Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
30Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dictionar de Simboluri si Arhetipuri Culturale

Dictionar de Simboluri si Arhetipuri Culturale

Ratings: (0)|Views: 319|Likes:
Published by Marius
Dictionar de Simboluri si Arhetipuri Culturale
Dictionar de Simboluri si Arhetipuri Culturale

More info:

Published by: Marius on Jan 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/09/2014

pdf

text

original

 
IVAN EVSEEVDIC
ł
IONAR DE SIMBOLURI
Ş
I ARHETIPURI CULTURALE-1VAN EVSEEVDIC
ł
IONAR DE SIMBOLURISI ARHETIPURI CULTURALEEDITURA „AMARCORD"TIMI
Ş
OARA, 19940. J
ă
 Coperta seriei: Emil GramaM45522*Consilier editorial: Ion Nicolae Anghel; , .CUVÂNT ÎNAINTEiFa
Ńă
de neceisit
ăŃ
ile culturale ale publicului cititor din zilele noastre, lucrarea de fa
Ńă
, prin propor
Ń
iile eimodeste
ş
i total insuficiente pentru acoperirea zonei atât de vaste a imaginarului poetic, poate fisocotit
ă
 
ş
i ca o neîmplinire. Ea trebuie îns
ă
privit
ă
numai ca un experiment cultural-
ş
tiin
Ń
ific
ş
i mai alesca o testare a orizontului de a
ş
teptare al lectorului român de la finele acestui secol
ş
i mileniu.Poate într-o alt
ă
form
ă
, acest dic
Ń
ionar trebuia s
ă
apar
ă
cu peste dou
ă
decenii în urm
ă
. Amânareapublic
ă
rii lucr
ă
rii se datoreaz
ă
numai în parte autorului ei. Politica editorial
ă
din trecutul nu prea îndep
ă
rtat s-a caracterizat
ş
i prin anumite rezerve, dac
ă
nu chiar printr-o atitudine de suspiciune, fa
Ńă
deo sfer
ă
întind
ă
a culturii umanit
ăŃ
ii pus
ă
, în acea perioad
ă
, sub semnul esoterismului, indiferent dac
ă
elvenea din sfera a
ş
a-ziselor „
ş
tiin
Ń
e oculte" (printre care se num
ă
ra alchimia, hermeneutica,psihanaliza
ş
i chiar semiotica!), dac
ă
apar
Ń
inea domeniului gândirii teologice sau dac
ă
marca unelecrea
Ń
ii folclorice l<?au operele unor mari scriitori
ş
i arti
ş
ti geniali.In categoria semnelor culturale privite cu o anumit
ă
circumspec
Ń
ie, amestecat
ă
cu team
ă
, a nimerit, f 
ă
r
ă
 o motiva
Ń
ie prea explicit
ă
,
ş
i simbolul, suspectat de a fi un inductor poten
Ń
ial de ambiguitateideologic
ă
, misticism
ş
i idealism. Datorit
ă
vechimii
ş
i persisten
Ń
ei sale în cultur
ă
, dar mai ales prinmultitudinea de semnifica
Ń
ii intelectuale
ş
i conota
Ń
ii afective, îngem
ă
nate întotdeauna în chipparadoxal, simbolul se opunea oric
ă
ror încerc
ă
ri de „ra
Ń
ionalizare"', de îngustare
ş
i Simplificare. însociet
ăŃ
ile dominate de imperativele reduc
Ń
ionismului
ş
i totalitarismu-rDIC
ł
IONAR DE SIMBOLURI
Ş
I ARHETIPURI CULTURALElui ideologic, simbolul este acceptat numai dac
ă
din semn polivalent el se transform
ă
într-o [simpl
ă
 alegorie, emblem
ă
sau însemn oficializat, s
ă
r
ă
cite de con
Ń
inut
ş
i devenite unit
ăŃ
i izocrone
ş
i izotopiceale a
ş
a-numitelor „limbaje de lemn". Or, simbolul autentic e un semn ce rezoneaz
ă
în sufleteleoamenilor tocmai prin importan
Ń
a
ş
i gravitatea sensurilor sale, ce se refer
ă
întotdeauna la problemelefundamentale ale existen
Ń
ei. El este semnul ce p
ă
streaz
ă
un echilibru optim între con
Ń
inut
ş
i expresie, între spirit
ş
i materie, între intelectual
ş
i afectiv. Cultura uman
ă
a debutat prin simbol
ş
i mit. Prin[simboluri mo
ş
tenite din epoci ancestrale, omenirea
ş
i-a p
ă
strat unitatea
ş
i continuitatea ei spiritual
ă
.De la puzderia de semne pur conven
Ń
ionale
ş
i arbitrare, acceptate mai ales din ra
Ń
iuni practice, marea
ş
iadev
ă
rata cultur
ă
tinde mereu s
ă
se întoarc
ă
la [simbolul polivalent, plin de con
Ń
inut
ş
i înzestrat cumare for
Ńă
sugestiv
ă
. Dovad
ă
în acest sens ne [sunt marile reu
ş
ite ale creatorilor de literatur
ă
, de. sis-teme filosofice sau de opere plastice.Simbolul, înrudit genetic
ş
i func
Ń
ional cu mitul
ş
i cu ritualul religios, instituie o lume a imaginarului,adesea infinit mai bogat
ă
 
ş
i mai frumoas
ă
decât lumea contingentului imediat, a ontosu-lui dominat delegile necesit
ăŃ
ii implacabile. Teama de simbol sau anumite rezerve fa
Ńă
de el, manifestate în anumiteperioade ale istoriei marcate de ra
Ń
ionalism exacerbat, de
ş
tientism orgo-liols sau de voluntarismreformist, se explic
ă
mai ales prin faptul c
ă
simbolul în general, iar cel arhetipal în spe
Ńă
, reprezint
ă
în-totdeauna o deschidere spre lumea misterului
ş
i a numinosului, aflat
ă
dincolo de realit
ăŃ
ile palpabile. înconfigura
Ń
ia marilor simboluri ale omenirii deslu
ş
im reflexele de lumin
ă
cereasc
ă
 
ş
i umbrele imperiuluidezordinii, suferin
Ń
ei, întunericului
ş
i ale mor
Ń
ii. Purt
ă
tor al memoriei colective, simbolul a exercitat o
 
puternic
ă
 
ş
i permanent
ă
ac
Ń
iune modelatoare asupra societ
ăŃ
ii
ş
i individului, fiind un reper moral,etalon axiologic
ş
i exemplu în ac
Ń
iune. Aceste calit
ăŃ
i sunt proprii mai ales acelor simboluri universale
ş
i str
ă
vechi pe care C. G. Jung le-a denumit arhetipuri. Condi
Ń
iei arhetipalit
ăŃ
ii îi corespund cele maimulte din unit
ăŃ
ile codurilor simbolice prezente în dic
Ń
ionarul nostru, chiar dac
ă
prezentarea lorsuccint
ă
 
ş
i uneori prea [schematic
ă
nu reu
ş
e
ş
te s
ă
reliefeze în suficient
ă
m
ă
sur
ă
acest aspect foarteimportant.6IVAN EVSEEVD3
ş
i întârziat
ă
cu peste dou
ă
decenii, apari
Ń
ia acestei lucr
ă
ri î 
ş
i are justificarea mai ales în interesulconstant al cititorului de ast
ă
zi pentru literatura consacrat
ă
imaginarului mitopoetic. La aceasta seadaug
ă
 
ş
i faptul c
ă
prezentul dic
Ń
ionar este, în multe privin
Ń
e, complementar lucr
ă
rilor lexicograficemai vechi sau mai recente referitoare la mit
ş
i la simbol, publicate în
Ń
ara noais-tr
ă
. Spre deosebire depopularele la noi dic
Ń
ionare de mitologie clasic
ă
(Anca Balaci, Mic dic
Ń
ionar de mitologie greco-roman
ă
, Bucure
ş
ti, Editura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
, 1969, ed. a II-a: Mic dic
Ń
ionar de mitologie greac
ă
 
ş
i roman
ă
,Bucure
ş
ti, Editura Mondero, 1992) sau de mitologie general
ă
(George L
ă
z
ă
rescu, Dic
Ń
ionar de mito-logie, Bucure
ş
ti, Editura Ion Creang
ă
, 1979; ed. a II-a, Bucure
ş
ti, Casa editorial
ă
Odeon, 1992),lucrarea noastr
ă
nu cuprinde nume proprii de zei, de eroi sau de locuri mitice, exceptând pe cele ale luiAdam
ş
i Eva, devenite, practic, apelative ce desemneaz
ă
arhetipuri umane. Numai par
Ń
ial, lucrarea seintersecteaz
ă
cu cea mai important
ă
oper
ă
lexicografic
ă
româneasc
ă
de mitologie universal
ă
pe care odator
ă
m erudi
Ń
iei
ş
i talentului mitologului Victor Kernbach (Dic
Ń
ionar de mitologie general
ă
, Bucure
ş
ti,Editura Albatros, 1983, ed. a II-a, Bucure
ş
ti, EdÂtura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
 
ş
i Enciclopedic
ă
, 1989).Chiar dac
ă
este o lucrare de [simbolistic
ă
universal
ă
, cuprinzând un num
ă
r de 500 simboluri
ş
iarhetipuri culturale cunoscute în civiliza
Ń
ii diferite, de regul
ă
neincluse în operele citate mai sus,dic
Ń
ionarul Lse refer
ă
mereu la modul particular în care s-a relevat
ş
i s-a contextualizat simbolulrespectiv în tradi
Ń
ia cultural
ă
româneasc
ă
. In prezentarea acestui aspect autorul a beneficiat din plin decele mai de seam
ă
lucr
ă
ri apar
Ń
inând întemeietorilor folcloristicii
ş
i {simbologiei române
ş
ti (D.Cantemir, B. P. Hasdeu, S. Mangiuca, S. FI. Marian, T. Pamfile, G. Co
ş
buc, Elena Nicu-li
Ńă
-Voronca
ş
.a.) precum
ş
i de contribu
Ń
iile lexicografice din acest domeniu ilustrate prin Micul dic
Ń
ionar folklorical lui Tache Papahagi (Bucure
ş
ti, Editura Minerva, 1979)
ş
i prin Mica enciclopedie a pove
ş
tilorromâne
ş
ti a lui Ovidiu Bîrlea (Bucure
ş
ti, Editura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
 
ş
i Ev^ciclopedic
ă
, 1976). De un mareajutor ne-au fost
ş
i relativ recentele contribu
Ń
ii monografice la studiul mitologiei autohtone: RomulusVulc
ă
nescu, Mitologie român
ă
(Bucure
ş
ti, Editura Academiei R.S.R., 1987)
ş
i Mihai Coman (Mi-tologie româneasc
ă
. I. Vie
Ń
uitoarele p
ă
mântului
ş
i ale apei, Bucu-DIC
ł
IONAR DE SIMBOLURI
Ş
I ARHETIPURI CULTURALEre
ş
ti, Editura Minerva, 1986; II. Vie
Ń
uitoarele v
ă
zduhului, Bucure
ş
ti, Editura Minerva, 1988).Componenta mitologic
ă
a [sensului simbolurilor e prezent
ă
în majoritatea articolelor din dic
Ń
ionar,fiind înso
Ń
it
ă
în mod constant
ş
i de o referire scurt
ă
la modul în care simbolul arhaic a fost asimilat,reinterpretat
ş
i îmbog
ăŃ
it în cultura cre
ş
tin
ă
. în aceast
ă
privin
Ńă
, de un mare ajutor ne-a fost o lucrareoriginal
ă
apar
Ń
inînd unui modest dar luminat paroh rural din Banat, care a reu
ş
it s
ă
publice în perioadainterbelic
ă
un dic
Ń
ionar de simboluri religioase. E vorba de preotul Victor Aga
ş
i a sa Simbolic
ă
biblic
ă
 
ş
i cre
ş
tin
ă
. Dic
Ń
ionar enciclopedic (cu istorie, tradi
Ń
ii, legende, folclor), Timi
ş
oara, 1935. Autorulreu
ş
e
ş
te s
ă
reînnoade leg
ă
turile dintre simbolurile cre
ş
tine
ş
i arhetipurile sau corespondentele lor dincultura popular
ă
, adesea neglijate de reprezentan
Ń
ii
ş
tiin
Ń
elor teologice sau de c
ă
tre savan
Ń
ii de orientarelaic
ă
.In cadrul trat
ă
rii aspectului universal al semnifica
Ń
iei simbolurilor din cuprinsul dic
Ń
ionarului am apelat în mod frecvent la informa
Ń
ia cople
ş
itoare con
Ń
inut
ă
în cea mai notorie
ş
i cea mai reprezentativ
ă
lucraredin acest domeniu pe plan mondial: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles.Mythes, reves, coutum.es, gestes, form.es, figures, couleurs, nombres (Paris, Robert Laffont/Jupiter,Edition revue et augmentee, 1982). Departe de noi gândul c
ă
am putut s
ă
atingem m
ă
car par
Ń
ialperforman
Ń
ele acestei c
ă
r
Ń
i de referin
Ńă
, la care au trudit speciali
ş
ti din mai multe
Ńă
ri reprezentând ariiculturale foarte îndep
ă
rtate. Pe cât ne-a fost în putin
Ńă
, am c
ă
utat s
ă
oferim, cititorului român nu doar osimpl
ă
descriere [sincron
ă
sau comparativ
ă
a semnifica
Ń
iilor simbolului, ci s
ă
c
ă
ut
ă
m a deslu
ş
i motiva-
Ń
iile ontologice, psihologice
ş
i cultural-istorice ale apari
Ń
iei
ş
i func
Ń
ion
ă
rii demnelor simbolice. în felulacesta, consider
ă
m c
ă
am împlinit, fie
ş
i numai par
Ń
ial, voca
Ń
ia
ş
i menirea oric
ă
rui dasc
ă
l: aceea de a fighid
ş
i p
ă
stor al tân
ă
rului cititor, dornic s
ă
p
ă
trund
ă
în lumea atât de fascinant
ă
, plin
ă
de surprize
ş
ifoarte complex
ă
a formelor simbolice.Ne-am str
ă
duit s
ă
nu neglij
ă
m, în limitele spa
Ń
iului tipografic acordat, nici prezentarea modului în caremarile simboluri
ş
i arhetipuri au rodit
ş
i au c
ă
p
ă
tat o via
Ńă
nou
ă
în operele adev
ă
ra
Ń
ilor mae
ş
tri aicuvântului, penelului sau daltei, de
ş
i acest dic-IVAN EVSEEV
 
Ń
ionar nu este nicidecum unul de motive
ş
i teme literare aidoma cunoscutei lucr
ă
ri franceze având olarg
ă
circula
Ń
ie
ş
i la noi in
Ń
ar
ă
(Dictionnaire des symboles et des themes litteraires de Claude Aziza,Claude Olivieri, Robert Sctrik, Paris, Fernand Nathan, 1978).Neajunsurile prezentului dic
Ń
ionar, pe care le simte poate cel mai bine autorul s
ă
u, ca
ş
i deficien
Ń
ele cele vor remarca, probabil,
ş
i cititorii s
ă
i cei mai îng
ă
duitori, vor putea servi unei critici de specialitatemenit
ă
s
ă
încurajeze elaborarea unor lucr
ă
ri mai reu
ş
ite, atât de trebuincioase culturii române
ş
ti pre-zente
ş
i viitoare.Autorul!LISTA ABREVIERILORalb. = albanezAntol., 1953=Antologie de literatur
ă
popular
ă
, voi. I—II, Bucure
ş
ti, Editura Academiei R.P.R., 1953.Antol., 1980 = Antologie de liric
ă
popular
ă
româneasc
ă
, Bucure
ş
ti, Editura Minerva,1980.ap. — apostol aram. = aramaic arom. = aromân BER = Gaston Bachelard, L'eau et Ies reves, essai surl'imagination de la matiere,Paris, 1942. bg. = bulgar cap. = capitol cea. = circacf. = confer
ă
, compar
ă
dr. = doctor DSy = Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire dessymboles, Mythes, reves,coutumes, gestes, formes, jigures, couleurs, nombres, Edition revue et aug-mentee, Paris, Robert Laffonti'Jupiter, 1982. DSTL = Claude Aziza, Claude Olivieri, Robert Sctrik,Dictionnaire des symboles etdes themes litteraires, Paris, Fernand Nathan, 1978. ebr. = ebraicELIT=Mircea Eliade, Tr
ă
ite d'histoire des religios, Paris, 1949. e. n.^era noastr
ă
engl. = englez etim. =etimologic ev. s evanghelist fr. = francez Fried. = Dr. Mathias Friedwagner, Rum
ă
nischeVolkslieder aus der Bukovina,Bând I, Wurzburg, 1940. germ. = german gr. = grec, grecesc ibid. = ibidem, tot acolo10IVAN EVSEEVind. e. = indoeuropeanirl.=irlandezisl. = islandezlat. = latinlb. = limb
ă
 lit. = lituanianMEPR = Ovidiu Bîrlea, Mic
ă
enciclopedie a pove
ş
tilor române
ş
ti, Bucure
ş
ti, Editura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
 
ş
i Enciclopedic
ă
, 1976. N. T. = Noul Testament op. cit. = oper
ă
citat
ă
pr. = preot sec. = secolSf. = sfânt si. v. = slav vechi SMR=Srpski mitol. recnik (Dic
Ń
ionar mitologic sârb) = S. Kulisic, P.2. Petrovic,N. Pantelic, Srpski mitoloski recnik, Belgrad, 1970. srbcr. = sârbocroat
ş
. a. =
ş
i al
Ń
ii/alteles. u. =
ş
i urm
ă
toarea/urm
ă
toarele (pagin
ă
 /pagini) te. == turcesc Trans. = Transilvania voi. = volum V.T. = Vechiul TestamentAA: Prima liter
ă
din alfabetul latin; simbolizeaz
ă
începutul, tot a
ş
a cum litera Z semnific
ă
sfâr
ş
itul. DeZa a la z înseamn
ă
de la un cap
ă
t la altul; de la început pân
ă
la sfâr
ş
it.ABRACADABRA — formul
ă
magic
ă
 
ş
i talisman al gnosticilor. S-a folosit în Evul mediu cu scopuriapo-tropaice
ş
i t
ă
m
ă
duitoare. Cuvântul scris în
ş
iruri orizontale, cu suprimarea unei litere, d
ă
na
ş
tere la
ş
iruri verticale în care apare acela
ş
i cuvânt, provenit din vechea ebraic
ă
abreg ad hâbra „îndreapt
ă
 fulgerul spre moarte"; se cite
ş
te de jos în sus:ABRACADABRAABRACADABRABRACADABABRACADAABRACADABRACAABRACABRAABRABA

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Ion Alina liked this
Adina Sorohan liked this
Cristina Ivanova liked this
Oxana Ghinda liked this
Dan liked this
nickname777333 liked this
Dan liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->