Asertivitatea reprezinta ~Cl~itudine~i 0 modalitate de

aqiur\c In acele situatii In careTreb-LJie sa ne exprimam

sentimentele, ~~U1~J~Y~!1dicam drepturile ~i sa spunem "nu"
ertiJllci cllrld nusuntem dispu~i sa facem un anumit lucru.
-- La baza comportamentului asertiv trebuie sa stea
convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce dore~te,
respectandu-~i propriile drepturi, a~a cum ea lnsa~i face In cazul
celor din jur.
Comportamentul asertiv reprezinta calea de mijloc Intre
doua extreme: agresivitatea ~i supunerea.
Conduita non-asertiva sau submisiva presupune des-
considerarea propriilor drepturi ~~isupunerea exagerata fata de
dorintele ~i'nevoile celorla1ti. In consecinta, sllbiectul nu-~i
exprima sentimentele ~i dorintele - de care ceilalti nu au cum
sa ia cuno~tinta altfel- ~i se culpabilizeaza atunci cand Incearca
sa ceara ceva: In cazulln care elle transmite celorlati un mesaj
care reflecta nesiguranta sa In legi'itura cu dreptul de a cere
ceva, ace~tia din urma VOl' avea tendinta sa-i desconsidere
solicitarea.
Persoanele Inclinate spre tulburari anxioase ~i fobii se
comporta non-ascrtiv pentru ca, a~a cum am mai subliniat, ei
~i-au format 0 imagine de sine de persoane amabile In orice
situatie, gata sa Ie faca tllturor pe plac. Totodata, acest gen de
persoane se tern sa-~i exprime In mod deschis solieitarile pentru
a nu deteriora relatia eu parteneruJ de care se simt excesiv de
dependenti.
 In sehimb, eonduita agresiva presupune eomuniearea pe
un ton autoritar ~i ostil a propriilor dorinte ~i nevoi. Persoanele :...1_: )Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Acest
agresive sunt insensibile fata de sentimentele ~i drepturile comportament presupune:
celorlalti ~i Incearca sa obtina ceeea ee doresc prin utilizarea A ~ersoa~la :se~iva trebllie sa priveasea interloclltorul drept
~

constrangerii ~i intimidarii. Recurgand la forta, ace~ti subieeti oc I atun?, cand J se adreseaza. Orientarea privirii In 'os sau
IJ1

reu~esc sa ereeze pretutindeni conflicte ~i animozitati, spre lateral.lJ1d~ca nesiguranta In legatura cu ceea ce sodcit~m
determinandu-i pe eeilalti sa adopte un comportament defensiv Condlllta d,am t I ~. ' .
.' . e ra opusa, ~I anume fixarea interlocutorului
sau sa treaca la lupta deschisa. cu pI ,vlrea are d: asemenea efecte negative, pentru ca II oate
Exista ~i indivizi care nu-~i manifesta In mod deschis pune pe acesta drn urma Intr-o pozitie defensiva. p
agresivitatea, ei comportandu-se Intr-o maniera pasiv-agresiva • Ado?tare.a unei postllri care sa exprime deschiderea
~i opunand 0 rezistenta indirecta la solicitarile celorla1ti. De Astfel, daca sublectlll este a~ezat el nu treblll'e sa~ " .' .
" I' b " -, -~I Jncn,cJ~eze
pilda, 0 persoana care nutre~te sentimente de ostilitate fata de pJcloa~e e ~I. ~atele ~I mci sa tina trunchilll aplecat. In cazul In
A

~efJntarzie frecvent la serviciu sau "uita" sa-~i Indeplineasca car~ .st~ dJl1plCloare, este indicat sa mentina 0 pozitie dreapta
anumite sarcini. spnJJnrn u-se pe ambele picioare. ",
Acest gen de comportament este ineficient, pentru ea ~ Sllbiectul care comllniea trebuie sa se plaseze dre t In
genereaza osti Iitate ~i resentimente In randul eelorlalti ~i, fata IJ1terloeutorului (nu lateral) ~i sa nll faca . ~. p ~
sugereze retragerea. ml~cafJ care sa
datorita acestei atitudini din partea eelor din jur, persoanele
respective obtin rareori eeea ce vor. • (Ill Int~rlocut~rul trebllie tratat eu calm. In cazul In care
o alta varianta a comportamentelor non~asertive este subleetul m eauza este nervos e de dor't ~ d
'
A

I sa se esearce JJ1 aHa

~

par·e.
t
reprezentata de stilul manipulativ. Persoanele caracterizate prin
acest mod de ~omportam~~t'obtin ceea ce VOl' deoarece Ii
determina pe eeilalti sa simta vinovatie sau compasiune fata ex [~.~ei!]~·~J~e~~a_p.~?PtiilOJ drepturi ~i efectllarea unoI'
de ei, pozand In victime sau In martiri. Metoda manipulativa _~~~I._~~_.__eupta pentru obtrnerea aeestora. -
funqioneaza numai In situatiile In care persoana vizata nu d 1 ourne (J 995, p. 277) ne prezj~ta 0 lista a drepturilor llnui
realizeaza ceea ce se petrece. aut, pe ea.re multI se pare cii Ie-am lIitat din callza educatiei
Spre deosebire de modelele de comportament descrise sau a expenentelor de viata traite ulterior. .
anterior, eomportamentuJ asel1iv implica solicitarea propriilof
drepturi sau refuzulunor sarcini Intr-o maniera simpla, directa, Lis/a drep/urilor personale
deschisa, care nu urmarqte sa nege, sa ataee sau sa-i
manipuleze pe ceilalti. I. Am dreptul sa solicit ceea ce doresc.
Aceasta atitudine presupune respect ~i eonsideratie fata 2. AJ~ dreptul sa refllz solieitarile carora nu Ie pot face
de propria persoana ~i fata de cei din jUf. fata. .
Bourne (1995, p. 277) ne prezinta un model de antrenament 3. Am ~reptlll s~-mi exprim sentimentele pozitive sau
asertiv In patru trepte. negative. "
4. Am dreptul sa-mi schimb opiniile.
5. Am dreptul sa comit gre~eli ~i sa nu fiu totdeauna
perfect. '.
6. Am dreptul sa ma conformez propriilor mele sisteme
de valori.
7. Am dreptul sa spun "nu" la tot ceea ce mi se pare ca
nu sunt pregatit sa fac, este periculos sau Imi Incaldi
sistemele de norme ~i valori.
8. Am dreptul sa-mi stabilesc propriile sisteme de
prioritati.
9. Am dreptul sa nu ma simt responsabil pentru
comportamentele, actiunile, sentimentele ~i problemele
celorlalti.
10. Am dreptul sa solicit onestitate din partea celorlalti.
11. Am dreptul sa ma supar pe 0 persoana la care tin.
12. Am dreptul sa fiu eu 'insumi.
13. Am dreptul sa ma simt speriat ~i sa spun acest lucru
celorlalti.
14. Am dreptul sa spun "nu ~tiu".
15. Am dreptul sa nu prezint scuze ~i sa nu-mi motivez
comportamentu I.
16. Am dreptul sa iau decizii bazate pe propriile mele
sentimente.
17. Am dreptul sa-mi satisfac propriile trebllinte In timpul
~i In locurile pe care Ie consider potrivite.
18. Am dreptul sa ma distrez ~isa fiu frivol.
19. Am dreptlll sa fiu mai sanatos decat cei din jurul meu.
20. Am dreptul sa ma aflu Intr-o ambianta In care nll se
abuzeaza de persoana mea.
21. Am dreptul sa-mi fac prieteni ~i sa ma simt bine In
preajma celorlalti.
22. Am dreptul sa ma schimb ~i sa evoluez.
23. Am dreptul la respect din partea celorlalti fata de
propriile nevoi ~i dorinte.
24. Am dreptul sa fiu tratat ca 0 persoana demna ~i plina
de respect.
25. Am dreptul sa fiu fericit.
Autorul mentionat recomanda pacientilor ~i persoanelor
doritoare sa se autoperfectioneze sa citeasca lista respectiva
de mai multe ori.
(@ Con~tien'tizarea proprii)<:>r.sentimente, dorinte ~i
trebllinte.---· - ..
-'~-E:~te dificil ca 0 persoana sa devina asertiva daca nu-~i dii
seama ce simte, se dore~te ~i ce nll dore~te. Comportamentul
asertiv presllpllne ca sllbiectlll sa spuna deschis ce simte ~i ce
anum~ dore~te sa se schimbe, ca In exemplul de mai jos.
~,Jnacest moment sunt sllparat ~i a~ dori ca tu sa ma ascuJti".
In cazul In care sllbiectuilli nu-i este clar ce simte ~i ce
dore~te, el trebuie sa-~i clarifice gandurile ~i sentimentele,
notandu-Ie pe hartie sau discutandu-Ie cu 0 persoana de
Illcredere.
De asemenea, e gre~ita presupullerea ca ceilalti ~till ceea
ce dorqte el, fiind necesar sa-~i exprime clar dorintele, pelltru
ca ceilalti oameni n-au posibilitatea sa citeasdi gandurile.
d:\?l Exersarea raspllnsurilor asertive,
~'oescrierea'-probremer--"' -'-' -'" .'.'
Sllbiectllllli i se cere sa realizeze 0 descriere exacta a
situatiei care II supara. Aceasta trebuie sa cuprinda atat referiri
la persoana care Ii creeaza problema (cine), perioada cand are
loc interactiunea disfunctionaIa (cand), ce anume 11 supara,
cum considera ca ar putea rezolva sitllatia, temerile legate de
punerea In actiune a comportamentului asertiv, cat ~i obiectivele
vizate In situatia respectiva.
• Declan~area raspunslllui asertiv.
Odata definita situatia, urmeaza elaborarea raspunsllrilor
asertive, care se reaJizeaza In mai multe etape:
evaluarea drepturilor personale In cadrul sitllatiei date;
precizarea perioadei de timp In care subiectul dorqte
sa se prOdllCa 0 anum ita modificare;
interloclltorul trebllie informat Cll exactitate care este
 problema ~i care sunt consecinte1e acesteia asupra
persoanei 'in cauza; . .,
subiectul trebuie sa-si exprtme clar ~l sentlmentele
legate de situatia cr~ata, solicitarile re!:eritoare I~
schimbarea dorita ~i consecintele rezolvaru problemel
pentru ambele parti; . ~
nu se accepta sub nicio forma ca sublectul sa se s~uz~
atunci cand solicita ceva. Astfel, acesta nu trebUle sa
spuna "va rog sa ma iert~ti ~ca ,~bu.zez de timpu~
dumneavoastra, dar a~ don sa... , Cl doar ,:a~ dor!
sa ... ". Tn cazul 'in care interlocutorul reactlOneaza
agresiv, critic sau sarcastic, solicitarea trebuie repetata
cu calm ~i fermitate. . tulbura concentrarea~i,
pentru a obtine rezultatul dorit, este~n~cesar ~a sublectu~
sa solicite nu sa comande sau sa lmpuna ceva altel
persoane. 'Impunerea ~i comanda repre::inta mod.u~i
agresive de comportament, care se bazeaza pe s.UP?Zltla
falsa a subiectului ca are totdeauna dreptate ~l ca cele
solicitate i se cuvin;
este indicat sa se negocieze 'in mod deschis ~i care sunt
ca~tigurile obtinute de ambele parti 'in ca:ul 'in care
pmienerul coopereaza, ca 'in exemplul urmator:
Daca ma la"i sa termin acum articolul, yom avea mal
" '(
mult~timp sa ie~im 'impreuna 'in ora~". . ~
In cazul 'in care interlocutorul s-a dovedlt 0 persoana
refractara la cooperare, este indicat sa i se descrie consecinte1e
negative care decurg din absen.ta conl~crarii, ~a de ~pilda: . ~
"Daca nu yom fi gata la tlmp, VOl fi obhgat sa plee filra
tine".
Prezentam 'in cele ce urmeaza, un exemplu.
Maria efectueaza exercitiile de relaxare ~i are nevoie de 0
jumatate de ora de lini~te ea 'sa-~~'incheie progra~uJ. Sotul ei,
Alexandru, 0 'intrerupe mereu pnn tot felul d~ ml)loace.
Inainte de a se confrunta eu el, Mana ~l-a elaborat
urmatorul plan (dupa Bourne, 1995):
I. Evaluarea drepturilor personale:
"Am dreptul la 0 perioada de timp 'in care sa fiu singura".
"Am dreptul sa ma preocup de propria persoana ~i sa ma
relaxez".
"Am dreptul ca sotul meu sa-mi respecte dorintele".
2. Precizarea timpului cand va avea loc discutia:
"Seara, cand Alexandru se va 'intoarce de la servicill, Ii voi
cere sa discutam problema respectiva. Daca n-are chef de yorba
'in seara aceasta, yom stabili ca discutia sa aiba loe zilele
urmatoare."
3. Prezentarea problemei 'in termenii consecintelor acesteia:
"Ti-am explicat de mai multe ori ca am 'nevoie de 0
jumatate de ora de relaxare, dar tu ai continuat sa ma deranjezi,
punandu-mi tot felul de 'intrebari. Comportamentul tau 'imi
din acest motiv, nu pot sa-mi duc la
'indeplinire programul antistres."
4. Exprimarea sentimentelor:
"Mil simt frustrata atunci cand sunt deranjata. Ma sliperi
ori de dite ori nu-mi respeeti dreptul de a ma relaxa."
5. Exprimarea solicitarii:
"Atunci dind u~a camerei mele este 'inchisa, a~ dori sa nu
fiu Intrerupta dedit 'in situatii de urgenta. Mi-ar placea ca tu
sa-mi respeeti dreptul de a beneficia de 0 jumiitate de ora de
.
lini~te. "
6. Prezentarea consecintelor cooperarii pacientullli:
"Daca tlilmi respecti nevoia de relaxare, voi fi 0 companie
mult mai pIacuUi pentru tine dupa aceea".
Un aspect important al comportamentlilui asertiv consta
In capacitatea de a refuza 0 solieitare pe care nu dorim s-o
Indeplinim deoarece eontravine propriilor noastre dorinte ~i
nev~i, consumandu-ne 'in mod inutil timpul ~i energia.
, In cazul In care avem de-a face eu persoane straine, Cll
;(';~arenu dorim sa mentinem 0 relatie este sllficient sa spunem:
~\:,;nu, mllltumesc" sau "nu, oferta dumneavoastra nu ma
>intereseazii" .
 Dad interlocutorul persista In solicitarea sa, trebuie sa
~~I~~~~:~,=~eseape culpabilizarea persoanei careia Ii adreseaza
repetam refuzul cu calm ~ifermitate, privind persoana dreptln
ochi ~i rididind u~or tonul vocii. 3. P~ecizarea continutullii refuzului.
Atunci cand refuzul se adreseaza unor persoane apropiate,
Sublectul trebuie sa explice exact ce anllme f: .
putem simti nevoia de a Ie oferi 0 explicatie. nu va face pentru celalalt, ca In exemplul: va ace ~I ce
Bourne (1995, p. 289) sugereaza ca 'in acest caz sa se "Sunt de acord sa te duc cu . d .
parcurga urmatoarele etape: In fata bl I' I .. ma~Jna, ar numal daca cobori
, ~~1I UI a ora 7 ~I JlImatate".
e repetarea solicitarii, pentru ca interlocutorul sa fie
, 4. UtJllzarea limbajullli non-verbal d' '.' .
Incredintat ca am Inteles despre ce este vorba;
Jnterloclitorului drept In ochi, pozitie fat: ~~f:aaSta~rttlovn'pn,vlre~
• prezentarea motivelor refuzului; fierlTI, J:'><
lara-.. reaC!1I emotionale, '"
'1
ca m 81
• exprimarea refuzului;
5. ~vitarea culpabilitatii inutile.
• propunerea unei alternative convenabile pentru ambele
parti. ~nll oameni pot simti dorinta spontana de a face altceva
Pen t Iu persoanele pe C' I f': ~
Autorul mai sus-mentionat considera ca aceasta ultima este b' . _ . are e-au rei L1zat. J n asemenea cazlIri
me ca el sa mal reflect . .
etapa nu este obligatorie. oferHi 'd .~ze, pentru a fi sIglin ca nOlla
Prezentam, In cele ce urmeaza, diteva exemple: ,prOVIne mtr-un sentiment since .
rezLlltatul culpabilitatii. r $1 nll este doar
,,$tiu ca ti-ar pUicea sa ie~im Impreuna asta-seara. Din
pacate, am avut 0 zi grea ~i sunt foarte obosit, a~a di a~ dori sa
ma odihnesc. Am putea alege 0 alta seara In cursu I saptamanii
ca sa ie~im In ora~." Tehnici de evitare a manipularii
"Mi-am dat seam a di ai dori sa ne mai Intalnim. Cred ca
e~ti 0 persoana deosebita, dar mi se pare ca nu avem mllite , Tn majoritatea cazurilor, comportamentlll asertiv dllce la
puncte comune pentru a stabili 0 relatie, astfellneat trebllie sa obtll1erea rezultatelor scontate Exista Insa- . 't t" ~
interloc t·" .- - - ' ( ~I Sl lIa II cand
te refuz." u 0111 eVlta sa raspunda solicitari/or pllnand ~. f
Mc Kay (1983) prezinHi cateva Indrumari pentru per" tot felul de mecanisme cllm ar fi: ' 111aC,lUne
soanele care au dificuWiti In a spune "nu": • schimbarea sllbiectului'
1. Acordati-va un ragaz, • re1ac!ieexcesiv de Incarc~ta emotional (inclllsiv manie)'
Oaea va vine greu sa spuneti "nu", acordati-va un anume • ~g ume pe seama solicitarii' , '
timp pentru· a clarifica cum anume doriti sa raspundeti unei • m~~rcarea de a-I culpabiliza pe solicitant.
solicitari (ca de, exemplu ,,0 sa va comunic raspunsul meula • cnt!carea solicitarii sall formlilarea unor'lntreb-" ~
sfar~itul saptamanii"). legatur- I'"
~. a Cll egltlmltatea acesteia; al f 111

2. Nu va scuzati In mod exagerat. ~ SOllclta:ea de motive care sa justifice cererea.

Scuzele excesive dau impresia ca persoana In cauzii nu persoana Cll adevarat asertiva nu va da In ' ~
este prea sigura daca nevoile sale sunt cu adevarat mai :cestor tentative de maniplllare, ci va persevera. apol In fata
importante decat aeelea ale solicitantului, Ca atare, acestava ..... Bourne (J 99~, p. 292) prezinta Caleva tehnici de
face presiuni ~i mai mari pentru a obtine ceea ce dore~te; contracarare a mampuJarii.
 1. Tehnica discului stricat $eful: Este ceva In neregula cu aceasta rochie?
Clienta: Nu! Vreau doar s-o returnez ~i sa-mi primesc banii
Aceasta metoda implica repetarea ~e. mai~mu1te.o~i a Inapoi.
Seful: Imi pare rau ca nu va place rochia. Poftiti banii ~i
solicitarii, pe un ton calm ~i direct. Ea se utl~lzeaza at~nc~ c~n~
· ~ facem ceea ce ne cere 0 alta persoana, al n sper ca yeti gasi ceva care sa va placa In magazinul nostru.
IlU d onm sa t C d rseverenta Clienta: Va multumesc.
simtim cumva prin~i In capcana reprezen a a e pe .
acesteia. ~ I 'e
Dc exemplu, 0 cumparato~re~ dOl:e~tesa !etur~.e~e 0 r?c 11
cumparata dintr-un magazin ~I sa pnmeas~a banl1 mapol.
Aceasta metoda se utilizeaza mai ales atunci cand avem
Vanzatoarea: Cu ce va pot fi de folos. ~ .' ~ de-a face Cll 0 persoana care ne critica frecvent ~i consta In
Cumpariitoarea: Vreau sa renunt la aceasta rochle ~I sa
acceptarea partiala a criticii.
primesc banii Inapoi. .' ~ f '1 Subiectlll trebuie sa fie de acord cu anllmite laturi ale criticii
Vi'mzatoarea: Noi nu obi~nuim sa prtm)~ ~ar un ~
pe un ton calm ~i stapiinit, tara sa devina sarcastic sau sa se
cumparate ~i nu return am banii. Oar de ce vretl sa returnatl situe~zepe 0 pozitie defensiva.
rochia? ~ . h' . ami In consecinta, interlocutorul, cu care am fost macar partial
Cumparatoarea: Doresc sa dau mapol roc la ~I s - de acord, nu va mai avea tendinta de a discuta In contradictoriu,
primesc banii.
Vanzatoarea:
. ~ . t d
Oar nu ati Incercat rochla mam e e a
° ceea ce opre~te escaladarea conflictului.
lata un exemplu In care mama i~i critidi fiica (Bourne,
cumpara? . . ~ . . b ii 1995, p. 293):
Cumparatoarea: Vreau sa returnez rochta ~I sa-ml lau an Mama: Fusta ta este ingrozitor de scurUi. Nu crezi sa ar
trebui sa porti fuste mai lungi? Acum sunt la moda fustele mai
InaP~fll1zatoarea: Poate doriti sa schimbati r~ch.ia aceasta cu lungi.
alta. 0 sa va arlit cateva modele care v-ar ven~ bme. h' Fiica: Probabil cii ai dreptate. Acum se poarti'i fuste ceva
Cumparatoarea: Nu, mul}umesc. Ooresc sa returnez roc la mai lungi.
~i sa-mi primesc banii Inapol. ., _ . - Mama: Cred di dadi ti-ai tllnde parul ti-ar fi mai lI~or.
Vi'mzatoarea: Nu am mai rncut I1lclodata a~a ceva ~I ma Fiica: Ai dreptate. Pant! scurt e mai lI~or de ingrijit.
tern ca voi avea necazuri. . ~ bl- Mama: Ai fi mult mai feminina daca te-ai machia putin.
Cumparatoarea: Inteleg ca aceasta reprezmta o~pro ema Fiica: S-ar putea sa ai dreptate. Nu m-am gandit la asta.
pentru dumneavoastra. cu.~~ate a~estea, vreau sa returnez Machiajul m-ar putea face mai feminina.
rochia ~i sa-mi primesc banll mapol. . Mama: Tu ar trebui sa reprezinti un model pentru propria
Vanzatoarea: Va trebui sa cer aprobarea ~efulU1. ta fiica. Stii doar ca ea te copiaza.
Cumparfltoarea: Foarte bine! Fiica: Oa, este adevarat ca ma copiaza.
~eful magazinului: Cu ce va pot fi defol.os? . .. Mama: Sa mergem la masa.
Clienta: Vreau sa returnez aceasta rochle ~I sa pnmesc bllnll Fiica: Hai sa mergem.
Inapoi. La fel ca ~i tehnica discului stricat, tehnica dezamorsarii
este utila In situatii1e In care dorim sa minil11a!iz~m
comunicarea. Metoda nu este la fel de eficienta atuncl ca~d
avem de-a face cu un prieten sau cu un paliener cu c~re d0.rIlTI
sa mentinem comunicarea, dandu-i posibilitat~a slHI eXpl'J~le
sentim~ntele. In astfel de situatii e preferabll sa-I asculta~
lini$titi $i abia dupa aceea sa facem propriile noastre comentam.
3. Metoda modifid\rii focalizii.-ii discutiei de la continut
la proces
ConsUi In schimbarea subiectului unei discutii, focali.zand-o
dinspre conti nut clitre ceea ce se petrece Intre partenen..
Dacli cineva raspunde la solicitarea noastra - expnmata
Intr-o maniera asertiva -In orice alt mod In afara de a ne asculta
sau de a ne raspunde (se Infurie, rade de solicitarea n?as~ra sau
spline ceva care nu are legatura cu p~oble.~a) .este II1dlca~ca
mai Intai sa modificam focalizarea dlscutlel dmspre contl~ut
spre proces (interactiunea dintre parteneri) $i apoi sa rev~~lm
la solicitarea pe care am adresat-o, ca In exempll~ de mal JOs:
Sanda: Te-a$ ruga sa-mi telefonezi atuncl cand urmeaza
sa Intarzii acasa.
Sotul: Da,lmparate! v v
Sa~da: Am sesizat umorul tau, dar acesta nu are legatura
Cll problema.
Sotul: Care problema? v • •
Sanda: Ti-a$ ramane foarte Indatorata daca ml-al telefona
ori de cate ori Intarzii acasa. ~ ~ ~ ..
Sotul: Stii ce m-am gandit? In serile In care mtarzll nu te
mai ob;si sa ma a$tepti Cll masa, pentru ca voi manca ceva pe
drum. . . r rt
Sanda: Nici aClim nu ai pus punctul pe I. Ma Slmt loa e
frustrata pentrll ca tu nu ma ascu1ti. . ~.
Sotul: Cu alte cuvinte, vrei sa-ti telefonez atunci cand
InHirzii? Nu-i a$a?
Sanda: Despre asta era yorba.
Se utilizeaza atunci cand cineva riposteaza la solicitarea
noastra aseliivi'i c1eclan~and 0 reactie cu 0 puternidi Inci'irci'itura
emotionali'i (furie, plans etc.). In cazul relatiilor cu persoane
apropiate este bine sa Ie Hisam sa-~i descarce emotiile. Evident,
Intr-o asemenea situatie, interlocutorul nu va putea fi atent la
solicitarea adresata, a~a ca e bine sa spunem:
"Vi'iel ca e~ti foarte suparat acum. Vom discuta despre asta
maine."
v
Atunci dind 0 persoana ne ataca pentru ca am exprimat 0
solicitare cu continut asertiv, putem contracara atacullntreband
interlocutorul de ce solicitarea respectiva I-a suparat aHit de
mult, ca In exemplul de mai jos.
Sotia: Poti sa ma duci cu ma$ina la cumparaturi?
Sotul: Ia mai lasa-mi'i In pace!
Sotia: De ce ti se pare atat de greu sa ma duci aClim la
cumpariHuri?
~otul: Am obosit sa te tot car In to ate parti1e!
In cazul prezentat mai sus, comportamentul asertiv a scos
la iveala 0 problema mai profunda a cuplului, ~i anume
exasperarea sotului nevoit sa-$i Insoteasca permanent sotia
agorafobica, situatie In care ar fi indicat ca cei doi sa aiba 0
discutie deschisa In problema tulburi'irii sotiei.
Trebuie subliniat faptul ca un comportament asertiv implidi
dezvoltarea mai multor abilitati de comunicare, cum ar fi, de
pildi'i, abilitatea de a-I asculta pe celi'ilalt $i de a negocia 0
formula de compromis care poate satisface ambele parti.
Adoptarea comportamentului asertiv nu garanteaza ca yom
obtine totdeauna ceea ce dorim, ci doar ne sporqte $ansele In
directia respectiva.
 Terapia cognitiv-comportamentaHi ~i autostima
Ca adult, un astfel de copil va continua sa lupte din rasputeri
, simti ~i pentru perfectiune ~i pentru depa~irea unui sentiment de
AutostIma reprezm't~ a 0 modalitate , de ,
a gandi, 'ectul
inferioritate adanc inradacinat.
t' a care implidi autoacceptarea propn~ .•persoane, lesp
aC.lon ,~ ~ Ii t I propm, Un asemenea subiect va avea ~i0 foarte puternica tendinta
fata de sine ~I mcrederea m ~r.e e , oate trai confortabil spre autocritica.
. are se accepta pe sme p , ~
Persoana cpunctele tan , ~I, s I~biciunile
acceptandu-~i a flira sa se critlce In
2. Pierderi semnificative sl~rerite in copiliirie
permanenta,. f' ste scazut, persoana are 0
Atunci cand mvelul autos ~mel e ~ _ I umple agatandu-se Copi/ul care a pierdut un parinte prin deces sau divort va
'd' t 'or pe care mcearca sa- .
senzatie de VI I~ en, .' t ioare' cand aceasta nevoie dezvolta un puternic sentiment de abandon, vid interior ~i
In mod comp~J1slv,de s~po~ur~ ex :~toma~a, repetitiva ~i plina insecuritate, sentimente ce VOl' fi accentuate de pierderile
de a umple vldul mtdenorf: evm; un comportament adictiv, ca suferite la varsta maturitatii, Ca adult, indiyidul respectiv va
de disperare, avem e-a ace c
incerca sa depa~easca sentirnentul de abandon, devenincl
In cazul toxicoma~iei~ t fata de un obiectiv sau 0 excesiy de dependent de 0 alta persoana, de actiyitatea
Adietia reprezmta. un ata~a~en sa~i trezeasca subiectului profesionala, alimente, a/cool sau droguri,
ersoana a direi poses Ie are memrea
p. 'f: f ~i u~urare,
un sentIment de satls .ac.le _ t entul adictiv este
o alternativ~ s~natoasaa::::c~~o;o~~i ~i increderii care
cultivarea autostlmel sau, ~ , cons'truie~te dintr-odata, Abuzul fizic ~i sexual exercitat de parinti reprezinta 0
izvorasc din interior, Autostl~a n~;; durata In care elementul psihotrauma majora care poate conduce la aparitia unoI'
ci reprezinta un proc~s :omp ~x ~I , ca acit~tea subiectului de sentimente de inadecyare, insecuritate, ne'incredere 7n cei/alti,
fundamental II constltule donnta ~I p ~ _ a~subiectul eulpabilitate ~i ostilitate, Adultii care au suferit abuzuri In
"~ . na Aceasta mseamna c
a avea gnJa de p~opr,Japersoa 'i
trebuie sa con~tlentIzeze nevol e sa,
Ie fundamentale ~i sa fadi
"I'
eopiHirie pot deveni un fel de Yictime permanente
dimpotriva, dezvolta 0 atitlldine ostilii fata de lume ~i viata,
sau,

. ~ derea satlsfacerll 01. transformandu_i pe ceilalti in victime, In arnbele variante, ace~ti

demersunle necesare m ve , ta cateva dintre cauzele
Bourne (1995, p, 30 I) ne prezm _ subiecti YOI'Intampina diticultati in stabilirea unoI' relatii intime
autostimei scaz!:!.!.C: ' . ell a1ti oarneni, De~i are consecinte mai putin evidente, ~iabllzul
.verbal poate conduce ulterior la tulburari emotionale,
1. Plirin(i hipercritici
4. Alcoolismul # toxicomania piirin,ilor
,
Ace~tia critlcau 'I
tot tllnpu COPIu'I I '(c::iii fixau standarde
d ~t sa
' de 'inalte care nu fliceau eca Consllmul cronic de alcool sau droguri creeaza un mediu
comportamentale exceslv , .' co ilul fiind convins
declan~eze senti mente de culpabllJtate, p 'familial haotic ~i nesigur, In care copilul nu-~i poate dezvolta
ca niciodata nu va fi destul de bun, sentimente profunde de incredere ~i securitate. Permanenta
~egare a problemei de catre parintele in cauza II invata pe copil
sa nege sentimentele sale legate de situatia din familie. Metode cognitiv-com portamentale
Majoritatea copiilor crescuti In astfel de medii dezvolta 0 de ameliorare a autostimei
imagine de sine scazuta ~i nu au sentimenttll identitatii (Bourne, 1995)
personale.
Maslow (1968), III bine-cUlloscllta sa piramida a trebllinte/or
umane, distinge cinci nive/uri la care se structllreaza ace~tea:

Exista unii parinti care, de~i nu com it abuzuri fizice, Trebuinte de autoactualizare
sexuale sau verbale astlpra copiilor lor, Ie dau de Inteles ca nu (realizarea deplina a potentialului uman, implinire
sunt doriti. Aceasta atitudine va dezvolta la copil nesiguranta personala)
In ceea ce prive~te dreptul sau la existenta.
~
Trebuinte de autostima
(respect fata de sine, se~timentul realizarii ~i maiestriei
Un copil hiperprotejat nu va invata niciodata sa aiM persona/e)
Incredere In lumea din afara cercului familial ~i nu-~i va ca~tiga
independenta. La varsta adulta, 0 astfel de persoana va avea
sentimentul insecuritatii ~i se va teme sa se departeze de locurile Tendinte de dragoste ~i apartenenta
sigure sau de persoanele pe care se poate baza. (nevoie de afectiune ~i SllpOrt din partea celorlalti, intimitate,
sentiment de apartenenta)

~
Trebuin!e de securitate
Copilul "rastatat" nu va avea experienta unoI' gratifieatii
(adapost, mediu sigur)
acordate dupa merit ~i nici pe aceea a propriilor sale limite.
Adultii de mai tarziu VOl'fi persoane lipsite de perseverenta,
VOl' dezarma u~or ~i VOl' Intampina dificultati cand VOl'fi
Trebuin!e fiziologice
sol icitati sa depuna eforturi Intr-o directie sau alta. Ei VOl'a~tepta
(hrana, apa, aer, sornn, sex)
ca ceilalti sa vina In Intampinarea lor, In loc sa-~i creeze propriul
destin. Pentru ca viata Ii priveaza de ceea ce Ie-a oferit 111
copiJarie, persoanele respective se VOl'simti foarte nesigure la
Maslow subliniaza faptul ca satisfacerea trebllintelor
varsta adulta.
superioare este dependenta, macar par!ial, de indeplinirea ~e/or
Rememorarea trecutului nu trebuie sa aiM. drept obiectiv inferioare.
invinovatirea parintilor, ci reconstruirea unui prezent care sa . Bourne (I995) este de parere ca un prim pas pe ea/ea
fie propice sanatatii fizice ~i psihice personale. . eonstruirii autostimei II reprezinta eon~tientizarea ~i satisfacerea
propriilor trebuinte. Pentru faeilitar~a eon~tienti:arii, autorlll
prezinta 0 lista a prineipal:lor t~ebumte u~ane (mtre care nll
sunt inclllse trebllintele fizlOloglce de baza).
1. Sigllranta fizidi ~iseeuritate psihologica.
2. Seeuritate financiara.
3. Prietenie.
4. Atentie din partea celorlalti.
5. Nev~ia de a fi aseultat de a1tii.
6. Nevoia de Indrumare.
7. Nevoia de respect.
8. Nevoia de confirmare. . ~ia tuturor durerilor acumulate in copilarie; aici I~i au
9. Nevoia de a exprima ~i Imparta~i sentlmente.
10. Nevoia de apartenenta. _ . _
11. Nevoia de nurturanta (nevoia ea alte persoane sa alba
grija de sllbiectulln eauza).
12. Nevoia de contact fizic.
13. Nevoia de intimitate.
14. Nevoia de exprimare sexuala.
15. Nevoia de loialitate ~i Incredere.
16. Nevoia de autolmplinire.
17. Nevoia de progres ~i de atingere a obiectivelor.
18. Nevoia de a se simti competent Intr-un anumlt
domeniu.
19. Nevoia de a aduce 0 contributie.
20. Nevoia de distractie ~i joe.
21. Nevoia de libertate ~i independenta.
22. Nevoia de creativitate.
23. Nevoia de implinire spirituaHi.
24. Nevoia de dragoste neconditionata.
Autorul Ie sugereaza subiectilor care au probleme Cll
imaginea de sine sa studieze lista respe~tiva ~i s~ase Intreb~
cate din trebuintele de mai sus sunt satlstacute m cazul 101,
apoi sa elabor~ze 0 strategie concreta de indeplinire a
trebuintelor deficitare.
"Copilul interior" reprezinta 0 subpersonalitate care se
comportii ~i reactioneazii ca un copi], adiea:
• are sentimente ~i emotii caracteristice copili'iriei;
• reprezinta aeea parte a fiintei noastre care exprima cele
mai profunde nevoi de secllritate, Incredere, grijii din
pattea celorlalti, afectillne ~i mangaiere;
" este 0 instanta psihica plina de energie, vioiciune.
creativitate ~i tendinte ludice;
It este, In acela~i timp, purtatoarea traumelor emotionale
sediul sentimentele de inseeuritate, singuratate, teama,
ostilitate, ru~ine sau culpabilitate, sentimente ce pot fi
aetualizate la varsta adulta.
In cazul in care negam aceasta subpersonalitate, ne va fi
greu sa fim relaxati, sa ne pastram nealterate umorul ~ibucuria
de viata; dimpotriva, yom fi conformi~ti, inhibati ~i rigizi ~i
vom intiimpina dificultati in incercarea noastra de a fi
increziHori, de a acorda ~i primi afectiune.
Pentru a restabili legaturile cu "copilul interior", Bourne
. (1995) propune parcLlrgerea unnatoarelor etape:
Majoritatea oamenilor autendinta de a trata copilul interior
la fel cum s-au purtat CLIei parintii In copilarie, interiorizand
comportamentul parental.
Dadi parintii au fost exeesiv de critici, subiectul va deveni,
la randul sau, excesiv de autocritic, mai ales fata de impulsurile
sale copi lare~ti ~iirationale. Daca parintii I-au neglijat, acesta
va avea tendinta de a neglija nevoile copilului interior, iar dad\
all fost prea ocupati, individlll nll-~i va gasi nici el timp pentru
copilLlI din interiorul sall.
In cazul in care persoana a suferit abuzuri, ea va deveni
autodistrlletiva sau abuziva In relatii1e ell ceilalti, iar dadi
parintii au formulat interdietii legate de exprimarea ~i intra In scena $i vorbest ln ' .
eon~tientizarea sentimentelor, subiectul va dezvolta tendinta adult poate sa Spuna "tet numele copllului interior, Ego-ul
. 0 ce doreste Ad t' I
de a-~i ignora ~inega trairile afective. cuvilltele pe care Ie a t" .'" . resa,l- e piirintilor
S· ve,' In mlnte chiar d Y Y. '
Pentru a construi 0 buna imagine de sine, este necesara punetl-Ie dadi existi'i vreu I ~ca va Ville grelf.
con~tientizarea ~icontracararea tuturor atitudinilor parentale :aca $i nu I-au rucut. Ascu/ta~i ~~ru pe ,care ~I fi dorit ca ei sa-I
interiorizate care presupun critica excesiva, abuzuri, neglijarca ~maginari va dau vreun ras' rentle daca n.ucumva parintii
sau negarea sentimentelor copilului din noi. III continuare. In caz confr~~s. n c~z a~rmatJv, puteti dialoga
aveti de spus. ' contllluatl sa Ie spuneti tot ce
, yC~reti-le ~poi parintilor ima inari Y Y Y _ Y ,
pana cand vetl fi gata sa Ie vorbfti d' sa va ~ar~s~asca un tl/llP,
Aceasta se realizeaza cel mai bine In stare de relaxare cu cum sunt. Imnginati-va acum ca ' tin. n?u $1sa-, acceptati a~a
hipnoza, prin intermediul tehnicii vizualizarii. ~i cn Imbrati$ati c~pi/ul 't . su~ et' dill nou adultu/ de ~stazi
'I " JIl enor II Inco' t'
Bourne (1995, p. 308) ne prezinta un model de imaginatie IOte egere. Spuneti-i ca at,' , t I' n.luf:l,1 cu dragoste ~i
, , III e es ceea ce . t ' Y
dirijata meniHl sa faciliteze contactul ~i stabilirea unei relatii apro!,pe de el pentru a-I aiuta 'si -I' b' sun e $1 ca sunteti
simpatetice cu copilul interior. 1mb Yf . d J '> a IU I
. _ ~a,'$atJ in nou copilul interior'" _ " ,
"Imaginati-va ca va relaxati stand fOaIte confOitabillntr-un $1ca/dura. Spuneti-i ca '/ ' b'" $1mva/llltl-I III lumina
balansoar. Va leganati u~or Inainte ~i Inapoi, Pe masura ce va vorbe$te, cum m~rge c I IU 'f' $1:a va. place totul/a e/: cum
. , um se .I0aca ASIg t' / Y
leganati, va Intoarceti In timp, Va leganati tot mai mult ~i va e I $1ca este 0 fiinta foarte t' Y' Uf:l,I- ca va pasa de
C ' pre JOasa
Intoarceti In timp, va Intoarceti tot mai mult In timp. Va , onsue/o Casu/a (/997) 'n e " Y
imaginati di timpul se Intoarce ~i deveniti tot mai mic, din ce Imaginatie dirijata care' I. ?rezmta un a/t scenariu de
. t" , Imp Ica atM co t t I
In ce mai mic. Timpul se Intoarce ~i deveniti tot mai mic. III enol', cat $i 0 proiectare m . Y ..n ac u cu copilul
Va Inchipuiti acum ca vedeti un baietel (sau 0 fetita), nume$te "Cele $apte camere,~tafonca a vlltoru/ui. Tehnica se
Intruchipand copilul care ati fost candva. Va imaginati ca sunteti
copilul de odinioariL II vedeti cu ochii mintii. Cum aratil? eu Prima camera
ce este 'imbracat? Cati ani are? Unde se afla? Ce face? Ii puteti
vedea fata, expresia ochilor. Imparta~iti simtamintele copilului . , Acum ai intrat In prima camerY' ,
din interiorul fiintei voastre. Privindu-I, va puteti reaminti tot mc~put, dar, pe masura ce ochii Ujise a, ~ste yutm ~ntuneric la
ce i-a lipsit In viata, tot ce I-a Impiedicat sa fie fericit. Remarcati . pot, vedea ceva mi$dind E t o?'$nUJesc cu mtunericul
persoanele sau situatiile care I-au 'indurerat pe copil. ObservatH .aid.ori sa iei copi/u/ln br~te s ey~rl':copll: ~e apropi i $i simti c;
pe mama ~i pe tata care stau In rata copilului. Ce simte copilul eta ~Isa-i dai toate lllcrllrile'd' sa . iIlcon.lurJ cu toata afectiunea
interior fata de parinti, sau poate fata de 0 aWi persoana? Ar numai tu i Ie poti oferi. e ca,e acesta are nevoie .~ipe care
dori copilul sa spuna ceva? In caz afirmativ, lasati-I sase Tu te-ai lntors din viitorul lui i t"
exprime chiar aculll. Dad copilul este prea speriat pentru 1} pentru a deveni adult. EI (ea J' $ ~ II de ~e are el nevoie
rosti vreun cuvant, imaginati-va cum adultul din fiinta voastra Jntrebari In care tu ai aflat t »)1 adreseaza 0 mu1time de
copil sa devina adu/tul ca~:t: r:.spun~~lrile,; a~tfel, 11ajuti pe
$ I tu. II dal dm bratele tale
afecriune pentru a-I consola, Ii spui istoria vietii sale ~i pe a ta.
Numai tu esti Cll adevarat con~tient de lucrurile care s-au
InHlmplat ~i acum i Ie poti spune ~i lui (ei).
lei un album de fotografii ~i rasfoiti Incet fotografie dupa
fotografie, aratandu-i toate lucrurile care s-au petrecut In viata
lui ~i a ta. Ii poti vorbi despre momentul cand a primit In dar
prima sa bicicleta, cum a cazut Incerdlnd sa-~j tina echilibr~1
~i despre felul cum a fost prima datu insultat de cineva. Ii
reaminte~ti cum a Invatat sa se apere de ceea ce rane~te sau
despre acea rana pe care a suferit-o cu mult timp In urma ~i pe
care acum nu 0 mai simte. Si a~a, de fiecare data dlnd Ii arati 0
fotografie din trecutul tau ~j una din viitorul sau, II ajuti sa
creasca. Pentru di II ajuti sa vada din perspectiva pe care 0 ai
acum vorbindu-i despre viitor, dezvaluindu-i consecintele
fiecarui fenomen din trecut pe care nu putea sa Ie anticipeze In
acel moment.
Si, In timp ce parcurgeti Impreuna albul11ul, Iti da; seama
ca acel copil care este cu tine devine matur, l11aicon~tient de
propriile sale resurse, mai Increzator In posibilitatile sale;
treptat, Ii cre~te capacitatea de a rezolva problemele pe care
trebuie sa Ie solutioneze, cu bucuria creativitatii.
In momentulln care ai ajuns la cele mai recente fotografii,
Iti dai seal11aca cele doua persoane (care te reprezinta) au acum
aceea~i varsta ~i, ImpreUna, cele doua - care sunt de fapt una
singura - au reu~it sa Invete din lucrurile care s-au Intamplat
In trecut. De Indata ce ai terminat de rasfoit albumul, poti sa
spui afectuos "La revedere" acelei parti din tine ~i sa parase~ti
prima camera, plin de curiozitate sa aili ce vei gasi In cea
de-a doua.
Acum e~ti cu adevarat curios sa ~tii ce ai putea gasi In a
doua camera, ~iaceasta curiozitate te cople~e~te. Acum deschizi
u~a pentru a redescoperi ocaziile pe care crezi ca le-ai pierdut.
T~ate :e ana I~ ace~sta.camer~,.le poti examina In voie ~i, pe
masura ce Ie pnve~tl ~l~a~atent, I!Idai seama ca ocaziiJe pierdute
sunt de fapt 0poliullItatl care au deschis alte cai.
. . . Fi.ecvareu~~ Inc!lisa pr~su?unea deschiderea alteia, fiecare
11ll!latlva. terml~ata const.l.tumdu-se Intr-un alt Inceput. Vei
de~copen cu placere o~a.ZJlle pe .care tu le-ai crezut pierdute,
cate t~-au co~dus la g~slrea unU/ lucru mai impoliant ~i plin
de n91 ~ensun pentru tme, a~a cum e~ti acum.
In f~l.ul:1ceS~a,!e simti ~atis0cut de ceea ce s-a Intamplat.
Acum ~tll ca POll ~a renuntl la pnvitullnapoi, nu simti niciun
fel de re~rete, .ba dlmpotriva, e~ti multulllit ca ocaziile pierdute
au revelllt la tme.
Dupa ce a~a~~eci~tye dep~in aceste oportunitati, poti parasi
a doua camera ~I mtn JIl a trela, pentru a vedea ce te a~teapta
acolo.
D~sc~izi u~.aincet ~i descoperi Inauntru toti oamenii care
au legatur.a cu vlata ta. Te ui!i mai atent ~i vezi ca unii dintre ei
~un~legatl de.~iata ta pri~ fire foalie s~urte, care-i tin aproape,
In tlmp .~e al!1I s.unt legatl cu fire lungl ce-i tin la distanta.
. UJ1l.1su~t pr!n~j .cu benzi colorate, altii cu fnlnghii In ~ulori
pallde ~I re~l, cell~ltl cUlmpletituri In care fiecare fir dezvaluie
ceva care va leaga unul de celalalt. Chiar daca unul dintre fire
se rup~, ~rallghia continua sa va tina Impreuna.
. Lantl~?are delicate de aur te tin legal de unij oameni, III
tl~lP c~ a~~11sunt ancorati de tine prin lanturi grele de fier. E
bllle s.a .~Ilatent la ~e~are" pas, pentru ca fiecare legatura
reprez~nta ceva. care va tme lmpreuna ~i, daca se produce vreo
ruptum, atu?c! tot .Ia~*" ..se desface ~i te poti separa. De
asen~en~a.' ~I sa vezl.ca tlllll oameni sunt lega!i de viata ta prin
fire IIlVI~I~)IIede nallon. Nu le-ai remarcat mai Inainte, dar
acum, ultandu-te de apro~p~, observi firul lung de nailoll
transpa~ent, dar foarte tramlc mergand de la tine la 0 alta
persoana.
 Daca ai sa prive~ti jur 'imprejurul tau, ai sa vezi care dintre
oameni este legat mai 'indeaproape de viata ta, ~i care te. atrage
Intr-o directie sau alta. Acum ti-ai clat seama care este tlpul de
legaturi di~tre tine ~i alti oameni, poti decide care legatura
este mai stransa, mai Intinsa sau mai slaba. , sa fie Indeplinite. Ele pot pentru ca i~i cllnosc puterea, ~i nu te
Depinde numai de tine sa strangi 0 legatura ~all ~a desfac!
noduri ~i legaturi ale vietii tale. Ramane la latltudmea ta s~
decizi dadi pastrezi toti ace~ti oameni legati de viata ta ..Al
posibilitatea sa alegi acum dad\. Ii dezlegi pe ci sau pe tm~.
Poti opta sa-i la~i sa pIece liberi ~i sa-~i urmeze calea pr~pn~
In viata sau poti sa-i ierti ca nu sunt pe drumul pe care tl I-al
fi dorlt'tu. Inceteaza sa I~ mai descoperi calitati pe care nu Ie
au ~i concentreaza-te asupra celor Cll care sunt Inzestrati In
realitate.
Cand faci acest Jucru, nu-ti ramane decat sa dezlegi nodul
care va leaga, daca legatura este prea stransa ori te trag~ acola
unde nu vrei sa ajungi; acum ~tii ce ai de flicut; POtl alege
distanta potrivita la care acea persoana trebuie sa se aile fata
de tin~. Modulln care hotara~ti sa-ti tii legata propria viata te
va conduce ~i la oamenii pe care tu Ii dore~ti, dupa libera ta
vointa. De Indata ce ai desflicut legaturile la care ai decis sa
renu~ti, lasa oamenii sa-~i urmeze propriul drum In viata,
realiz§nd di fiecare "ramas-bun" al cuiva care pleadi Inseamna
un bun venit" al cuiva care sose~te. Dupa ce ai dus la bun
" . . .
srar~it aceasta sarcina, e~ti gata sa para.se~ti camera ~I sa mtn
In cea de-a patra.
Arata straniu la Inceput. Este plina de sertare, larga ~i
scunda. Curios sa vezi ceea ce se atla Inauntru, deschizi ~i
gase~ti un vis care iese din fiecare. La srar~it, poti recunoa~te
visurile ~i, ajungand sa Ie prive~ti, constati ca ele sunt frumoase,
aU'active ~i colorate.
Le prive~ti Inmarmurit. Redescoperi atal de multe visuri
pe care Ie credeai uitate, chiar ~ipe cele mai timide, cele pe
care nici macar nu ai avut curajul ca Ie poveste~ti cuiva. AClIm
Ie~examin~zi cu atel.ltie, Ie privqti pe cere marete ~i pe cele
ma~·un.te.~I ?es~open .CElcele mai mari yisuri Ie contin pe cele
mal mlCI. Visunle mal mari sunt puternice pentru ca ele doresc
VOl'Jasa In pace pana dind nu te c1ecizisa Ie transformi In planuri
care sa devina realitate.
Acum examinezi cu atentie visurile care VOl' sa fie
Incleplinite pan a la smr~it, pentrll a decide pe care-I vei
transpllne mai intai In realitate.
Unele yisuri Incep sa se lupte Intre ele, deoarece ele ~tiu
ca, pentru a fi Indeplinite, trebuie sa treaca pe rand In
urmatoarea camera.
. J\cUJ.ll.ai la. dispozitie tot timpul ca sa alegi visul pe are
vreJ sa-I lei cu tll1e 111urmiitoarea camera, cea care transforma
visuriJe In planuri.
Cand e~ti gata pentru acest lucru, multumeste-Ie tuturor
v~suri IOI~ t?le ~i ia-t~ "Ia revedere", c1arnUlnalnte d\ea Ie asigura
ca te vel mtoarce 111aceusta camera ori de cate ori un vis a
d~venit suf~cie~ntde mare pentru a fi transformat intr-un plnn.
Cand se ~a II1tampla asta, te vei Intoarce sa-I iei In urmiHoarea
camera. In felLd acesta Iti iei ramas-bun, gata sa deschizi U$a
care da In cea de-a cincea camera.
Sati politicos la u~a ~iintri In a cincea camera unde gase~ti
~apte persoane Intelepte (pot fi femei sau barbati conform
°
dori.ntei tale) care poarta dite palarie diferita ~i 's~aLllnjurlll
u~e~ mese rotl~l1(~e.SL~ntcei ~apte Intelepti care te pot ajuta
sa-tl transform! vlsele 111realitate.
A' Can? Iti expui ViSlll,persoana Inteleapta cu palarie ALBA
It 1 prezll1ta 0 perspectiva inocenta, pura, ingen ioasa,
necontaminata de prejudecali, astfellncat poti privi faptele III
mod neutru $i obiectiv.
 v 'C iilarie NEAGAA vorbe~te Inaintea ta se afla camera aqiunii. Acum, cand planlll tau
Persoana lnteleapta care poatl.a Pzva asupra dificultatilor ~i este gata, ca.nd cele ~apte persoane lntelepte te-au ajlltat creativ,
.' . d~ncii te aver Izea ".
apm, ~I vocea el a a . sa Ie de a~e~ti ca sa-ti transforml Intelept, inteligent, este timpul sa treci de la vorbe la aetiune $i
obstacolelor pe care trebll1e. Pnevoie de toate resursele sa transformi planulln fapta, Intr-un lucru real.
~ I't t . ac:adar vel avea '. v

planul m rea I a:, '! ~, . e sa renunti la propna persoana

de energie, astfel mcat vel aJung. . b'I"t
. t t lncercanle sta I I e. .
pentru a trece Pfll~ oa e I . ei lntelepte cu piW'lrJe
A poi ascu ~tl. sfatu~ . P~I sO~;nta si l~credere, senti mente
v
Cand intri In cea de-a $asea camera, constati cii este plina
GALBENA, a ~arel voc.e It1d~ ~~ aH\ri~VERDE, care te ajut~ de pantofi pentrLltine. Ramane la latitudinea ta sa alegi perechea
Intiirite de cuvmtele pel soa~el . Pd . generatoare de alte nOI
sa fii creativ ~i sa concepl nOI leI, potrivita pentru pa$ii pe care vrei sa-i faei ~i pentru terenlll pe
care urmeaza 55-1 traversezi. Oaea drumul este dur, asprll ~i
idei. vr . 'de a terminat ce a avut de periculos, presarat cu capcane, ai nevoie de 0 pereehe de cizme
Dupa ce p~rsoan~ cu p~ ane velanei cu palarie RO~1E te
spus, 0 izbucntr~ pasl~nata ~yerps~trivite active, capabile sa oran), ca cele purtate de pompieri. Acestea sunt cizmele care
lamure~te cum sa alegl emo,lI e "t: te fac sa simti urgenta ~i prioritatea $ite eonduc la eoordonarea
rezolve problemele ~i or.ie~tatee~~~~~~1~~teleapHi cu palarie fiedirei aetiuni sigur ~iferm, canalizandu-ti 'Intreaga energie
La m0t:!'entul ,rotnvl , p .gura fel:ma pentru a controla pentru a combate orice fel de peri co\. Oaea vei purta aeeste
ALBASTRA intervtne cu 0 voce Sl I' la gandirea logica ~i cizme oranj, te vei simti calm ~i sigur pe tine, expert ~i protejat.
~i orga~iza procesul care. f~Ct: :Pl~ta sa lntelegi ca ordi~e.~ Pe de aWi parte, dind te vezj Invaluit de 0 eeata densii care
rationala. Pers~ana r~specltlva 'I J c:iaceasta urmeaza ordll1l\ face lucrurile importante dificil de sesizat, datorita formei Jor
ideilor deriva dm ordmea ucrun or 'f nedefinite, Iti poti pune 0 pereche de pantofi gri de antrenament.
ideilor. ~ t 1 te fiecare specializaHi lntr-un Ei sugereaza gandirea ~i investigarea, te pot ajuta sa cauti $i sa
Aceste pe:soane 1}1,e
anumit domenm, sunt msotl e e
~f d
0 aWi persoana care poarta gase~ti mai u$or informatia necesara, permitandu-ti sa vezi
lucrurile de deasupra sall sa ie$i In afara zonei de confuzie.
palaria CURC.UB~U... . t pod de lumina ~i culoare! Si dad to ate lucrurile din jurul tau par sa-~i fi pierdut
Ce bu~une sa ellve~tla~~r~~ curcubeu te ajuta sa~v~zi contactul cu reaJitatea, exista ~i0 pereche deghete mam, meute
Persoa~a I.nte\eapta ~u.p. i sa treci de la un tip de gandlr~ din piele aspra, a$3 cum poalia alpini~tii. Indiltarile 'In care
legiitunle dmtre gan~u~I,dl:~nt~,~ I de lntelepcillne de care al
picioarele se simt bine 'Infipte pe pamfint sugereaza simtlll
la altu\. Ea po.ate~sa-tl m lC~, IPulucrul ,'a planul tau, inc1usiv
nevoie In stadml m care te.a I?U od adecvat la realizarea practic, evocandu-ti valorile solide. Sunt durabiJe, confortabile
. te poate aJuta 111m . v ' ~ite ajllta sa redescoperi principiiJe de baza, bUlllll-simL
persoa.na cal~ v folosit aceasta Intelepciune ca sa-tl
•

acestUla. De mdata ce al . • t' . 1 pas pentrll ca simplitatea naturii ~j valorile pamantliJui pe care triiie~ti $i pe
pui planul In aplica.re, e~tl gata sa aCl pnmu care calci.
visul sa devinii.reahtat~. 1 It mec:ti celor c:apte persoane Cand a sosit momentul potrivit pentru a te relaxa putin ~i
A cum, e tlmpul . sa e mu u 'f 'f d"
aVtoareacamera un e,~tll fl intra In rutina, Iti pori pune ni~te Inealtari oficiale marinare,~ti.
J d t sa trecI m urm " ,
v • ~'

.
pentrll aJu.toru a ~1 ,
ca vei gaSl ceva ce te va
ti atinge scopurile.
. t 'ei deciziile corecte pentn! a-
v . Acestea sugereaza rutina ~i formalismul, iti amintese de faptul
aJu a sa 1
ciirespectarea regulilorte seute,~te ~i pierzi mult timp $i energie,
 '1 ~tre problemele Remarci aerul proaspat $i inspiri adanc; respiratia profunda
't' du-ti canalizarea eforturl or ca lti umple plamanii cu oxigen revigorant. Exista, de asemenea,
perml,an,. ., ."
prioritare. . . ""i acorda un digaz, dlCI 111jurul.tau $i 0 fantana eu apa pura, clara, cristalina, ce parca te Indeamna
Si l
.• dad! sImt . ea . ItI oamenll pot .. d'111Preaj'ma ta sunt demr\1 ~ .. de" sa te speli. Pe masura ce te speli, simti purificarea $i
domne$te armo~la: I.ar . ire neagra" pentru c~ ~tI1 c~ rena$terea ... Te uiti 'in jur. Inainte de a te 7ntinde pe paji~tea
lneredere, nu al l1IelO preSll11t la;ie viabiHi atunci cand pott verde, 'in timp ce totul 'in jur este scaldat In lumina, descoperi
tuaUi a creat 0 re , ?,
lncre d erea ml t . on!'ortabili, calzt ~I mol. cat c1el11ulte lucruri s-au schimbat 7n tine In timpul calatoriei
Pune 0 pereche . .
de pOpUCl C.
caldura se rasp
~ a'nde"te In lntreglll corp,
'f prin cele ~apte camere.
De la plcloare, . ' d iubire pentru tot ceea ce Surprins ~iIncantat, 'ili c1aiseama ca ai devenit mai deschis,
lnvaluindu-ti inima. ~I umplanb'I-'? cu
mai receptiv $i mai sensibil. Acum poli observa modul 'in care
face vmta . P '"acu Ca. "I 'f
conforta
~. •
1a.T vocea severa~.~I au t on.'tara
Oaca ai nevole sa-tl faci ~~Zl at' June 0 pereche de ghete arata lucrurile 'in realitate $i ~tii ceea ce ai de mcut. Acum
In rolul pe care 11ai de ju~at, Itt pO,1tl sugereaza charisma $i cuno~ti cu precizie fiecare fir de iarba 'in parte, fiecare frunzul ita,
.. d e ca~I~ an'e , al caror aspec. iforme oficm. Ie 0 sa- " t',I ~i poli defini exact fiecare senzalie ~iemotie. De asemenea,
P.urpurll . 't~f" Eleganta unel un ... t 1 e~ti capabil sa percepi cu 0 claritate perfecta orice senzalie,
strictetea autort a,lI. , ti datorita pozlttet a e,
, ~ d felul In care te compor, , emolie sau gand pe care Ie traie~ti, ceea ce vrei ~i ceea ce nu
aminteasc~ e im recunoscuta.
cand ~ut?ntatea ta .es:~ ~n:~brezi succesul, poti. ~urta pantoJ! vrei sa devii.
SI cand dorqtl sa tl c "f t I di tu ment! ceea ce ai, Acum e~ti 'in masura sa observi Inaintea ta un pod, podul
eleganti care sa-ti aminteasca . aParUeu"'1 ~lnviaHi ~i acum simti care te a~teapta sa te duca de partea cealalta, Stii ca podul este
, .' d' eu pent IU 'f ' 'f ., "
fiinddi ai munclt 111gr .' . d'1j'llrul tau Si d\nd $tll ca trainic, fiind construit cu soliditatea dorintelor $i motivatiilor
, '~.. rea dm tme $1 1\ '. t '
toata bucurta $1 en~l. fel de lncalHiri pentru a-tl pro eJa care au fost rnai 'inainte planuri, apoi pa~i In actillne. Incepi sa
nu ai nevoie de 11\~lUn I "-ti ia$i amprentele pe asfalt~ traversezi calm ~i Increzator acest pod care te sustine ferm.
picioarele $i di a v~ntt momentu ~~~ pi~ioarele goale :?ilasa-t1 .. , Cand ajungi pe partea cealalta, vezi un balon cu aer
pune-ti picioarele JOS ~er~, mer~1ti amprenta picioarelor pe cald, care te a$teapta. Te urci 'inel ~i balonul te ridica, pornind
urmeie pe drumul VI~tll: La:ai~rt~ drept lnainte, presarfmd Intr-o calatorie prin spatiu ~i timp. De la 'ina1limea la care se
sUIJrafata pe care mergl smgu, I 'trecerii tale - amprenta afla balonul poti sa te vezi 'intr-o saptamana, 0 luna, un an, doi,
'~ . 'ata cu semne e
drumul tau pnn v~': ., confundabila. " trei, patru, cinci ani din vial31ta ... ~i sa fii uimit de numnrul de
picioarelor tal~, unt~a $1m i multe tipuri de pantofi pe care \I
Dupa ce al anallzat ma,. 't sa-ti transforme planul lucruri care s-au schimbat. Ili dai seama ca ai oblinut tot ce ai
. .' Iiza actlunt ment e '. _ vrut $i ca ai suferit schimbari datorita carora astazi 'iti poti
ot!
p , purta pentru a lea '. I ~ parase"tl aceasta a ~asea
. . ctidi e tlmpu sa . 'f .' ,
exprima vointa libera, Astazi, incon~tientul tau a luat cea mai
lntr-o actlvltate pra, t unde speri sa aJungl 111
camera $i sa intri In cea de-a ~ap ea, buna decizie pentru tine. Te bucuri cu adevarat privindu-ti
spatiu deschis. viitorul, pentru ca $tii ca l1ul11aitu poli vedea, pentru ca numai
tu poti controla acel viitor prin folosirea tuturor resurselor de
A ~aptca camera .care dispui, con~tient de ceea ce ~tii ca e$ti, de ceea ce vrei $i
., d ~ cea de-a $aptea camera te duce afara, 111 ·.ceea ce poti face. Acum ~tii cn poti sa obtii ceea ce vrei,
SI, mtr-a evar, deoarece acest lucru este posibil, cn pOli sa-ti folose~ti
spatiul deschis.
cuno~tintele, deprinderile ~i ~n~entiil~3n depli~a liberta~e, c~ anturajul subiectului. Ceilalti nu ne pot sadi senti mente de
poti utiliza resursele de creatlvltate ~I II1te1epclUnepentlU a-tl 'incredere 'in sine ~i adecvare, dar faptul ca ne accepUi, ne
respecUi ~ine 'inconjoara cu afectiune poate contriblli la InUlrirea
atinge obiectivele.
atitudinii pozitive fata de propria persoana.
3. Acordarea atentiei "copilului interior" Bourne (1995) considera ca demersul de reconstruire a
autostimei trebuie sa implice ~i alte etape.
Bourne (1996) recomanda persoanelor cu im~gin~ de sin~
scazuta sa desta~oare mici actillni care sa I~ fa~a placere, sa
amelioreze relatia cu propriul eu ~i sa contnbute la cr~~~erea
sentimentului v~lorii personale. EI prezinUi 0 lista a poslbtlel~r Saniitatea fizica ~i senzatiile de robustete vigoare vitalitate
actiuni menite sa reflecte grija subiec~u.lui .pent.r~ pro~r~a reprezinta fundamente solide ale autosti~~i. Este'dificil sa
persoana (Bourne, 1995, p. 311). lata cat1va Iteml lI1c1u~1In avem 0 imagine buna despre noi atunci cand suntem obositi
slabiti sau bolnavi. ',
aceasta lista:
I. Faceti 0 baie fierbinte. Studiile clinice au demonstrat rolul dezechilibrelor
2. Luati micul dejun 'in pat. fiziologice -adesca datorate stresului -In aparilia unoI' tulburari
anxioase.
3. Faceti-va un masaj.
4. Cumparati-va 0 floare. Din acest motiv, este necesara respectarea unui program
5. Jucati-va cu un pui de animal. ordollat care sa cuprinda exercitii de relaxare, exercitii fizice
~i 0 alimentatie, rationala.
, '
6. Mergeti la coafor. .
7. Urmariti rasaritul sau apusul soarelul.
8 Cititi 0 carte buna.
9: Asc~ltati 0 piesa muzicala care va place.
SubiectuJ care IlU are acces la propriile stari emotionaJe
10. Vizionati 0 comedie.
traiqte senti mente de alienare ~i anxietate. Identificand ~i
] ]. Culcati-va devreme.
exprimand deschis starile emolionale, persoana devine
12. Luati-va 0 zi libera.
con~tienta de nevoile ~i dorintele sale, cu alte cuvinte devine
13. Faceti 0 plimbare. ..'
14. Pregiltiti-va ceva bun de mancare ~I luatl masa smgur. ea 'insa~i.
15. intalniti-va cu un prieten.
3. Vorbirca intcrioadi 1?iafirmatiile cat'e cxpl'ima
16. Mergeti la plaja.
17. ClImparati-va ceva nou de 'imbracat. 3utostima
18. Cumparati-va 0 jucarie.
19. Dezlegati cllvinte 'incrllci~ate. Ceea ce subiectuJ 'i~ispune 'in giind ~i convingerile sale cu
20. Faceti exercitii fizice. privire In propria persoana influenteaza 'in mod decisiv nivelul
Un aspe~t impo;tant al cllitivarii autostimei ~I rep~ezin~a autostimei.
stabilirea unor relatii apropiate cu persoane seml1lficatlve dm De regula, la subieqii Cll autostima redusa, sub-
personaliUitile "Hipercriticul" ~i "Victima" sunt foarte In vederea precizarii obiectivelor personale subiectul
dezvoltate. . .. . trebuie sa-9i adreseze urmatoarele Intrebari: '
Atunci cand ne surprindem desta~urancl dla.logun .I~tert?ar~
"C.are sunt cele mai importante lucruri pe care Ie doresc
specifice celor doua subpersonalitat~ (,,~Ilp~rcfltl~ul $1 de la vJata acum 9i In viitor?"
'"Victima"), se impune parcurgerea ur~atoaI.elol .e~ape. .
"Ce treb~i~ sa fac pentru a atinge obiectivele respective?"
' a) Opriti J1uxul ganduri.l~r negatIve prtn uttllzarea unel
. C~le mal Importante domenii In care cineva poate avea
metode de distragere a aten!lel: obJectIve personale sunt:
• desfa~urati 0 activitate fizica; • sanatatea fizica
• faceti 0 plimbare; II bunastarea psihologica
• practicati respiratia abdominala; '. & aspectele financiare
• efectuati un exercitiu de relaxare scurt (5-7 mmute), e relatiile intime
• spuneti-va In gand "stop!" ~ . • familia
b) Adresati Intrebari cu caracter provocator gandunlor
8 mediul de viata (Iocuinta)
negative: 'J:' I?" (I prietenii
Ce dovada am ca Illcrunle stall altle . " cariera
" ..... ?"
'OEste acest lucru totdeauna adevarat. '?" e educatia
"Oare am luat In considerare toate aspec~ele probl~mel: e evollltia personala
c) Contracarati dialogul interior cu COI~tl~utnegatlv pnn " timpul libel'
intermediul unoI' afirmatii pozitive, ca de pJlda: e viata spirituala.
"Ma accept ~i cred In mine a~a cum sunt." . _ .
Sunt 0 persoana de valoare. Nu am nevole sa ml-o Od~tii stabilite obiectiveJe, subiectul trebuie sa evalueze
" cu onestltate ce 'intreprinde 9i ce nu Intreprinde pentru realizarea
dovedesc mereu." acestora.
"Merit respectul celorla1ti".
"Cred In posibilitatile me Ie de a reu~i.". . I.n_~azul 'i~ care J9i gase9te SCllze sau tergiverseaz3
Nu e nevoie sa fiu perfect pentru a menta dragostea eel Of. actJVIta.t'le_';lenlte sa dllca.'a realizarea propriiJor obiective,
" pro.b.abIl ca III calea acestUla au aparut diverse obstacole, cele
din jllr." ."
"Sentimentele ~i dorintele mele sunt Imp0l1ante. mal rmportante dintre ele avand la baza teama:
• de a pierde securitatea prezenta;
• de e~ec;
4. Cliltivarea sentimentlilui autoimplinirii
• de respingere ~i dezaprobare;
Realizarea obiectivelor personale contribuie la 'intarirea " cI~~llcces (~i de responsabilitatile care vor decurge de
alcl);
autostimei. Desi realizarile exterioare nu VOl'putea reprezenta
niciodata baza 'unica pe care se construie~te autostima, totu$i • legata de faptul ca atingerea obiectivuJui va solicita
acestea VOl'contribui 'in mod evident la cristalizarea opiniei pe prea mult timp 9i energie;
care 0 avem despre propria persoana. I) 'in legatura CUcaracterul nerealist al obiectivuluj'
• de schimbare' , ,
 Depa~irea acestor temeri se realizeazii prin analogie Cll
altele, de pilda fobiile, subiectul fiind nevoit sa se confrunte Lista reaiizlirilor perwmale
ell teama sa ~is-o abordeze In pa~i miei. Alte obstaeole care se Notati realizarile pe care Ie f b·
pot ridica In calea Indeplinirii obiectivelor tin de domenilll urmiitoarele domenii de a~tivita~:/ 0 tl/lut pana III prezent In
cllipabilitatii, sllbiectul spllnandu-~i In gand: I. $coala (Faeultate)
"Eu nu sunt destul de bun pentru a avea ... " 2. Serviciu (Carienl)
"Eu nll merit sa am ... " 3. Familie
in aeeste situatii sunt indicate metodele terapiei cognitiv- 4. Sport
eomportamentale ~ianume identifiearea gandurilor negative, 5. Arta ~ihobby-uri
combaterea acestora ~i Inlocllirea lor Cll afirmatii pozitive 6. Conducere
alternative. 7. Recompense ~i premij
Odata obstacolele depa~ite, se treee la elaborarea unui plan 8. Evo/utie persona/a
de aqillne In cadrul earuia obiectivul major este segmentat In 9. Activitati eu caracter caritabil
obiective mai mici. Terapelltii de orientare cognitiv- 10. Ce /eetii v-a lnvatat viata
11. A/te aspecte. ' ,
comportamentala recomanda ca subieetul sa-~i acorde 0
anum ita recompensa dupa parcllrgerea Cll succes a fiedirei Nu trebuie sa uitam lnsa fa t I ~ ,
parte de recunoa~tere soeiala p u ca, d.e~~este placut sa avem
etape. sunt eele de natura int ~, ' c~ele mal Importante realizari
Planul de aqiune se refera la: '/· ellOara care pres up b .
ec h I Ibnrlui interior a Intele . '.. ' .. '. un 0 tlllerea
I. Obiectivul dezirabil (trebllie descris In termeni dit mai , t pC/lInll ~I Itnl~tll launtrice.
concreti).
2. Ce pa~i mici sau etape trebuie pareurse Incepand din
acel moment pentru atingerea obiectivlllui?
3. Ce alte etape sunt necesare pentru realizarea obiec-
tivului? (Se estimeaza timpul necesar pentru par-
eurgerea fiecarei etape).
in planificarea obiectivelor de viitor, subiectul trebuie sa
se sprijine, pentru a se mobiliza, pe realizarile trecute, cunoscut
fiind faptul ca majoritatea oamenilor uita de suecesele trecute
atunci cand se simt nemu1tumiti de ei In~i~i.
Bourne (1995, p. 327) propune 0 lista a realizarilor
personale men ita sa-I determine pe subiectul cu imagine de
sine scazuta sa se concentreze mai mult asupra succeselor ~i
mai putin asupra e~ecurilor.