Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
40Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ecuaţia lui Schrödinger

Ecuaţia lui Schrödinger

Ratings: (0)|Views: 2,343 |Likes:
Published by Gmd28

More info:

Published by: Gmd28 on Jan 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

 
 
2.6. Ecua
ţ
ia lui Schrödinger
 .
2.6.1. Ecua
ţ
ia fundamental
ă
a mecanicii cuantice. Orbitali.
Din cele ar 
ă
tate în leg
ă
tur 
ă
cu dualitatea und
ă
-corpuscul
ş
i rela
ţ
iile de incertitudineapare clar faptul c
ă
o descriere mecanic clasic
ă
a fenomenelor atomice
ş
i subatomice estelipsit
ă
de sens fizic.În determinarea acestor fenomene trebuie s
ă
se renun
ţ
e la o imagine intuitiv
ă
privindmi
ş
carea corpurilor, dat
ă
de mecanica clasic
ă
. Problemele trebuie abordate pe o cale cu totulnou
ă
, folosind
ş
i un aparat matematic de cel utilizat de fizica clasic
ă
.Din aceast
ă
necesitate s-a fundamentat
mecanica cuantic
ă
care a reu
ş
it s
ă
eliminecaracteristicile inerente ale teoriilor anterioare
ş
i ale c
ă
rei concluzii au fost confirmate dedatele experimentale.Aplicarea mecanicii cuantice la studiul structurii atomului necesit
ă
un aparatmatematic complicat, bine pus la punct, care dep
ăş
e
ş
te nivelul acestui curs.Schrödinger, tratând în mod consecvent atomul ca pe un sistem de unde sta
ţ
ionare(unde asociate electronilor în atomi) formuleaz
ă
ecua
ţ
ia undei tridimensionale asociateelectronului, în coordonate carteziene x, z,
ş
i z:
( )
0
ψ
hEWm8
π
z
ψ
y
ψ
x
ψ
2 p2222222
=+++
(2.41)unde
=++
 zyx
222222
este operatorul Laplace, deci putem scrie:
( )
0
ψ
hEWm8
π∆ψ
2 p2
=+
(2.42)Simetria sferic
ă
a mi
ş
c
ă
rii electronului în atomii hidrogenoizi, când energia poten
ţ
ial
ă
E
 p
,depinde numai de distan
ţ
a r la un punct fix definit ca origine a axelor de coordonateE
 p
=
ze4
20
πε 
, impune utilizarea ecua
ţ
iei Schrödinger în coordonate sferice, avândurm
ă
toarea form
ă
:0
ψ
4
ππ
eWhm8
πψθ
sin1
θψ
sin
θθ
sin
θ
11
ψ
2
ψ
022222222
=+++    ++
∂ϕ ∂ ∂ ∂ ∂ ∂ ∂ ∂ ∂ ∂ 
(2.43)
 
Rela
ţ
iile de transformare ale coordonatelor carteziene în coordonate sferice sunturm
ă
toarele:x = r sin
ϕ
cos
θ
 y = r sin
ϕ
cos
θ
 z = r cos
θ
 zyP(x,y,z
θ
 
ϕ
 P
'
(x,y)x
Figura 2.12. Reprezentarea coordonatelor sferice r,
θ
 
ş
i
ϕ
în coordonate carteziene
În
ţ
elegerea semnifica
ţ
iei fizice a func
ţ
iei de und
ă
 
ψ
asociat
ă
mi
ş
c
ă
rii electronilor seface prin analogie cu caracterul corpuscul- und
ă
al energiei radiante.În teoria ondulatorie a luminii, intensitatea energiei radiante se m
ă
soar 
ă
prin p
ă
tratulamplitudinii undei electromagnetice tridimensionale, care rezult
ă
prin solu
ţ
ionarea uneiecua
ţ
ii de und
ă
similare ecua
ţ
iei lui Schrödinger, în timp ce în teoria cuantic
ă
, corpuscular 
ă
aluminii, intensitatea se exprim
ă
prin densitatea fotonilor. Deoarece fotonii (ca
ş
i electronii)sunt particule foarte mici, animate de viteze foarte mari, existen
ţ
a lor într-un anumit loc înspa
ţ
iul tridimensional se exprim
ă
statistic, probabilistic. Densitatea fotonilor se exprim
ă
prin probabilitatea cu care ei se afl
ă
într-un anumit volum dat în spa
ţ
iu.Combinând cele dou
ă
teorii, rezult
ă
c
ă
probabilitatea de a g
ă
si fotonul într-un anumitelement de volum (dV) este egal
ă
cu p
ă
tratul undei asociate.Extinzând ra
ţ
ionamentul
ş
i la electronii din atom, se poate spune c
ă
probabilitatea P dea g
ă
si electronul într-un element de volum dV în spa
ţ
iul din jurul nucleului este dat
ă
de p
ă
tratul modulului amplitudinii undei asociate electronului în atom, care rezult
ă
prinsolu
ţ
ionarea ecua
ţ
iei de und
ă
:P =
ψ
2
dV =
ψ
2
dx dy dz =
ψψ
*
dx dy dz (2.44)Cu alte cuvinte, func
ţ
ia de und
ă
nu are sens fizic, dar p
ă
tratul modulului s
ă
u reprezint
ă
  probabilitatea ca la un moment dat electronul s
ă
se g
ă
seasc
ă
într-un element de volum dV dinspa
ţ
iul tridimensional.Experimental nu se poate cunoa
ş
te mi
ş
carea exact
ă
a particulelor (nu se poate
ş
ti înfiecare moment pozi
ţ
ia
ş
i viteza fiec
ă
reia), dar se poate aprecia probabilitatea de a g
ă
si particulele într-un anumit volum din spa
ţ
iul din jurul nucleului.
Ţ
inând seama c
ă
m
ă
sur 
ă
torile nu se fac pe un singur atom, ci pe un num
ă
r mare de particule, totul se petrece ca
ş
i cum particulele
ş
i-ar fi pierdut individualitatea
ş
i ar fi înlocuitecu un nor de sarcini mai dens în locurile în care probabilitatea de a g
ă
si electronul este maimare.Astfel mecanica cuantic
ă
înlocuie
ş
te no
ţ
iunile de pozi
ţ
ie
ş
i traiectorie permis
ă
utilizateîn mecanica clasic
ă
 
ş
i teoriile precuantice ale atomului, cu prevederi de probabilitate,respectiv cu densitate de probabilitate:dPdV=
ϕ
2
.
 
În acest caz probabilitatea ca electronul s
ă
se g
ă
seasc
ă
la momentul t, în volumul totalV este dat
ă
de integralaP(V,t) =
ψ
V
∫ 
2
dV (2.45)Deoarece, în orice moment particula trebuie s
ă
se afle undeva în spa
ţ
iul fizic, dac
ă
 spa
ţ
iul este infinit de mare (în raport cu dimensiunile atomului) probabilitatea devinecertitudine, adic
ă
 P = (2.46)
∫ 
+∞
=
1dV
Ψ
2
Aceasta reprezint
ă
condi
ţ
ia de normare a func
ţ
iei de und
ă
.Dac
ă
se înmul
ţ
e
ş
te densitatea de probabilitate cu sarcina electronului e, se ob
ţ
inedensitatea de sarcin
ă
.Pentru a se g
ă
si distribu
ţ
ia electronilor în atom (distribu
ţ
ia densit
ăţ
ii de probabilitate)trebuie s
ă
se solu
ţ
ioneze ecua
ţ
ia de und
ă
.Ca orice ecua
ţ
ie cu derivate par 
ţ
iale, ecua
ţ
ia de und
ă
(a lui Schrödinger) nu admitesolu
ţ
ii decât pentru anumite valori ale energiei totale W, numite valori proprii
ş
i anume pentrucele date de rela
ţ
iaW =
mez8nh
42022
ε
, (2.47)valori care sunt multipli întregi, n, ai unei valori minime, h, n fiind num
ă
rul cuantic principal.Rezult
ă
de aici, c
ă
prin intermediul ecua
ţ
iei lui Schrödinger se realizeaz
ă
o introducerefireasc
ă
a cuantific
ă
rii nivelelor de energie, ca o consecin
ţă
a modelului matematic folosit.Pentru fiecare valoare a lui
n
se ob
ţ
in
n
2
solu
ţ
ii, fiecare solu
ţ
ie definind câte o stare posibil
ă
a electronului în atom. Aceste st
ă
ri posibile poart
ă
numele de
orbital
.Pentru fiecare valoare a lui n rezult
ă
n
2
orbitali, pentru care valoarea energiei totale Weste identic
ă
(orbitali degenera
ţ
i în raport cu energia total
ă
).Deoarece energia în ecua
ţ
ia lui Schrödinger depinde numai de n, ar trebui ca niveleleenergetice în atom s
ă
asculte de urm
ă
torul
ş
ir de inegalitate:1s < 2s = 2p < 3s = 3p = 3d < 4s ..............,fapt care nu este confirmat de determin
ă
rile spectrale, care stabilesc c
ă
nivelele de energie înatom depind
ş
i de num
ă
rul cuantic secundar 
λ
.Pentru a diferen
ţ
ia orbitalii, se atribuie valori
ş
i num
ă
rului cuantic orbital
λ
, caredetermin
ă
forma sau simetria orbitalului. De asemenea se atribuie valori
ş
i num
ă
rului cuanticmagnetic care red
ă
orientarea în spa
ţ
iu a orbitalului
ş
i se manifest
ă
numai când atomul se afl
ă
 în câmp magnetic exterior perturbator. Neconcordan
ţ
a dintre teorie
ş
i datele spectrale se elimin
ă
dac
ă
se
ţ
ine cont c
ă
solu
ţ
iileecua
ţ
iei lui Schrödinger, adic
ă
func
ţ
iile proprii pot fi scrise sub forma:
ψ
n,
λ
,m
= R 
n,
λ
(r) Y
λ
,m
(
θ
)
φ
m
(
ϕ
) (2.48)Fiecare solu
ţ
ie, numit
ă
 
ş
i func
ţ
ie de und
ă
orbital
ă
sau orbital, apare caracterizat
ă
deun grup de trei numere cuantice (n,
λ
,
ş
i m)
ş
i reprezint
ă
câte o stare energetic
ă
în atom (dat
ă
 de n), cu o anumit
ă
form
ă
spa
ţ
ial
ă
, simetrie a orbitalului (dat
ă
de
λ
)
ş
i o orientare (dat
ă
de m).

Activity (40)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Alexandra Denisa liked this
Radu Popa liked this
Gabriela Pop liked this
Ionut Urecheatu liked this
Gabriela Pop liked this
Andreea Mariana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->