Referat

Tema : Transmisii prin curele

Intocmit : Radulescu Viorel Dragos

Cls. I M
 TRANSMISII PRIN CURELE
1. GENERALITĂŢI

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care transmit putere

si turatie (deci moment de torsiune), prin frecarea dintre un element
intermediar flexibil (cureaua, curelele) şi roţi.
În legătură cu această definiţie se pot face câteva comentarii:
• sunt şi transmisii cu mai multe curele;
• pentru realizarea frecării dintre curea (curele) şi roţi, transmisia este
tensionată;
• există şi transmisii prin curele .dinţate. care transmit moment de
torsiune prin formă.

a) Clasificare
După forma secţiunii curelei, acestea sunt:
• late ;

• trapezoidale ;

• rotunde ;

• dinţate .

După poziţia relativă a axelor, transmisiile sunt:

• cu axe paralele;
• cu axe încrucişate.

2
 După raportul de transmitere, transmisiile sunt:
• cu raport constant;
• cu raport variabil (în trepte sau continuu).

b) Avantaje şi dezavantaje

Avantaje:
• simplitate constructivă;
• cost redus;
• randament relativ mare;
• transmit moment de torsiune la distanţă;
• arborii pot avea orice poziţie relativă;
• la suprasarcini apare patinarea.
Dezavantaje
• gabarit mare;
• raportul de transmitere nu este riguros constant;
• durabilitate mică;
• pretensionarea încarcă arborii şi lagărele;
• necesită sistem de realizare a pretensionării.

c) Caracteristici de funcţionare

Puterea maximă transmisă:

• 1200 kW - la curele trapezoidale;
• 5000 kW - la curele late "compound".
Raportul de transmitere maxim:
• 8 - la curele trapezoidale;
• 10 - la curele late "compound".
Viteza periferică maximă
• 50 m/s - la curele trapezoidale;
• 100 m/s - la curele late "compound".

2. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CINEMATICE

3
 O transmisie reductoare prin curele este schiţată mai jos. Roata
conducătoare are diametrul primitiv Dp1 şi turaţia n1 iar roata condusă are
diametrul primitiv Dp2 şi se roteşte în acelaşi sens cu turaţia n2.
Diametrul primitiv., care este considerat în relaţiile de calcul,
corespunde fibrei medii nedeformate a elementului flexibil. La o curea lată,
la care grosimea h este foarte mică, în calcule se poate utiliza diametrul roţii
D . Nu însă şi la o roată trapezoidala.

Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele.

Elementul flexibil (cureaua sau curelele) de lungime primitivă L p este

petrecut peste cele două roţi. În vederea tensionării, una dintre roţi trebuie să
aibă axa mobilă în spaţiu. În figura de mai sus, roata conducătoare este cea
tensionată cu forţa Q0. Dacă A este distanţa dintre axele roţilor, atunci
unghiul dintre ramurile curelei este:

γ =2arcsin [ ( Dp2- Dp1) /2A]

Diametrele primitive la cureaua lată şi trapezoidală.

4
 Unghiurile de înfăşurare, exprimate în grade sexazecimale, peste cele
două roţi sunt:
β1 = 180° - γ
β2 = 180° - γ
Lungimea primitivă a curelei se determină cu relaţia:

Lp =2Acos(γ/2) + β1 *π/180° * Dp1/2 + β2 * π/180° * D p2/2=

=2Acos(γ/2) + π/2(Dp1+ D p2) + γ/2 * π/180°(Dp1- D p2)

Şi la transmisia prin curele, vitezele periferice, corespunzătoare

diametrelor primitive, sunt diferite (v1 >v2) datorită fenomenului de alunecare
elastică. Definind coeficientul alunecării elastice prin:

ξ=(v1 – v2)/ v1 ≈ 0,01…0,05

raportul de transmitere al transmisiei este:

i=n1/n2=ω1=ω2=(2 v1/ Dp1)/(2v2/Dp2)

3. SISTEMUL DE FORŢE

În repaus (n1 = 0), tensionarea transmisiei cu forţa Q0 face ca ramurile

elementului flexibil să fie solicitate la întindere de forţele F0 (fig.a). Relaţia
de legătură dintre Q0 şi F0 este:

Q0 =2F0 cos(y/2)

În funcţionare (n1 ≠0), în funcţie de sensul de rotaţie al roţii

conducătoare, cele două ramuri ale elementului flexibil sunt solicitate diferit.
Astfel, ramura .activă. este solicitată la întindere de forţa F 1 >F0, în timp ce
în ramura .pasivă. forţa este F2 <F0 (fig. b). Deci, datorită tensionării
transmisiei prin curele, arborele pe care este montată roata de curea este
încărcat cu forţa:

5
 Sistemul de forţe la o transmisie prin curele.
Relaţia de legătură dintre forţele Q0, F1 şi F2 este:

Q0= ( F1 + F2 )cos (γ/2)

Forţa utilă, datorită căreia se transmite moment de torsiune de la roata

conducătoare la cea condusă, este tocmai diferenţa dintre forţele din ramurile
elementului flexibil:

Fu = F1 – F2 = ( 2Mt1 * cf )/ Dp1

În relaţia de mai sus, cf = 1….2,5 este coeficientul de funcţionare, care

depinde de caracteristicile de funcţionare ale maşinilor motoare şi respectiv
de lucru. Pentru determinarea forţelor F1 şi F2 în funcţie de forţa utilă Fu
(deci, practic în funcţie de momentul de torsiune M t1) mai este necesară o
relaţie. Pentru stabilirea acesteia se fac mai multe ipoteze simplificatoare
dintre care cele mai importante sunt:
• coeficientul de frecare de alunecare π dintre elementul flexibil şi roţi
este cunoscut şi constant;
• cureaua (curelele) este subţire şi flexibilă.

4. CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE

TRAPEZOIDALE

Acest calcul este standardizat şi are ca scop determinarea elementelor

geometrice, a numărului de curele necesar pentru transmiterea momentului
de torsiune, a forţei necesare pentru tensionarea transmisiei, verificarea
vitezei periferice şi a frecvenţei încovoierilor curelelor.

6
 Din bilanţul energetic al transmisiei mecanice se stabileşte puterea P 1.
Se adoptă raportul de transmitere i şi din bilanţul cinematic rezultă turaţia n 1.
În funcţie de caracteristicile de funcţionare ale maşinilor motoare şi
respectiv de lucru se stabileşte valoarea coeficientului cf.
Cu ajutorul unei diagrame, se determină .tipul. curelelor în funcţie de
puterea de calcul P1c = P1cf şi de turaţia n1. Se alege o valoare standardizată
pentru diametrul Dp1 al roţii conducătoare.
Se calculează diametrul nestandardizat Dp2 al roţii conduse, neglijând
alunecarea elastică ( ζ ≅ 0 ):
Dp2 =i *Dp1
Lungimea primitivă Lp,STAS se realizează cu nişte toleranţe, care fac ca
în timpul funcţionării curelele transmisiei să nu fie încărcate uniform. De
aceea transmisia nu trebuie să aibă mai multe de opt curele. Dacă numărul
definitiv este mai mare atunci calculele se reiau, fie pentru un tip de curele
mai portant, fie adoptând un diametru Dp1, mai mare, fie alegând o distanţă
dintre axe preliminară Aprel mai mare.
Se determină forţa utilă cu relaţia (P1 este în kW, iar v1 în m/s):
Fu =( 1000P1Cf )/ v1
În final se stabileşte forţa necesară pentru tensionare:
Q0 = (1,5...2) Fu
Materialele folosite sunt fonta, otel, aliaje de aluminiu,materiale
plastice. Pentru confectionarea curelelor se intrebuinteaza: piele de bovine,
crupon, cauciuc sau panza cauciucata, fibre textile, materiale plastice.

Roţile dinţilor se pot construi dintr-o gamă foarte largă de materiale

metalice şi nemetalice. Alegerea raţională a sortimentului de material trebuie

7
să aibă în vedere sarcinile ce se transmit, durata totală de funcţionare, viteza
şi precizia de execuţie.
Oţeluri: oţel carbon de calitate pentru cementare şi îmbunătăţire STAS
880 (OLC45) oţeluri aliate pentru construcţia maşinilor STAS 791-66-80 :
41MoCr11 oţel carbon turnat în piese STAS 600
oţel aliat turnat în piese STAS 1773
Fonte: maleabile STAS 569 : Fmp 70-02 cu grafit nodular STAS 6071
: Fgn 700-2 antifricţiune STAS 6707
Metale neferoase : bronzuri – Cu Sn 10; CuSn 6Zn 4Pb4-STAS 197/2
Materiale nemetalice : bachelita, textolit, lignofol, poliamide.