriptibil ABCD are loc relaţia: ABDC+BCAD=ACBD.
Dem:
Fie M(BD) astfel încât m(DAM)=m(BAC).(fig.6)
Notăm m(DAM)=m(BAC)=m(CDB)=x şi m(ADB)=m(ACB)=y.
Obţinem că DAMCAB (U.U) de unde:

-5-
 Fig.6 DM AD CB  AD
  DM  (1)
CB AC AC
ABMACD (U.U) de unde :
MB AB AB  DC
  MB  (2)
DC AC AC
Folosind relaţiile (1) şi (2) putem scrie:
BC  AD  AB  DC
BD=MD+MB= de unde
AC
avem :
ABDC+BCAD=ACBD.
Reciproca teoremei lui Ptolemeu:
Fie ABCD un patrulater. Dacă ABDC+BCAD=ACBD atunci ABCD este patrulater inscriptibil.
Dem:
Presupunem prin reducere la absurd că ABCD nu este inscriptibil , atunci avem relaţia lui Ptolemeu
pentru patrulatere neinscriptibile: ACBD ABDC+BCAD , dar din ipoteză avem că : ACBD
=ABDC+BCAD de unde rezultă contradicţia!
Exemple
Expl.3.1(fig.7)
Fie un triunghi echilateral ABC de latură a şi punctele M şi Nastfel încât C(AM), N(BC), şi
AMAN=a2. Fie P=ANAM. Să se arate că punctele ABCP este patrulater inscriptibil.
Dem:
Fig.7 AM AB
Relaţia din ipoteză se poate scrie  şi
AB BN
cum MABABN , rezultă că
MABABN şi deci BANAMB.
MABAPB deoarece AMBPAB şi
ABM este comun; de aici avem că
MABAPB şi deci APBACB adică
patrulaterul ABCP inscriptibil.

Expl.3.2(fig.8)
Fie un patrulater convex ABCD şi cercurile tangente câte unei laturi şi prelungirilor laturilor
vecine.Să se arate că centrele acestor cercuri sunt vârfurile unui patrulater inscriptibil.

-6-
 Dem:
Fie M, N, P, Q centrele acestor cercuri.
Deoarece M şi Q se găsesc pe bisectoarea
unghiului A avem că M, A, Q coliuniare;
similar M, B, N coliniare, N, C, P coliniare, P,
Q, D coliniare.
Se arată că m(QMN)+m(QPN)=180, de
unde MNPQ patrulater inscriptibil.

Fig.8

Expl.3.3 (fig.9)
Fie un pătrat ABCD şi punctele M, N, P, şi Q aparţinând laturilor AB, BC, CD, DA astfel încât
AM=BN=CP=AQ. Să se arate că MNPQ este patrulater inscriptibil.
Dem:
Fie O centrul pătratului
OAMOAQ şi deci OM=OQ=r
OBMONCOPD , de aici: OM=ON=OP=r.

Fig.9 De aici avem că punctele M, N, P, Q se găsesc pe

cercul de centru O şi rază r.
Expl.3.4 (fig.10)
Fie un triunghi ABC şi M mijlocul lui AG. Să se
arate că M se află pe cercul lui Euler (vezi 4.3.)

dacă şi numai dacă 2a2=b2+c2.

Fig.10 Dem:
Fie A’, B’, C’ mijlocele laturilor triunghiuluişi N
intersecţiua segmentelor AA’ şi B’C’.
Avem:NB’=NC’=a/4 , NA’=ma/2, NM=ma/6.
Punctele M, B’, A’, C’ sunt conciclice dacă şi
numai dacă :
NB’NC’=NMNA’ , relaţie care devine în baza
relaţiilor de mai sus:
3a2=4ma2 adică 3a2=2(b2+c2)-a2 ceea ce are loc

-7-
dacă şi numai dacă b2+c2=2a2.
Expl.3.5(fig.11)
Fie un triunghi echilateral ABC şi un punct M în planul său astfel încât MA=MB+MC. Să se arate
că ABCM este un patrulater inscriptibil.

Fig.11 Dem:
Fie a lungimea laturii triughiului echilateral.
Prin înmulţire cu a a relaţiei din enunţ obţinem:
aMA= aMB+ aMC ceea ce poate fi scris:
BCMA= ACMB+ ABMC,
de unde folosind reciproca teoremei lui Ptolemeu avem
că ABMC patrulater inscriptibil.

Exemple de patrulatere inscriptibile: dreptunghiul, pătratul , trapezul isoscel

Exemple de patrulatere neinscriptibile: paralelogramul oarecare, rombul, trapezul neisoscel

4.Aplicaţii remarcabile
4.1.A doua teoremă a lui Ptolemeu
AC AB  AD  CB  CD
Fie ABCD un patrulater inscriptibil .Atunci are loc relaţia:  .
BD BA  BC  DA  DC
4.2.Dreapta lui Simson (fig.12)
Fie un triunghi XYZ , cercul circumscris acestuia şi un punct M aparţinând cercului. Fie P ,
Q , R proiecţiile punctului M respectiv pe laturile YZ , XZ şi XY ale triunghiului. Punctele P ,
Q , R sunt coliniare .(dreapta determinată de ele se numeşte „dreapta lui Simson”).
Dem:
Patrulaterul XRMQ este inscriptibil deoarece
are două unghiuri opuse suplementare
( R^ şi Q^ )  XQ^R  RM^X (1)
Fig.12 Patrulaterul QMZP este inscriptibil deoarece
MQ^Z  MP^Z (unghiuri drepte) 

PQ^Z  PM^Z (2)

Patrulaterul XMZY este inscriptibil (din
ipoteză) (3)
m( MX^Y )  m( MZ^Y )  180 (din relaţia (3))

-8-
 m( MX^Y )  m( MA^R )  180 (adiacente suplementare)

Din cele două egalităţi de mai sus avem : MZ^Y  MX^R şi cum MZ^Y şi ZM^P sunt
complementare (ca unghiuri ascuţite ale triunghiului dreptunghic RMX) iar de asemenea
MX^R şi RM^X sunt complementare (ca unghiuri ascuţite ale triunghiului dreptunghic MPZ)

avem că RM^X  PM^Z (4)

Din relaţiile (1) , (2) şi (4) avem că : XQ^R  PQ^Z (au poziţie de unghiuri opuse la vârf) şi A
, Q , C coliniare  P , Q , R coliniare.

4.3.Cercul lui Euler

Fie un triunghi ABC , D,E,F picioarele înălţimilor , A’,B’,C’mijlocacele laturilor , H ortocentrul iar
A1,B1,C1 mijlocele segmentelor (AH), (BH), (CH). Punctele D,E,F,A’,B’,C’,A1,B1,C1 sunt
conciclice (cercul determinat de ele se numeşte „cercul lui Euler”)
4.4.Triunghiul ortic
Fie un triunghi ABC şi D, E, F picioarele înălţimilor; să se arate că bisectoarele triunghiului DEF
coincid cu înălţimile triunghiului ABC.

5.Patrulatere circumscriptibile
Proprietăţi
5.1. Teorema lui Pithot. (fig.13)
Un patrulaterul convex este circumscriptibil, dacă şi numai dacă este adevărată oricare dintre
propoziţiile:
a) bisectoarele unghiurilor patrulaterului sunt concurente; b)suma lungimilor a două laturi opuse
este egală cu suma celorlalte două..
Fig.13 Dem:
b)Fie patrulaterul circumscriptibil CDEF unde
punctele de tangenţă cu cercul înscris sunt notate
M, N, P, Q. Folosind proprietatea tangenmtelor
dintr-un punct exterior la cerc putem scrie:
CQ=CM=x, DQ=DP=t, EP=EN=z, FN=FM=y.
Folosind aceste notaţii avem:
CF+DE=x+y+z+t şi EF+CD=x+y+z+t , de
unde:CF+DE=EF+CD.

-9-
5.2.Orice deltoid este circumscriptibil. (Deltoidul este patrulaterul având două perechi de laturi
alăturate congruente) (demonstraţia este imediată folosind 5.1.b)
5.3.Dacă un trapez isoscel este circumscriptibil atunci :
a)diametrul cercului este medie proporţională între bazele trapezului
b)aria trapezului este produsul dintre media aritmetică şi media geometrică a bazelor.

6.Patrulatere inscriptibile circumscriptibile

Într-un cerc construim două coarde perpendiculare. Tangentele la cerc în punctele E, F, G şi H se
intersectează două câte două în punctele A, B, C, D. Demonstraţi că patrulaterul circumscriptibil
ABCD este şi inscriptibil .
Dem:
Fig.14 În fig. 14 unghiurile AEF şi DFE subîntind
acelaşi arc; notăm măsura lor cu x; similar notăm
cu y măsura unghiurilor AHG şi BGH.
În patrulaterul AEIH avem:
m(A)=360-90-x-y=270-x-y.(1)
În patrulaterul CFIG obţinem similar
m(C)=360-(180-x)-90-(180-y)=x+y-90(2)
Folosind (1)şi (2) avem că a şi C sunt
suplementare , deci ABCD este inscriptibil.

7.Probleme rezolvate
7.1.Demonstraţi că în orice trapez cele patru bisectoare
formează un patrulater inscriptibil.
Fig.15 Sol:
Notăm intersecţiile bisectoarelor unghiurilor ca în fig.
15.Unghiurile A şi D ale trapezului sunt suplementare,
la fel B şi C.
De aici avem : m(DAF)+m(ADF)=
1
=  ( m(DAB)+m(ADC))=90 ; în triunghiul AFD
2
obţinem folosind relaţia anterioară că unghiul F este
drept.

- 10 -
Similar avem că în triunghiul BHC, unghiul H este drept, prin urmare în patrulaterul GFEH două
unghiuri opuse sunt suplementare, deci , cf. 3.2. GFEH este patrulater inscriptibil.
7.2.Demonstraţi că bisectoarele unui patrulater convex formează un patrulater inscriptibil.
Sol:
Notăm intersecţiile bisectoarelor ca în fig. 16.
În triunghiul AFB avem:
Fig.16
1 1
m(AFB)=180-  m(BAD)-  m(ABC)
2 2
În triunghiul DHC avem:
1 1
m(DHG)=180-  m(ADC)-  m(BCD).
2 2
Din acestea obţinem: m(AFB)+ m(DHG)=
1 1
180 -  m(BAD) -  m(ABC) + 180-
2 2
1 1
 m(BAD)-  m(ABC)= 180, de unde cf.
2 2
3.2 avem că patrulaterul EFGH este inscriptibil.

7.3.Demonstraţi că un deltoid inscriptibil este dreptunghic. În ce condiţii un deltoid dreptunghic este

inscriptibil?
Sol:
Fie deltoidul din fig. 17 în care AB=BC şi
AD=DC.Cum ABCD inscriptibil avem că
unghiurile A şi C sunt suplementare.
Triunghiurile ABC şi ADC sunt isoscele şi cum
unghiurile A şi C sunt suplementare avem :
A1 C1 şi A2 C2 de unde avem că
Fig.17
AC şi cum sunt suplementare obţinem că
sunt unghiuri drepte deci, deltoidul ABCD este
dreptunghic.
Reciproc, un deltoid cu două unghiuri drepte
este inscriptibil; un deltoid cu un singur ungi drept nu este inscriptibil.

7.4.În triunghiul ABC avem relaţia:b2+c2=5a2. Să se arate că vârfurile B şi C, centrul de greutate şi

picioarele înălţimilor din B şi C sunt conciclice.

- 11 -
 Sol:
Fie M mijlocul laturii BC iar B’ şi C’ picioarele
înălţimilor (fig.18).
MC’ şi MB’ sunt mediane în triunghiurile
Fig.18 dreptunghice BCC’ şi BCB’, deci ,
a
MC’=MB’=MB=MC= .
2

1 1 b2  c2 a2
MG   AM    
3 3 2 4
1 5a 2 a 2 a
   
3 2 2 2
a
Obţinem deci, MG= MC’=MB’=MB=MC= ,
2
de unde avem că punctele B, C, B’, C’, G sunt conciclice , ele aflându-se pe cercul cu centrul în M
a
şi de rază .
2

8.Bibliografie
o C.Titus Grigorovici, Mariana Grigorovici – „De la cercul lui Thales la moneda lui Ţiţeica”, ed.
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2006
o M.E. Panaitopol, L.Panaitopol - „Probleme calitative de geometrie plană”- ed. Gil, Zalău, 1996
o A.Coţa, M.Răduţiu, M.Rado, F.Vornicescu – „Manual pentru clasa a IX-a”- EDP, Bucureşti
1994
o www.didactic.ro
o www.fmatem.moldnet.md

- 12 -