MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU 343.53:366.54

MOSCALCIUC Irina

ANALIZA JURIDICO-PENALĂ A INFRACŢIUNILOR

SĂVÂRŞITE ÎN SFERA CONSUMULUI DE
PRODUSE ŞI SERVICII

Specialitatea: 12.00.08 – Drept penal (drept penal)

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

Chişinău, 2008
 Teza a fost elaborată la Catedra Drept Penal şi Criminologie a
Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.
Conducător ştiinţific: BRÎNZĂ Sergiu, doctor habilitat în drept, profesor
universitar
Referenţi oficiali:
BARBĂNEAGRĂ Alexei, doctor habilitat în drept, conferenţiar
universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;
MARIŢ Alexandru, doctor în drept, conferenţiar universitar,
Universitatea de Studii Europene din Moldova.
Membri ai Consiliului Ştiinţific Specializat:
CUŞNIR Valeriu – preşedinte, doctor habilitat în drept, profesor
universitar;
STATI Vitalie – secretar ştiinţific, doctor în drept, conferenţiar
universitar;
GHEORGHIŢĂ Mihai, doctor habilitat în drept, profesor universitar;
ULIANOVSCHI Xenofon, doctor în drept, conferenţiar universitar;
CARPOV Trofim, doctor în drept, conferenţiar universitar.
Susţinerea tezei va avea loc la 6 septembrie 2008, ora 10.00 , în şedinţa
Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30-12.00.08-13 din cadrul Universităţii
de Stat din Moldova (MD 2069, Republica Moldova, mun. Chişinău, str.
Iablocikin 2/1, Bloc 7, sala 103).
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina WEB a
CNAA (http://www.cnaa.acad.md), la Biblioteca Universităţii de Stat din
Moldova şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Autoreferatul a fost expediat la „4” august 2008.
Secretar ştiinţific al
Consiliului Ştiinţific Specializat,
dr., conf. univ. STATI Vitalie
Conducător ştiinţific,
dr. hab., prof. univ. BRÎNZĂ Sergiu
Autor: MOSCALCIUC Irina
© MOSCALCIUC Irina, 2008

2
 CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII
Actualitatea temei investigate
În contextul politicii sociale promovate de Republica Moldova, stat
democratic şi de drept, democraţia se realizează, nu în ultimul rând, prin
asigurarea intereselor consumatorului, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea
de a alege dintre diferitele produse şi servicii. Această alegere trebuie să se
bazeze pe raporturile contractuale, negociabile, nu însă pe factori de constrân-
gere sau fraudare.
Toate fenomenele ce s-au dovedit a fi consecinţa dezechilibrului raportu-
lui dintre agentul economic şi consumator au impus necesitatea apărării
intereselor consumatorilor. Nu mai există o reală libertate de alegere a
consumatorilor, deoarece aceştia sunt supuşi impactului producţiei de masă,
al clauzelor standardizate şi al unor manifestări de monopol. Totodată,
transparenţa pieţei rămâne a fi un obiectiv nerealizat, întrucât piaţa de consum
este dominată de publicitate. Iar scopul publicităţii este promovarea vânză-
rilor şi informarea deplină a consumatorului. De asemenea, ca fenomene ce
denotă dezechilibrul raportului dintre agentul economic şi consumator apar
deficienţele privind inofensivitatea produselor şi serviciilor, precum şi
nerespectarea de către agenţii economici a condiţiilor de calitate a produselor
şi serviciilor.
Activând în condiţii dure ale competitivităţii, o tot mai mare parte din
agenţii economici totuşi nu conştientizează că rămânerea lor în competiţie
este posibilă doar recunoscându-se suveranitatea consumatorului pe piaţa de
produse şi servicii. Poziţia dominantă a consumatorului în cadrul economiei
de piaţă se asigură prin respectarea intereselor acestuia. O abordare evazivă
sau parţială a acestor interese poate condiţiona o răsturnare a valorilor care se
va extinde în timp şi asupra bunurilor spirituale.
Astăzi, când volumul de bunuri economice e în creştere, inclusiv comple-
xitatea lor, consumatorul se confruntă cu o adevărată avalanşă informaţională
privind aceste bunuri. În eforturile de a face faţă concurenţei din ce în ce mai
acerbe, se exercită presiuni tot mai mari asupra consumatorilor în dorinţa de
a-i determina să achiziţioneze produsele şi serviciile oferite, fără a se pune
accentul pe calitatea acestora. Însă, de regulă, consumatorii doresc o calitate
ireproşabilă a produselor şi serviciilor pe care intenţionează să le achiziţio-
neze. De asemenea, doresc un preţ cât mai adecvat puterii lor de cumpărare,
în corespundere cu interesele lor economice. Pe de altă parte, ofertanţii sunt
preocupaţi de preţuri de vânzare bune (care să aducă profit), în acelaşi rând de
permanentizarea sau amplificarea clientelei. Dar când ofertantul începe a se
3
preocupa exclusiv de maximizarea profitului poziţia consumatorului devine
fragilă. Acei care neglijează consumatorii promovează un management ilegal.
Societatea trebuie să intervină pentru a asigura fluiditatea şi legalitatea deru-
lării tranzacţiilor pe piaţa de consum. În privinţa raporturilor dintre agenţii
economici şi consumatori, societatea trebuie să vegheze inclusiv prin măsu-
rile sale de politică penală.
Apărarea penală a intereselor consumatorilor este de neconceput fără
existenţa unui cadru juridic corespunzător pentru asigurarea achiziţionării
produselor şi serviciilor în condiţii bune de servire. Piaţa de consum, ca loc de
întâlnire a dorinţelor consumatorilor cu cele ale producătorilor, poartă
amprenta modului de rezolvare a conflictului dintre producător şi consumator.
În absenţa oricărei restrângeri, acţiunea brutală a forţelor pieţei ar putea
conduce la inegalităţi şi la neglijarea necesităţilor sociale ale consumatorului.
Este necesară deci o apărare juridică eficientă a intereselor consumatorilor,
astfel încât să fie asigurată echilibrarea acestora cu interesele producătorilor.
În această privinţă, apărarea ordinii de drept împotriva infracţiunilor
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii comportă o semnificaţie
plurivalentă, întrucât îşi propune să contribuie la realizarea următoarelor
obiective: îmbunătăţirea consumului populaţiei; asigurarea unei calităţi
corespunzătoare a produselor şi serviciilor oferite consumatorilor şi a unei
inofensivităţi a acestora; promovarea unui sistem de preţuri (tarife) în concor-
danţă cu calitatea produselor sau serviciilor oferite; apărarea împotriva unei
politici agresive de marketing promovate de agenţii economici etc.
Dezvoltarea şi aplicarea politicii penale de protecţie a consumatorilor în
Republica Moldova reprezintă un proces aflat în stare germinativă, care
deocamdată nu a reuşit „să ţină pasul” (cu atât mai puţin, să abordeze
prospectiv) cu dinamica manifestărilor cu relevanţă penală de pe piaţa de
consum. Gama tot mai diversă de produse şi servicii oferite astăzi pe piaţă şi
practicile anticoncurenţiale ale unor producători şi comercianţi fac imposibilă
protejarea intereselor consumatorilor prin mijloacele care au fost concepute în
contextul altor realităţi sociale. Odată cu consolidarea pieţei interne de
consum şi integrarea tot mai pe larg a pieţelor naţionale, a apărut necesitatea
ca statul să asigure un nivel ridicat şi uniform de protecţie a consumatorilor.
Rezistenţa puternică a unor grupuri de interese economice îngreunează pro-
cesul de dezvoltare a politicii de protecţie a consumatorului (inclusiv a
componentei penale a acesteia). Pe fondul creării de condiţii din ce în ce mai
favorabile pentru producătorii autohtoni şi investitorii străini, se face abstrac-
ţie de circumstanţa că anume consumatorul, şi nu altcineva, este elementul de
referinţă al pieţei de consum.
4
 De asemenea, reglementările penale amorfe şi neevoluate, vizând protec-
ţia intereselor consumatorilor, sunt greu de interpretat şi aplicat. Deşi există
foarte multe premise de aplicare a acestor reglementări, cazurile de înregis-
trare a infracţiunilor prevăzute la art.213, 216, 254-256 CP RM sunt încă
puţin frecvente, comparativ cu alte categorii de infracţiuni. Astfel, din
momentul intrării în vigoare a actualului Cod penal al Republicii Moldova
până la 21.02.2008, au fost înregistrate: infracţiuni prevăzute la art.213
CP RM – 60; infracţiuni prevăzute la art.216 CP RM – 10; infracţiuni prevă-
zute la art.254 CP RM – 20; infracţiuni prevăzute la art.255 CP RM – 21;
infracţiuni prevăzute la art.256 CP RM – 121. În mare parte, aceasta se
explică prin lipsa unui instrumentariu eficace care să faciliteze interpretarea şi
aplicarea acestor reglementări. În mod regretabil, Hotărârea Plenului Curţii
Supreme de Justiţie „Cu privire la practica aplicării legislaţiei penale şi admi-
nistrative pentru protecţia consumatorilor”, nr.23 din 10.07.1997, nu s-a putut
impune a servi drept un astfel de instrumentariu pentru destinatarii legii penale.
Pentru ca reglementările penale privind protecţia intereselor consumato-
rilor să poată fi aplicate în practică, fără a genera interpretări divergente, este
necesar ca toate aspectele ce ţin de calificarea infracţiunilor, săvârşite în sfera
consumului de produse şi servicii, să capete o explicare detaliată. În acest
plan, prezenta teză îşi propune să prezinte metodici eficace şi funcţionale prin
a căror aplicare s-ar putea găsi soluţii corecte de calificare a numitelor
infracţiuni. Fără îndoială, numai un studiu minuţios asupra infracţiunilor,
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii, poate contribui la
descoperirea discordanţelor şi imperfecţiunilor ce caracterizează reglementă-
rile privind protecţia intereselor consumatorilor, precum şi la identificarea
căilor de depăşire a deficienţelor conturate.
Gradul de studiere a temei investigate
Privitor la gradul de studiere a temei investigate, trebuie de menţionat că
în doctrina dreptului penal se acordă prea puţină atenţie problemei răspunderii
penale pentru infracţiunile săvârşite în sfera consumului de produse şi
servicii. În literatura de specialitate nu găsim nici o monografie sau altă
lucrare de calibru similar care să fie consacrată acestei probleme. Ne referim
nu numai la cea din Republica Moldova, dar şi din ţările vecine: România,
Federaţia Rusă, Ucraina. De menţionat că în Federaţia Rusă au fost publicate
mai multe lucrări având ca subiect de investigaţie infracţiunile economice.
Însă, în cadrul acestora, infracţiunilor îndreptate împotriva consumatorilor li
se acordă prea puţin spaţiu. Mai mult, nu există nici un studiu care să
analizeze critic locul şi rolul infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor
5
consumatorilor în conjunctura infracţiunilor economice. Cu atât mai puţin, nu
există nici o publicaţie ştiinţifică în care să se conţină opinia că, de fapt, locul
infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor consumatorilor nu este printre
infracţiunile economice.
În 2004, a fost editată monografia „Răspunderea pentru infracţiunile
contra securităţii vieţii sau sănătăţii consumatorilor”, avându-l ca autor pe
A.V. Agafonov. Însă, această lucrare este dedicată exclusiv analizei juridico-
istorice a infracţiunilor nominalizate. Cauză din care prezintă un interes
marginal pentru ştiinţa dreptului penal al Republicii Moldova.
Alţi autori şi-au adus contribuţia la cercetarea sub aspect criminologic a
infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii, printre
aceştia: I.N. Dostman, M.M. Hubutia, S.A. Pavlov etc.
Pentru comparaţie, trebuie de consemnat că, în teoria economică, gradul
de studiere a protecţiei consumatorului este mult mai avansat. În acest sens,
pot fi menţionaţi următorii oameni de ştiinţă ale căror investigaţii vizează
această tematică: R.Boier, E.Bojin, E.Bolboceanu, N.Drăgulănescu, C.Hriţuc,
R.Morar, Th.Purcărea, A.Smochină, E.Ştirbu, C.T. Ungureanu etc.
Astfel, se poate constata că nivelul de elaborare a concepţiei privind
analiza juridico-penală a infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de
produse şi servicii nu poate fi recunoscut pe deplin satisfăcător. Scopul de a
ridica acest nivel, realizat în prezenta teză, potenţează actualitatea ştiinţifică şi
practică a temei investigate.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul prezentei teze constă în evaluarea
bazei juridice privind stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunilor
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii, în crearea fundamentului
ştiinţific corespunzător cerinţelor actuale ale normelor ce stabilesc răspunde-
rea pentru infracţiunile menţionate, precum şi în eficientizarea practicii de
aplicare a dreptului în vederea protecţiei penale a intereselor consumatorilor.
Scopul tezei a determinat direcţiile de cercetare şi obiectivele care con-
sistă în următoarele:
– analiza legislaţiei penale privind răspunderea pentru faptele infrac-
ţionale, îndreptate împotriva intereselor consumatorilor, şi evaluarea acesteia
prin prisma conformităţii cu sarcinile apărării penale a sănătăţii publice şi a
economiei naţionale;
– elucidarea naturii juridice şi a întinderii pieţei de consum, ca valoare
socială ce necesită proteguirea legii penale;
– analiza comparativă a normelor privind răspunderea pentru infracţiunile
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii;

6
 – analiza juridică a elementelor constitutive şi a elementelor circumstan-
ţiale agravante ale faptelor incriminate la art.213, 216, 254-256 CP RM;
– demonstrarea oportunităţii constituirii în cuprinsul Parţii Speciale a
Codului penal al Republicii Moldova a unui capitol consacrat integral
infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii;
– delimitarea infracţiunilor, îndreptate împotriva intereselor consumato-
rilor, de faptele conexe, penale sau nepenale;
– formularea de recomandări de lege ferenda în vederea perfecţionării şi
optimizării legislaţiei penale în materie, asigurându-se un echilibru între
demersul coercitiv al statului şi interesele cetăţenilor.
Obiectul cercetării îl constituie problemele ce apar în procesul analizei
juridico-penale a infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi
servicii. De asemenea, cercetării au fost supuse temeiul real al răspunderii
penale pentru infracţiunile prevăzute la art.213, 216, 254-256 CP RM – faptele
prejudiciabile vizând sfera consumului de produse şi servicii – precum şi
temeiul juridic al răspunderii pentru infracţiunile specificate, constând în
componenţele de infracţiuni corespunzătoare.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Caracterul inovator al
lucrării de faţă constă în faptul că este una dintre primele încercări de a trata
profund problemele privind răspunderea penală pentru infracţiunile săvârşite
în sfera consumului de produse şi servicii. Teza conţine o totalitate de
rezultate principial noi ce permit a formula concluzii, generalizări şi legităţi
ştiinţifice net superioare celor antecedente, pasibile să implice rezolvări
originale pentru ştiinţă şi practică. Aportul autorului rezidă în propunerea de
concepţii, teze, noţiuni inedite, care ipostaziază calitativ nou aspectele cele
mai litigante ale problematicii ce vizează infracţiunile săvârşite în sfera
consumului de produse şi servicii. Astfel: a) se demonstrează teza că
consumatorul, ca titular al cererii, joacă un rol important în cadrul
mecanismului de funcţionare a pieţei, constituind în acelaşi timp elementul de
referinţă al tuturor activităţilor întreprinse de producători şi prestatori;
b) se determină semnificaţia pieţei de consum ca valoare socială, ca parte
componentă a ordinii de drept, susceptibilă de apărarea legii penale; c) se
argumentează necesitatea includerii în categoria infracţiunilor, săvârşite în
sfera consumului de produse şi servicii, a infracţiunilor prevăzute la art.213,
216, 254-256 CP RM; d) se argumentează că nu sănătăţii publice se aduce
atingere în cazul infracţiunilor prevăzute la art.213 şi 216 CP RM; nu
economiei naţionale se aduce atingere în cazul infracţiunilor prevăzute la
art.254-256 CP RM; e) se stabileşte necesitatea utilizării în dispoziţia art.213
7
CP RM a sintagmei „efectuare a intervenţiei medicale” în locul expresiei
„acordare a asistenţei medicale”; f) este determinat momentul de consumare a
infracţiunii prevăzute la art.254 CP RM; g) se demonstrează că, în ipoteza
infracţiunii prevăzute la art.256 CP RM, remuneraţia primită de către
făptuitor de la victimă constituie nu mijlocul de săvârşire a infracţiunii, dar
obiectul material (sau, după caz, obiectul imaterial) al infracţiunii; h) sunt
stabilite cu precizie categoriile de subiecţi ai infracţiunii prevăzute la art.256
CP RM; g) se argumentează oportunitatea protecţiei penale a consumatorilor
împotriva achiziţionării de produse contrafăcute etc.
Printre cele mai notabile propuneri de perfecţionare a legii penale trebuie
de specificat următoarele: 1) modificarea sau completarea art.18, art.213,
alin.(1) art.216, alin.(1) art.254, art.255 CP RM; 2) completarea Codului
penal al Republicii Moldova cu art.2161 „Comercializarea medicamentelor
falsificate sau cu termenul de valabilitate expirat” şi cu art.2551 „Falsificarea
mijloacelor de măsurare”; 3) constituirea în Partea Specială a Codului penal
al Republicii Moldova a Capitolului VIII1 „Infracţiuni săvârşite în sfera
consumului de produse şi servicii”, din care să facă parte normele care
actualmente formează conţinutul art.213, 216, 254-256 CP RM, el fiind
completat cu art.2161 şi 2551 CP RM a căror adoptare o recomandăm.
Baza teoretico-metodologică a studiului
Printre autorii care au contribuit, într-un fel sau altul, la investigarea
problematicii răspunderii penale pentru infracţiunile săvârşite în sfera consu-
mului de produse şi servicii şi ale căror lucrări constituie baza teoretică a
prezentului studiu trebuie menţionaţi V.Berliba, A.Borodac, V.Florea, L.Gârla,
C.Gurschi, V.Holban, V.Stati, A.Gorelov, A.Podnebesnîi, R.Grinevschi, E.L.
Strelţov, A.Vaseţov şi al. Totuşi, cu mici excepţii, nivelul de elaborare a
studiilor acestor autori nu poate satisface în deplină măsură necesităţile
ştiinţei dreptului penal al Republicii Moldova. Motivele sunt mai multe: nu a
fost elaborată o concepţie unitară asupra infracţiunilor săvârşite în sfera
consumului de produse şi servicii; a fost ignorată experienţa istorică şi expe-
rienţa avansată a altor state în ce priveşte găsirea unor căi eficiente de ajustare
a reglementărilor, privitoare la infracţiunile săvârşite în sfera consumului de
produse şi servicii, la necesităţile curente ale societăţii; nu a fost cercetată
îndeajuns problema privind delimitarea numitelor infracţiuni de infracţiunile
şi contravenţiile administrative conexe; a fost lipsită de atenţia cuvenită
problema protecţiei penale a unor anumite categorii de consumatori; nu s-a
întreprins nici o analiză comparativă a reglementărilor ce vizează infracţiunile
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii, cuprinse în Codul penal
în vigoare şi în Codul penal anterior etc.
8
 Investigaţia de faţă vine să întregească studiile întreprinse anterior în
domeniu, evidenţiind unele tendinţe şi aspecte noi, specifice pentru actuala
etapă de dezvoltare a societăţii.
Cât priveşte baza metodologică a studiului, pentru realizarea scopului şi
obiectivelor lucrării, ca metode de cercetare au fost utilizate metoda logică,
metoda istorică şi metoda comparativă. Investigaţiile efectuate se fundamen-
tează pe studierea doctrinei, legislaţiei şi a practicii judiciare existente în
domeniul dat. Ca punct de reper la realizarea studiului a servit legislaţia
penală a Republicii Moldova şi a altor state (României, Ucrainei, Federaţiei
Ruse, Chinei, Norvegiei etc.).
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării
Aplicativitatea prezentei lucrări constă în următoarele:
1) concepţiile ştiinţifice expuse în cadrul lucrării prezintă un real interes
atât pentru ştiinţa naţională a dreptului penal, cât şi pentru legiuitorul
moldovean;
2) analiza comparativă a reglementărilor penale privind răspunderea
pentru infracţiunile săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii, efec-
tuată în lucrare, are o semnificaţie cognitivă în vederea perceperii naturii
juridice şi sociale a acestor infracţiunii;
3) elementele cu relevanţă juridică ale componenţelor prevăzute la
art.213, 216, 254-256 CP RM, tălmăcirea noţiunilor utilizate în aceste norme,
precum şi criteriile de disociere a faptelor conexe propuse au o importanţă
considerabilă pentru aplicarea corectă a acestor norme în practica judiciară,
dar şi pentru dezvoltarea continuă a concepţiilor ştiinţifice asupra problemelor
consemnate;
4) interpretarea, prin prisma conexiunii dintre politica de consum şi
politica penală promovate de stat, a prevederilor normelor privind protecţia
penală a consumatorilor va contribui la dezvoltarea discuţiei ştiinţifice pe
marginea calificării corecte a infracţiunilor prevăzute la art.213, 216, 254-256
CP RM;
5) analiza critică a carenţelor şi hiaturilor de care suferă politica penală de
protecţie a consumatorilor poate fi luată în consideraţie de către legiuitor în
vederea îmbunătăţirii calitative a legislaţiei penale în materie şi a cadrului
normativ de referinţă;
6) concluziile şi recomandările făcute în teză pot facilita procesul de
înfăptuire a justiţiei penale, precum şi procesul educaţional în instituţiile cu
profil juridic, în acelaşi rând procesul de perfecţionare profesională continuă a
avocaţilor, procurorilor, judecătorilor şi a altor specialişti în domeniu.

9
 Aprobarea rezultatelor. Concluziile şi concepţiile de bază ale tezei au
constituit subiectul discuţiilor purtate la şedinţele Catedrei Drept Penal şi
Criminologie a Universităţii de Stat din Moldova în anii 2005-2007, au fost
expuse în numeroase publicaţii ştiinţifice şi relatate la Conferinţa inter-
naţională ştiinţifico-practică „Probleme teoretice şi practice ale economiei
proprietăţii intelectuale” (Chişinău, 16-17 noiembrie 2006).
Volumul şi structura tezei. Lucrarea este structurată în: introducere; trei
capitole; unsprezece secţiuni; sinteza rezultatelor obţinute; concluzii şi
recomandări; bibliografie; adnotare; lista abrevierilor utilizate în teză. Teza
este expusă pe 255 pagini.

EXPUNEREA CONŢINUTULUI LUCRĂRII

În Introducere se argumentează actualitatea temei investigate şi gradul
de studiere a acesteia, se determină scopul şi obiectivele tezei, este reliefată
noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute, se elucidează semnificaţia teoretică
şi valoarea aplicativă a lucrării, este relevată aprobarea rezultatelor.
Capitolul I – Reglementarea juridico-penală în domeniul protecţiei
consumatorilor: caracterizare de ansamblu. În Secţiunea I – Conceptul de
piaţă de consum şi rolul acestuia în apărarea ordinii de drept împotriva
infracţiunilor – este efectuată analiza pluridimensională a noţiunilor „piaţă” şi
„piaţă de consum”. În urma examinării trăsăturilor particularizante ale acestor
noţiuni, se formulează definiţiile lor: prin „piaţă” trebuie de înţeles sfera care
face parte din sistemul reproducţiei sociale, constituind factorul de bază al
economiei naţionale, care se exprimă în efectuarea oricărei tranzacţii dintre
titularii de cerere şi titularii de ofertă; prin „piaţă de consum” se înţelege
piaţa, pe care sunt valorificate produsele şi serviciile de consum, prin
comercializarea (prestarea) acestora consumatorilor de către producătorii şi
prestatorii cu statut de persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activitate de
întreprinzător.
De asemenea, se examinează rolul noţiunii „piaţă de consum” în apărarea
ordinii de drept împotriva infracţiunilor. Astfel, din analiza noţiunii date
rezultă că fenomenul pe care aceasta îl desemnează este o valoare socială care
necesită apărare din partea legii penale. Fără îndoială, piaţa de consum este o
entitate care corespunde intereselor societăţii. Pentru a-şi asigura existenţa şi
buna convieţuire, membrii societăţii evaluează utilitatea pieţei de consum ca
valoare socială şi îşi manifestă interesul de a o menţine. Aceasta pentru că
piaţa de consum dintotdeauna a reprezentat condiţia de existenţă a societăţii,
în a cărei considerare şi dezvoltare este interesat fiecare membru al acesteia,
10
indiferent dacă este producător (prestator) sau consumator. Recunoaşterea
pieţei de consum ca valoare socială implică recunoaşterea acesteia ca
componentă a ordinii de drept, susceptibilă de apărarea legii penale. Pe cale
de consecinţă, piaţa de consum, recunoscută ca valoare socială, pretinde
respectul consumatorului, egalitatea şi echitatea acestuia în raporturile cu
producătorii (prestatorii).
În Secţiunea II – Reglementarea juridică a protecţiei consumatorilor prin
prisma politicii penale a statului – se argumentează că apărarea împotriva
infracţiunilor a pieţei de consum este determinată de politica penală a statului,
promovată în Republica Moldova. Se evidenţiază importanţa mijloacelor
juridice penale – prin comparaţie cu cea a mijloacelor extrajuridice şi cea a
mijloacelor juridice extrapenale – în procesul de prevenire şi combatere a
atingerilor aduse pieţei de consum, ca reacţie necesară în vederea restabilirii
ordinii de drept şi a securităţii sociale.
Înainte de a analiza cadrul politicii penale în privinţa protecţiei pieţei de
consum, au fost examinate reperele câmpului de acţiune extrapenală al
protecţiei consumatorilor. În acest scop, este supusă investigării evoluţia
cadrului legislativ extrapenal dedicat protecţiei consumatorilor. Concluzia
este că piaţa de consum reprezintă unul dintre cele mai complexe şi impor-
tante subsisteme ale activităţii sociale. Dar destinaţia acestui subsistem este
nu numai de a satisface trebuinţele de consum ale societăţii. Reprezentând o
sursă de încasare a mijloacelor băneşti, piaţa de consum reprezintă şi un
important factor de formare a bugetului, asigurând într-o oarecare măsură
stabilitatea financiară a statului. Aceste aspecte, dar şi altele, condiţionează
faptul că piaţa de consum rămâne a fi punctul de convergenţă al diferitelor
interese infracţionale.
Drept urmare, se învederează în care anume norme penale – din Codul
penal din 1961, din Proiectul Codului penal în vigoare şi din Codul penal în
vigoare – îşi găseşte reflectare politica penală în privinţa proiecţiei consuma-
torilor. După cercetarea reglementărilor penale privitoare la apărarea drepturi-
lor şi intereselor consumatorilor, din perspectiva procesului de pre-aderare a
Republicii Moldova la Uniunea Europeană, se susţine că ţara noastră trebuie
să promoveze constant eforturile de aliniere a legislaţiei naţionale la cadrul
comunitar în materie de reglementare a protecţiei consumatorilor. Iar într-o
perspectivă mai îndepărtată se pune problema concordanţei dintre legislaţia
comunitară şi legislaţia naţională în privinţa politicii penale de protecţie a
consumatorilor.
În Secţiunea III – Analiza juridico-comparativă a reglementărilor privi-
toare la infracţiunile săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii – se
11
întreprinde o analiză în plan comparat, având finalitatea receptării şi valorifi-
cării celor mai avansate modele legislative în materie de incriminare a fapte-
lor săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii. Studiul vizează regle-
mentările penale corespunzătoare din legile penale ale României, Norvegiei,
Danemarcei, Olandei, Poloniei, Chinei şi Turciei. Se ajunge la concluzia
necesităţii convergenţei între acţiunile de apropiere a legislaţiei Republicii
Moldova de legislaţiile statelor din Uniunea Europeană, în vederea promovă-
rii unor politici penale de protecţie a consumatorilor armonizate cu cadrul
juridic al Uniunii Europene. Apare ca deosebit de actuală studierea experien-
ţei legislative a statelor comunitare privind aplicarea mijloacelor juridico-
penale de protecţie a drepturilor şi intereselor consumatorilor. Or, în toate
aceste state, în care pe parcursul mai multor ani s-a afirmat economia de piaţă
funcţională, consumatorilor de produse şi servicii li se asigură o ocrotire
efectivă.
Capitolul II – Stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunilor
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii. Secţiunea I – Aspecte
privind stabilirea obiectului juridic şi a obiectului material ale infracţiunilor
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii – este axată pe
examinarea particularităţilor obiectului infracţiunilor prevăzute la art.213,
216, 254-256 CP RM. Concluzia este că, în ipoteza infracţiunilor prevăzute la
art.213 şi 216 CP RM, se aduce atingere nu sănătăţii publice; în cazul
infracţiunilor prevăzute la art.254-256 CP RM se aduce atingere nu econo-
miei naţionale. În realitate, piaţa de consum este acea valoare socială care
suferă vătămare în cazul faptelor incriminate la art.213, 216, 254-256 CP RM. În
consecinţă, se face recomandarea de constituire, în Partea Specială a Codului
penal al Republicii Moldova, a Capitolului VIII1 având titulatura „Infracţiuni
săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii”, din care să facă parte
normele care actualmente au conţinutul art.213, 216, 254-256 CP RM,
precum şi art.2161 şi 2551 CP RM a căror adoptare a fost propusă.
În Secţiunea II – Consumatorul – victima infracţiunilor săvârşite în sfera
consumului de produse şi servicii – se acordă atenţie noţiunii de victimă, în
general, şi noţiunii de consumator, în special. Este analizată perceperea în
plan evolutiv a noţiunii „consumator” în legislaţia Republicii Moldova. De
asemenea, sunt scoase în evidenţă gravele deficienţe care marchează definiţia
noţiunii „consumator” din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu
privire la practica aplicării legislaţiei penale şi administrative pentru protecţia
consumatorilor”, nr.23 din 10.07.1997. La fel, a fost examinată problema
utilizării în legislaţia penală a substituenţilor-noţiunii „consumator”: „client”
şi „cumpărător”. Ca o concluzie, se menţionează că în calitate de victimă a
12
infracţiunilor prevăzute la art.213, 216, 254-256 CP RM apare persoana care
corespunde următoarelor criterii: 1) procură produsele sau comandă servi-
ciile; 2) doar intenţionează să facă aceasta; 3) se foloseşte de produsele sau
serviciile pe care nu le-a procurat (comandat) în propria persoană; 4) nu are
statutul de persoană juridică; 5) nu-şi satisface necesităţile legate de activita-
tea de întreprinzător sau profesională.
În Secţiunea III – Aspecte privind stabilirea semnelor laturii obiective a
infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii – se supun
investigării problemele privind latura obiectivă a infracţiunilor prevăzute la
art.213, 216, 254-256 CP RM.
Se argumentează, de ce, la calificarea infracţiunii prevăzute la art.213 CP
RM, nu pot fi luate în consideraţie regulile sau metodele de acordare a
asistenţei medicale având doar caracter de recomandare. Prin referirea la
cazuri din practica de urmărire penală, se efectuează o analiză a modalităţilor
faptice ale infracţiunii prevăzute la art.213 CP RM. De asemenea, se stabilesc
criteriile de delimitare a acestei infracţiuni în raport cu faptele infracţionale
prevăzute la art.162 şi 329 CP RM.
În contextul examinării laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art.216
CP RM, se demonstrează că pericolul social constă nu în producerea, trans-
portarea, păstrarea, comercializarea unor produse (mărfuri) sau în prestarea
unor servicii potenţial periculoase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor,
dar în producerea, transportarea, păstrarea, comercializarea sau în prestarea
acestora în condiţii de ilegalitate. În acest sens, sunt identificate actele
normative care stabilesc condiţiile de legalitate încălcate în această ipoteză.
În legătură cu latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.254 CP RM, se
explică de ce, prin natura juridică, noţiunea „comercializare” din art.254 CP
RM trebuie deosebită de noţiunea omonimă din art.216 CP RM. Cu referire la
punctele de vedere contradictorii din doctrina penală, precum şi la prevederile
Codului civil, se ajunge la concluzia că momentul de consumare a infracţiunii
prevăzute la art.254 CP RM îl constituie momentul recepţionării de către
victimă a mărfurilor de proastă calitate sau necorespunzătoare standardelor,
estimate la proporţii mari (sau deosebit de mari).
Privitor la latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.255 CP RM, se
întreprinde analiza celor trei modalităţi normative ale faptei prejudiciabile. În
acord cu realităţile sociale moderne şi în scopul extinderii protecţiei penale
asupra tuturor consumatorilor de servicii, se fundamentează necesitatea elimi-
nării din dispoziţia art.255 CP RM a determinantelor „sociale şi comunale
prestate populaţiei” caracterizând noţiunea „serviciile”.

13
 Dintr-o altă perspectivă, în cadrul investigării laturii obiective a infrac-
ţiunii prevăzute la art.256 CP RM, se distinge examinarea noţiunii „extor-
care” ce desemnează acţiunea secundară (adiacentă) din alcătuirea faptei pre-
judiciabile. Se ajunge la concluzia că, în cazul extorcării, se au în vedere
numai acele interese ameninţate ale victimei care au un caracter legitim, deci
sunt interese ocrotite de lege.
În Secţiunea IV – Aspecte privind stabilirea elementelor constitutive
subiective ale infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi
servicii – sunt analizate latura subiectivă şi subiectul specificul infracţiunilor
prevăzute la art.213, 216, 254-256 CP RM. În special, în legătura cu
infracţiunea prevăzută la art.213 CP RM, se arată că eroarea medicală con-
stituie un exemplu de caz fortuit, constând în acţiunea (inacţiunea) lucrăto-
rului medical, prin care, fără a se încălca regulile şi metodele de acordare a
asistenţei medicale şi în lipsa atitudinii neglijente faţă de îndeplinirea obli-
gaţiilor profesionale, s-a produs vătămarea gravă ori decesul pacientului; însă,
această urmare nu e într-o legătură cauzală sine qua non cu acţiunea
(inacţiunea) respectivă, fiind generată de cauze care nu puteau fi prevăzute şi
nici nu trebuiau prevăzute (evoluţia atipică a afecţiunii, reacţia alergică
neprevăzută a organismului pacientului, prezenţa unei boli necunoscute,
particularităţile anatomice anomalice ale organismului pacientului etc.).
În alt context, atenţia e focusată pe analiza scopului special de îndeplinire
a unor lucrări sau prestare a unor servicii ce ţin de obligaţiile de serviciu ale
făptuitorului. De asemenea, sunt supuse cercetării semnele generale şi
semnele speciale ale subiecţilor infracţiunilor prevăzute la art.213, 216, 254-
256 CP RM.
În Secţiunea V – Aspecte privind stabilirea elementelor circumstanţiale
agravante ale infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi
servicii – sunt examinate următoarele agravante: repetat (art.216, 254-256 CP
RM); în proporţii mari (art.256 CP RM); în proporţii deosebit de mari
(art.216, 255 şi 256 CP RM); de un grup criminal organizat sau de o organizaţie
criminală (art.216 CP RM); provocarea din imprudenţă a vătămării grave sau
medii a sănătăţii ori a decesului persoanei (art.216 şi 254 CP RM); provocarea
decesului a două sau a mai multor persoane (art.216 şi 254 CP RM).
Capitolul III – Problemele aplicării răspunderii penale în anumite
domenii ale consumului de produse şi servicii. În Secţiunea I – Aplicarea
răspunderii penale în scopul protecţiei consumatorilor serviciilor de sănătate
– pornindu-se de la drepturile pacientului enumerate la lit.a)-q) din Legea cu
privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, se circumstanţiază
încălcările infracţionale ale acestor drepturi. De asemenea, se argumentează
14
necesitatea completării Codului penal cu o normă în care ar fi incriminată
fapta de comercializare a medicamentelor falsificate sau cu termenul de
valabilitate expirat.
Secţiunea II – Problemele protecţiei penale a consumatorilor serviciilor
de publicitate – este dedicată analizei reglementărilor autohtone privind
prezentarea, producerea sau difuzarea de publicitate neautentică. În acest
scop, se examinează problema eficienţei aplicării mijloacelor penale şi a celor
extrapenale în procesul de apărare a intereselor consumatorilor de publicitate.
De asemenea, se acordă atenţie aspectelor juridico-penale ale influenţării
psihologice infracţionale pe calea utilizării publicităţii neautentice.
În Secţiunea III – Problemele protecţiei penale a consumatorilor împo-
triva achiziţionării de produse contrafăcute – se argumentează oportunitatea
protecţiei penale a consumatorilor împotriva achiziţionării de produse
contrafăcute. Se arată că, prin stabilirea în alin.(2) art.1852 CP RM a răspun-
derii inclusiv pentru fabricarea şi vânzarea produselor cu mărci contrafăcute,
se asigură nu doar protecţia intereselor titularilor de marcă sau de denumire
de origine a produsului. În plan secundar, se asigură şi ocrotirea interesului
consumatorului de produse.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Analiza şi generalizarea materiei expuse în teză ne permite formularea
următoarelor concluzii:
1. Prin „piaţă” trebuie de înţeles sferă care face parte din sistemul repro-
ducţiei sociale, constituind factorul de bază al economiei naţionale, care
se exprimă în efectuarea oricăror tranzacţii dintre titularii de cerere şi
titularii de ofertă.
2. Consumul reprezintă un fenomen cu caracter limitrof care face legătura
nu numai între titularul de cerere şi titularul de ofertă, dar şi între
activitatea economică şi activitatea socială în general.
3. Prin „piaţă de consum” trebuie de înţeles piaţa pe care sunt valorificate
produsele şi serviciile de consum prin comercializarea (prestarea) aces-
tora consumatorilor de către producătorii şi prestatorii cu statut de
persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activitate de întreprinzător.
4. În ipoteza infracţiunilor prevăzute la art.213 şi 216 CP RM se aduce
atingere nu sănătăţii publice; în cazul infracţiunilor prevăzute la art.254-
256 CP RM se aduce atingere nu economiei naţionale; în realitate, piaţa
de consum este acea valoare socială care suferă vătămare în cazul faptelor
incriminate la art.213, 216, 254-256 CP RM.
15
5. În contextul infracţiunilor prevăzute la art.213, 216, 254-256 CP RM, se
are în vedere exclusiv consumul neproductiv, nu şi consumul productiv.
6. Noţiunea „consumator” definită în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de
Justiţie a Republicii Moldova „Cu privire la practica aplicării legislaţiei
penale şi administrative pentru protecţia consumatorilor”, nu corespunde
cu sensul strict al Legii privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003 şi
este inaplicabilă în contextul sistemului de drept al Republicii Moldova.
7. În cazul infracţiunii prevăzute la art.216 CP RM, pericolul social îl
prezintă nu producerea, transportarea, păstrarea, comercializarea unor pro-
duse (mărfuri) sau prestarea unor servicii potenţial periculoase pentru
viaţa sau sănătatea consumatorilor, dar producerea, transportarea, păstra-
rea, comercializarea sau prestarea acestora în condiţii de ilegalitate.
8. În legătură cu infracţiunea prevăzută la art.213 CP RM, eroarea medicală
constituie un exemplu de caz fortuit, constând în acţiunea (inacţiunea)
lucrătorului medical, prin care, fără a se încălca regulile şi metodele de
acordare a asistenţei medicale şi în lipsa atitudinii neglijente faţă de
îndeplinirea obligaţiilor profesionale, s-a produs vătămarea gravă a
integrităţii corporale sau a sănătăţii ori decesul pacientului; însă, această
urmare nu este într-o legătură de cauzalitate sine qua non cu acţiunea
(inacţiunea) respectivă, fiind generată de cauze care nu puteau fi
prevăzute şi nici nu trebuiau prevăzute (evoluţia atipică a afecţiunii,
reacţia alergică neprevăzută a organismului pacientului, prezenţa unei
boli necunoscute, particularităţile anatomice anomalice ale organismului
pacientului etc.).
9. Prevederea de la lit.c) alin.(1) art.28 din Legea privind protecţia consu-
matorilor din 13.03.2003 dublează prevederile de la art.17422 din Codul
cu privire la contravenţiile administrative, ceea ce reclamă necesitatea
abrogării unei din aceste norme, pentru a nu se admite încălcarea
principiului non bis in idem.
În legătură cu investigaţiile efectuate de autor în cadrul tezei un şir de
recomandări ce pot fi luate în consideraţie la perfecţionarea legii penale, şi
anume:
1. Completarea art.18 CP RM „Infracţiunea săvârşită din imprudenţă” cu
alineatul (2) având următorul conţinut:
„Fapta săvârşită din imprudenţă se consideră infracţiune numai în cazul în
care aceasta este special prevăzută în articolul respectiv din Partea Specială a
prezentului Cod”;
2. Modificarea denumirii şi dispoziţiei art.213 CP RM în modul următor:

16
 „Articolul 213. Încălcarea normelor de efectuare a intervenţiei medicale
Încălcarea normei de efectuare a intervenţiei medicale, dacă aceasta a
cauzat pacientului din imprudenţă:
a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) decesul.”
3. Modificarea dispoziţiei de la alin.(1) art.216 CP RM după modelul următor:
„Producerea, transportarea, păstrarea, comercializarea (prestarea) în con-
diţii de ilegalitate a produselor (serviciilor) potenţial periculoase pentru viaţa
sau sănătatea consumatorilor, săvârşite în proporţii mari”.
4. Completarea Codului penal al Republicii Moldova cu următorul articol:
„Articolul 2161. Comercializarea medicamentelor falsificate sau
cu termenul de valabilitate expirat
(1) Comercializarea medicamentelor falsificate sau cu termenul de vala-
bilitate expirat
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi conven-
ţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă de la 500 la 3000
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate
pe un termen de până la 2 ani sau cu lichidarea întreprinderii.
(2) Aceeaşi acţiune săvârşită:
a) repetat;
b) în proporţii mari;
c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
d) dacă a provocat decesul persoanei,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1500 unităţi conven-
ţionale sau cu închisoare de la 4 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte
cu amendă în mărime de la 3000 la 10000 unităţi convenţionale cu lichidarea
întreprinderii”.
5. Modificarea dispoziţiei alin.(1) art.254 CP RM, după cum urmează:
„Comercializarea mărfurilor sau prestarea serviciilor de proastă calitate,
inclusiv a celor care nu îndeplinesc condiţiile de conformitate, în special a
celor care nu corespund documentelor normative de standardizare, dacă este
săvârşită în proporţii mari”.
6. Modificarea denumirii art.255 CP RM şi a dispoziţiei alin.(1) art.255
CP RM, în felul următor:
„Articolul 255. Înşelarea consumatorilor
(1) Înşelarea la măsurătoare, înşelarea la socoteală, prezentarea unor
afirmaţii şi caracteristici care nu sunt conforme parametrilor reali ce carac-
terizează produsele sau serviciile, altă inducere în eroare a consumatorilor de

17
către un comerciant sau prestator dacă au fost cauzate daune în proporţii
esenţiale”.
7. Completarea Codului penal al Republicii Moldova cu un nou articol, având
următorul conţinut:
„Articolul 2551. Falsificarea mijloacelor de măsurare
Fabricarea sau reutilarea în scopul folosirii sau al desfacerii, ori desfa-
cerea mijloacelor de măsurare falsificate
se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 200 unităţi convenţionale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore”.
8. Constituirea, în Partea Specială a Codului penal al Republicii Moldova, a
Capitolului VIII1 având titulatura „Infracţiuni săvârşite în sfera consumului
de produse şi servicii”, din care să facă parte normele care actualmente au
conţinutul art.213, 216, 254-256 CP RM, precum şi art.2161 şi 2551 CP RM
a căror adoptare a fost propusă.

18
 PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI
1. Moscalciuc I. Publicitatea neautentică: problemele influenţării psihologice
infracţionale // Revista Naţională de Drept. – 2006. – Nr.3. – P.76-79, 0,2
c.a.
2. Moscalciuc I. Infracţiunile săvârşite în sfera consumului de bunuri, servicii
şi lucrări în reglementarea legii penale norvegiene, daneze, olandeze şi
poloneze (analiza juridico-comparativă) // Revista Naţională de Drept. –
2006. – Nr.7. – P.70-74, 0,3 c.a.
3. Moscalciuc I. Răspunderea pentru infracţiunile în sfera consumului de
bunuri, servicii şi lucrări în reglementarea legislaţiei penale chineze şi
turce (analiza juridico-comparativă) // Revista Naţională de Drept. – 2006.
– Nr.8. – P.39-43, 0,3 c.a.
4. Moscalciuc I. Conceptul de piaţă şi rolul acestuia în apărarea ordinii de
drept împotriva infracţiunilor // Revista Naţională de Drept. – 2006. –
Nr.11. – P.48-51, 0,2 c.a.
5. Moscalciuc I. Piaţa de consum ca valoare socială ocrotită de legea penală
// Revista Naţională de Drept. – 2007. – Nr.1. – P.42-46, 0,3 c.a.
6. Moscalciuc I. Reglementarea juridică a protecţiei consumatorilor prin
prisma politicii penale a statului // Revista Naţională de Drept. – 2007. –
Nr.2. – P.42-45, 0,2 c.a.
7. Moscalciuc I. Reflecţii asupra reglementării juridice a protecţiei
consumatorilor în Republica Moldova // Revista Naţională de Drept. –
2007. – Nr.3. – P.42-49, 0,5 c.a.
8. Moscalciuc I. Apărarea juridico-penală a drepturilor şi intereselor
consumatorilor serviciilor de sănătate // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria
„Ştiinţe socioumanistice”. Vol.I. – Chişinău: CEP USM, 2006, p.484-488,
0,6 c.a.
9. Moscalciuc I. Necesitatea incriminării comercializării de medicamente
contrafăcute sau cu termenul de valabilitate expirat în Codul penal al
Republicii Moldova // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe socio-
umanistice”. Vol.I. – Chişinău: CEP USM, 2006, p.489-492, 0,5 c.a.
10. Moscalciuc I. Pericolul social al produselor contrafăcute pentru economia
naţională // Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii
intelectuale. Comunicări prezentate la ediţia a V-a a Conferinţei interna-
ţionale ştiinţifico-practice (16-17 noiembrie 2006). – Chişinău: AGEPI,
2007, p.188-191, 0,2 c.a.

19
11. Moscalciuc I. Evoluţia cadrului legislativ penal privind protecţia penală a
consumatorilor în Republica Moldova // Revista Naţională de Drept. –
2007. – Nr.4. – P.73-81, 0,5 c.a.
12. Moscalciuc I. Consumatorul – victima infracţiunilor săvârşite în sfera
consumului de produse şi servicii // Revista Naţională de Drept. – 2007. –
Nr.5. – P.47-53, 0,5 c.a.
13. Moscalciuc I. Aspecte privind stabilirea semnelor laturii obiective a
infracţiunilor prevăzute la art.213 şi 216 CP RM // Revista Naţională de
Drept. – 2007. – Nr.6. – P.36-42, 0,5 c.a.
14. Moscalciuc I. Latura obiectivă a infracţiunilor prevăzute la art.254-256 CP
RM // Revista Naţională de Drept. – 2007. – Nr.7. – P.50-55, 0,4 c.a.
15. Moscalciuc I. Problema stabilirii elementelor circumstanţiale agravante ale
infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii // Revista
Naţională de Drept. – 2007. – Nr.8. – P.49-54, 0,4 c.a.
16. Moscalciuc I. Problemele stabilirii elementelor constitutive subiective ale
infracţiunilor săvârşite în sfera consumului de produse şi servicii // Revista
Naţională de Drept. – 2007. – Nr.9. – P.50-56, 0,5 c.a.
17. Moscalciuc I. Stabilirea obiectului juridic al infracţiunilor săvârşite în
sfera consumului de produse şi servicii // Revista Naţională de Drept. –
2007. – Nr.11. – P.44-51, 0,5 c.a.
18. Moscalciuc I. Stabilirea obiectului material al infracţiunilor săvârşite în
sfera consumului de produse şi servicii // Revista Naţională de Drept. –
2007. – Nr.12. – P.44-49, 0,5 c.a.
19. Moscalciuc I. Obiectul material al infracţiunilor săvârşite în sfera consu-
mului de produse şi servicii // Revista ştiinţifică a USM „Studia Universi-
tatis”. Seria „Ştiinţe sociale”. – 2007. – Nr.3. – P.167-174, 0,5 c.a.
20. Moscalciuc I. Caracteristicile obiectului juridic al infracţiunilor săvârşite
în sfera consumului de produse şi servicii // Revista ştiinţifică a USM
„Studia Universitatis”. Seria „Ştiinţe sociale”. – 2007. – Nr.6. – P.153-
161, 0,5 c.a.
21. Moscalciuc I. Probleme privind protecţia penală a consumatorilor împo-
triva achiziţionării de produse contrafăcute // Revista ştiinţifică a USM
„Studia Universitatis”. Seria „Ştiinţe sociale”. – 2007. – Nr.6. – P.162-
167, 0,4 c.a.

Cuvintele-cheie: consumator, piaţă de consum, produse, servicii,

calitate, pacient, producător, prestator de servicii, sănătatea populaţiei,
economia naţională.

20
 РЕЗЮМЕ
к докторской диссертации по теме «Уголовно-правовой анализ
преступлений, совершаемых в сфере потребления товаров и услуг»,
автор Москальчук Ирина
Диссертация в виде рукописи по специальности 12.00.08 – Уголовное
право (уголовное право). Государственный Университет Молдовы,
Факультет Права, Кишинев, 2008
Данная диссертационная работа посвящена всеобъемлещему науч-
ному анализу, с точки зрения уголовного права, преступлений, совер-
шаемых в сфере потребления товаров и услуг. С этой целью, иссле-
дуются литературные источники и данные судебной практики, совме-
щая таким образом теорию с правоприменительной практикой, связан-
ной с преступлениями, предусмотренными ст.213, 216, 254-256 УК
Республики Молдова. Используя логический, исторический методы, а
также метод сравнительного правоведения, названные выше преступле-
ния были исследованы как явления юридической действительности.
В работе были использованы многочисленные нормативно-правовые
источники отсылочного характера, а также научные труды отечест-
венных и зарубежных ученых. В результате проведенного исследования,
выявлена сущность преступлений, совершаемых в сфере потребления
товаров и услуг. Также, было раскрыто содержание составных
элементов этих преступных деяний.
В первой главе исследуются общие вопросы уголовно-правовой
реглементации в сфере защиты потребителей. В частности, предметом
анализа является понятие потребительского рынка и его роль в защите
правопорядка от преступных деяний. В целях усвоения позитивного
зарубежного опыта, внимание уделено сравнительно-правовому анализу
преступлений, совершаемых в сфере потребления товаров и услуг.
Во второй главе исследуются проблемы определения составных
элементов преступлений, предусмотренных ст.213, 216, 254-256 УК
Республики Молдова. Полученные результаты сопровождены многочис-
ленными предложениями и выводами, которые могут стать предметом
научных дискуссий.
Предметом исследования в третьей главе стали вопросы применения
уголовной ответственности в некоторых сферах потребления товаров и
услуг: медицинские услуги; рекламные услуги; контрафактные товары.
Ключевые слова: потребитель, потребительский рынок, товары,
услуги, качество, пациент, производитель, поставщик услуг, здоровье
населения, национальная экономика.

21
 SUMMARY

For the doctor degree on the top theme The criminal law analysis of the
crimes related to the products and services consume, carried out by
Moscalchuc Irina
Doctoral dissertation is an authentic manuscript at the specialty
12.00.08 – Criminal Law (criminal law). State University of Moldova,
Faculty of Law, Chisinau, 2008

Thesis in question is dedicated to the plenary scientific investigation of

the crimes related to the consumers market. For that purpose, dissertational
research is based on rather broad audience of references and given to the
juridical opinion, combining, thus, the theory with law activity related to the
crimes in question. On the grounds of the logical, historical and comparative
methods, the crimes, provided for by articles 213, 216, 254-256 of Criminal
Code of the Republic of Moldova, are researched as a phenomenon of legal
reality.
Thus, there was used a plenty of normative sources and learned works of
our and foreign authors as well. As a result of the carried out research work,
the author demonstrated the juridical essence of the crimes related to the
consumers market. Also, there was disclosed the contents and the essence of
the constituent elements of those crimes.
In the first chapter of dissertation, are carried out common questions of
criminal law regulation applicable to the consumers defense. In purpose of
reception of positive legislative experience, is carried out a complex analysis
of the crimes related to the consumers market in their comparative aspect.
In the second chapter of this work, are investigated the questions of
juridical qualification of the crimes provided for by articles 213, 214, 254-256
of Criminal Code of the Republic of Moldova. It offers the possibility to form
different suggestions and conclusions, considered to be obligatory for our
penal doctrine.
In the third chapter, are analysed the questions of penal responsibility
application on some domains of the products and services consume: medical
services; advertisement services; pales products.

Key words: consumer, consumers market, products, services, quality,

patient, producer, services furnisher, public health, national economy.

22
 MOSCALCIUC Irina

ANALIZA JURIDICO-PENALĂ A
INFRACŢIUNILOR SĂVÂRŞITE ÎN SFERA CONSUMULUI DE
PRODUSE ŞI SERVICII

Specialitatea: 12.00.08 – Drept penal (drept penal)

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

Bun de tipar 07.07.2008. Formatul 60×84 1/16

Coli de tipar 1,25. Coli editoriale 1,0.
Comanda . Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM

str.A.Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009

23