Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
34Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Kakucs András: termotehnica (termodinamica tehnica)

Kakucs András: termotehnica (termodinamica tehnica)

Ratings: (0)|Views: 910 |Likes:
Published by Maria Ioana Chirila
conf. dr. ing. Kakucs András:

TERMOTEHNICĂ I.
(note de curs pt. studenŃii de la Univ. Petru Maior)

1. NoŃiuni generale de termotehnică Termotehnica – Este ştiinŃa tehnică ce studiază fenomenele termice care intervin în diversele aplicaŃii. – Are ca bază teoretică capitolul „Fenomene termice” al fizicii. – Dintre aceste fenomene termice se evidenŃiază în mod special: ◙ transformările termodinamice şi ◙ transferul căldurii. – Drept urmare termotehnica are două capitole mari (domenii): ◙ termodin
conf. dr. ing. Kakucs András:

TERMOTEHNICĂ I.
(note de curs pt. studenŃii de la Univ. Petru Maior)

1. NoŃiuni generale de termotehnică Termotehnica – Este ştiinŃa tehnică ce studiază fenomenele termice care intervin în diversele aplicaŃii. – Are ca bază teoretică capitolul „Fenomene termice” al fizicii. – Dintre aceste fenomene termice se evidenŃiază în mod special: ◙ transformările termodinamice şi ◙ transferul căldurii. – Drept urmare termotehnica are două capitole mari (domenii): ◙ termodin

More info:

Published by: Maria Ioana Chirila on Feb 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/05/2013

pdf

text

original

 
1conf. dr. ing. Kakucs András:
TERMOTEHNICĂ I.
(note de curs pt. studenŃii de la Univ. Petru Maior)
1. NoŃiuni generale de termotehnică
Termotehnica – Este ştiinŃa tehnică ce studiază fenomenele termice care intervin în diversele aplicaŃii. – Are ca bază teoretică capitolul „Fenomene termice” al fizicii. – Dintre aceste fenomene termice se evidenŃiază în mod special:
transformările termodinamice
şi
transferul căldurii
. – Drept urmare termotehnica are două capitole mari (domenii):
termodinamica tehnică 
şi
transferul căldurii
.
 
 – Termodinamica este ştiinŃa transformărilor de energie şi se împarte în:
termodinamica fenomenologică 
(studiază fenomenele prin experimente, fărăexplicarea lor, considerând materia continuu);
termodinamica (fizica) statistică 
(studiază fenomenele prin metode statistice,considerând structura moleculară, discontinuă a materiei). – În termodinamica tehnică se utilizează mai ales conceptele şi relaŃiile termodinamicii fenomenologice.Sistemul termodinamic – În fiecare ramură a ştiinŃelor exacte dezvoltările teoretice se fac considerând un model simplificat alrealităŃii. – Acest model trebuie să reflecte esenŃa fenomenelor reale ce au loc, prin neglijarea trăsăturilor care nusunt determinante şi prin idealizarea celor determinante. – În termodinamică acest model este sistemul termodinamic. – Sistemul termodinamic este un corp macroscopic şi finit sau un ansamblu de astfel de corpuri în care auloc fenomene termice. „Corpul” poate fi chiar un lichid sau un gaz. – Sistemul termodinamic este delimitat de mediul exterior de o suprafaŃă închisă.
Fig. 1.1.
Sistemul termodinamic
 – SuprafaŃa poate fi:
 suprafaŃă reală 
(perete);
 
 suprafaŃă imaginară 
(o suprafaŃă de separaŃie considerată în mod convenabil).
 
 – SuprafaŃa de separaŃie este
 
SistemtermodinamicMediul exterior Perete
 
2
închisă 
(impermeabilă) dacă împiedică schimbul de materie între sistem şi mediulexterior;
deschisă 
(permeabilă) dacă face posibil acest schimb.
 Notă 
: suprafeŃele imaginare pot fi închise (de ex. un
tub de curent 
din mecanica fluidelor). – Peretele (suprafaŃa de separaŃie) se numeşte:
adiabatic
dacă împiedică transferul de căldură (iar sistemul se numeşte
adiabatic
);
neadiabatic
în caz contrar.
 Notă 
: o suprafaŃă deschisă nu poate fi adiabatică (prin schimbul de materie are loc şi un schimb decăldură).
 Notă 
: fiindcă nu există izolator termic perfect (material care nu conduce căldura), sistemul adiabaticeste o idealizare. – Peretele este:
rigid 
dacă volumul sistemului nu poate fi schimbat şi prin urmare el împiedicăschimbul de energie sub forma lucrului mecanic;
deformabil 
în caz contrar.
 Notă 
: „rigiditatea” sistemului se referă la volum şi nu la formă. – Sistemul se numeşte
ecranat 
dacă peretele nu permite interacŃiunea cu mediul exterior prin intermediulunui câmp (de ex. electrostatic sau electromagnetic);
neecranat 
în caz contrar.
 Notă 
: câmpul gravitaŃional nu poate fi ecranat. – Sistemul termodinamic se numeşte
izolat 
dacă nu schimbă nici materie nici energie cu mediul exterior;
neizolat 
în caz contrar.Mărimi de stare – Starea sistemului se indică prin nişte cantităŃi fizice numite
mărimi de stare
. – Mărimile de stare sunt:cantităŃi, proprietăŃi direct măsurabile, numite
 parametri de stare
;cantităŃi ce se calculează în funcŃie de cele direct măsurabile, numite
 funcŃii de stare
. – Deosebim parametri (mărimi) de stare
interni
ce depind numai de proprietăŃile interne ale sistemului (de ex. temperatura, presiunea), şi
externi
ce depind (şi) de condiŃiile exterioare (de ex. volumul, intensitatea câmpului). – După o altă clasificare deosebim parametri (mărimi) de stare
intensivi
, ce sunt independente de extinderea sistemului termodinamic şi se dau îndiversele puncte ale sistemului (temperatură, presiune), şi
extensivi
ce caracterizează (volum, masă, cantitatea de materie, energia internă). – Raportul a doi parametri extensivi este un parametru (intensiv) specific de stare. De ex.:
densitatea
/
m
 ρ 
=
- masa unităŃii de volum,
volumul specific
/(1/)
vVm
ρ 
= =
- volumul unităŃii de masă,
concentraŃia, energia internă specifică etc. – Mărimile de stare nu sunt toate independente. Numărul mărimilor independente este egal cu numărul
 gradelor de libertate
ale sistemului. – Numărul gradelor de libertate se poate stabili pe cale experimentală (deci nu teoretică). Astfel, unsistem închis are numai două grade de libertate. – Între mărimile de stare pot fi stabilite nişte relaŃii numite
ecuaŃii de stare
, tot pe cale experimentală. – În stabilirea relaŃiilor ce leagă diversele mărimi de stare pot interveni parametri sau constante dematerial.
 
3Postulate şi principii – În diversele ramuri ale ştiinŃelor exacte, afirmaŃiile făcute trebuie să fie argumentate. De ex. îngeometrie o teoremă se demonstrează folosind alte teoreme, care la rândul lor au fost demonstrate în modasemănător. Acest lanŃ al argumentării însă nu poate fi infinit, la începutul lui se află nişte afirmaŃii carenu pot fi demonstrate altfel decât prin concordanŃa lor cu realitatea observabilă. În cazul geometrieiacestea sunt postulatele şi axiomele, introduse de Euclid. – Teoria termodinamicii se bazează tot pe nişte afirmaŃii care pot fi justificate numai prin observareafenomenelor, numite postulate şi principii. – În diversele tratate de termodinamică şi de termotehnică găsim un număr variabil de principii,numerotate de la zero la trei. Principiul I. şi II. apar în fiecare tratat.Principiul zero – Este de fapt o colecŃie de postulate legate de echilibrul termodinamic. – Se stabilesc condiŃiile echilibrului termodinamic:condiŃia echilibrului
termic
: temperatura în orice punct al sistemului termodinamic arevaloarea identică;condiŃia echilibrului
mecanic
: presiunea în orice punct are valoare identică;condiŃia echilibrului
 fazelor 
: nu au loc transformări de faze;condiŃia echilibrului
chimic
: nu au loc reacŃii.
 Notă 
: dacă sistemul este alcătuit din două sau mai multe corpuri, atunci în stabilirea condiŃiilor echilibrului termic şi mecanic trebuie să avem în vedere proprietăŃile suprafeŃelor de separaŃie.
 Notă 
: în stabilirea echilibrului mecanic trebuie avut în vedere şi acŃiunea eventualelor câmpuri deforŃă. De ex. în câmp gravitaŃional presiunea scade în înălŃime.
 Notă 
: prin faze înŃelegem formele materiei cu compoziŃie chimică definită dar cu proprietăŃi fizicediferite.
 Notă 
: echilibrul transformărilor de faze şi a reacŃiilor chimice trebuie privit pe scară macroscopică. – Echilibrul termodinamic poate fi stabil (
a.
), metastabil (
b.
), instabil (
c.
) sau indiferent (
d.
). EnunŃurilede obicei se referă la echilibrul stabil.
Fig. 1.2.
Stări de echilibru
 – Primul postulat: orice sistem izolat după un anumit interval de timp (timpul de relaxare) ajunge în starede echilibru termodinamic (intern) din care nu poate ieşi de la sine. – Fiindcă termodinamica se ocupă de studiul sistemelor termodinamice aflate în echilibru, primul postulat stă la baza tuturor enunŃurilor şi se mai numeşte şi
 principiul general 
al termodinamicii. – Al doilea postulat: toŃi parametrii interni ai unui sistem aflat în echilibru termodinamic sunt funcŃii de parametrii externi şi de temperatură (de energia internă). [Energia internă este o funcŃie a temperaturii şinumai a temperaturii]. – Acest postulat pune în evidenŃă legătura dintre schimbul de energie şi mărimile de stare, deseori esteconsiderat ca fiind principiul zero al termodinamicii. – Are o formulare echivalentă: numărul gradelor de libertate al unui sistem termodinamic este egal cunumărul modalităŃilor de a schimba energie cu mediul înconjurător.
a.b.c.d.

Activity (34)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
ioancaldare liked this
ioancaldare liked this
Kakucs Zsófia liked this
Qumbetlian liked this
ioancaldare liked this
Dan liked this
electrotehnica liked this
Cocieru Grigore liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->