Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
54Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Introducere:

Introducere:

Ratings: (0)|Views: 1,057 |Likes:
Published by dianaxx

More info:

Published by: dianaxx on Feb 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/27/2012

pdf

text

original

 
rCUPRINS:
 Introducere:
Capitolul 1 Introducere în turismul internaţional
2
1.1 Definiţii şi etape de dezvoltare în turismul internaţional 
2
1.2 Factorii care influenţează dezvoltarea turismului 
6
1.3 Oferta turistică la nivel internaţional 
10
1.4 Locul şi rolul turismului în economie
16
Capitolul 2 Motivaţiile turistice la nivel internaţional
27
2.1 Formele de turism
27
2.2 Noi forme de turism
31
Capitolul 3 Atracţiile turistice ale României
33
3.1 Staţiunii în România, principalele atracţii turistice
33
3.2 Turismul şi mediul înconjurător 
45
3.3 Analiza principalilor indicatori ai turismului 
49
Capitolul 4 Componentele industriei călătoriilor din România
57
4.1 Transportul şi infrastructura
57
4.2 Cazarea şi serviciile ospitalităţii 
61
Capitolul 5 Studiu de caz , staţiunea “Poiana Braşov”
65 
5.1 Prezentarea staţiunii 
65
5.2 Oferta actuală şi valorificarea acesteia
68
5.3 Dezvoltare şi promovare
73 
Capitolul 6 Concluzii privind dezvoltarea turismului internaţional din România
74
 Bibliografie
 
Capitolul 1Introducere în turismul internaţional
1.1Definiţii şi etape de dezvoltare în turismul internaţional 
Omenirea a păşit în ultimul deceniu al secolului XX –lea mai mult decât oricând sprecălătorii de plăcere şi afaceri, de a petrece timpul liber cât mai plăcut şi în locuri cât mai variate,astfel turismul dezvoltându-se foarte rapid, începând cu acest secol .Această activitate turistică s-a impus în mod exorbitant şi în acelaşi timp într-o manierăcomprehensivă pe plan mondial, devenind o ramură de nelipsit a economiei globale, fiind în acelaşitimp şi o sursă de venituri, de cultură şi realizare a unor relaţii cât mai bune între state.Urmărind etimologia cuvântului
„turism”
, provenienţa din termenul englezesc
„to tour”(a călători, a colinda)
cu sensul de
excursie
desemna la începutul secolului al XVIII-lea acţiunea dea voiaja în Europa, de unde şi acest „to tourîşi seşte inspiria în termenul francez
„tour
”(călătorie, mişcare în aer liber, plimbare, drumeţie), la rându-i acesta derivând din cuvântulgrecesc „
tournos
” şi, respectiv, din cel latin, „
turnus
”, ce păstrează semnificaţia de circuit, în sensde călătorie. Treptat, termenul a fost preluat de majoritatea limbilor moderne pentru a exprima formede călătorie care urmăresc cu preponderenţă un scop de agrement, de recreere.În zilele noastre, această noţiune include şi
„industria bunei serviri”
şi respectiv,
„industriaospitalităţii”,
ca o parte componentă a industriei de servicii (sectorul terţiar al economiei naţionale),care cooperează la satisfacerea cerinţelor turismului.Prin urmare, prin
turism
se înţelege,
în primul rând 
, ansamblul activităţilor prin care individulsau grupul de indivizii îşi petrec timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a cunoaştelocuri noi, pentru odihnă, agrement sau pentru a încheia relaţii interumane, sau în scopul de a-şiforma o cultură, prin cunoaştere, iar 
în al doilea rând 
, industria creapentru satisfacerea tuturor  bunurilor şi serviciilor solicitate de turişti, la locurile de destinaţie.Una dintre cele mai complete definiţii date turismului este cea oferide “Dictionnairetouristique international” şi este următoarea:
Turismul 
reprezintă ansamblul de măsuri puse înaplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor”.
Dat fiind numărul însemnat de încercări de definire a acestei activităţi, pentru evitareacontroverselor privitoare la definirea fenomenului turistic, se poate apela la metoda inductivă,urmărindu-se reţinerea principalelor elemente caracteristice care marchează activitatea turistică, pentru a se ajunge astfel la o definiţie cât mai cuprinzătoare. În această ordine de idei, pentru odefiniţie acceptabilă pot fi reţinute următoarele elemente caracteristice:
deplasarea persoanelor în cursul călătoriei efectuate;
sejurul într-o localitate în afara domiciliului (reşedinţei permanente) a persoanei care sedeplasează;
sejurul are o durată limitată;
sejurul să nu se transforme într-o reşedinţă definitivă.Sursa : Andrea Baltaretu, Curs 2 « Turism International »Oskar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacşu, « Economia Turismului », Ed.Expert, 20032
 
Politicile turistice au devenit componente, de multe ori esenţiale, ale politicilor economicedin numeroase ţări. Elaborarea lor şi punerea lor în practică se realizează atât din perspectiva profesioniştilor, cât şi a administraţiilor publice. Dincolo de concurenţa care îi opune, diferiţii agenţieconomici ai politicii turistice naţionale cooperează în special în cadrul organizaţiilor internaţionalespecializate, dintre care cea mai importantă este Organizaţia Mondială a Turismului.
Organizaţia Mondiala a Turismului
este organismul ne-guvernamental al cărei principalobiectiv este acela de a promova şi dezvolta turismul, funcţionând după legi stabilite de cătremembrii organizaţiei, aceştia fiind reprezentanţii principalelor ţării afiliate la aceasta organizaţie cusediul la Madrid, înfiinţată în 1976.Tot OMT si Guvernul Canadian au organizat la Octavia, ”Conferinţa Internaţională asuprastatisticilor în turism şi călătorii”, ocazie cu care a fost adoptat un set de reguli şi recomandări cu privire la concepte, definiţii şi clasificări in turismO primă definiţie a turismului dată de tre OMT este aceea că
turismul 
reprezintăactivitatea persoanelor care se deplasează şi rămâne în locuri aflate în afara mediului lor obişnuit pentru cel mult un an, în scopuri recreative, afaceri sau alte scopuri”.
Turistul 
“este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în unitatea de cazare colectivă sau privată la locul vizitat”. Pentru a compara diferitele modalităţi de înregistrare statistică privindmişcarea turiştilor, la recomandarea Comitetului de statisticieni experţi ai Ligii Naţiunilor, în 1937s-a acceptat următoarea definiţie a
turistului străin
: „orice persoană care se deplasează pentru odurată de cel puţin 24 de ore într-o altă ţară diferită de cea în care se află domiciliul său stabil”,definiţie adoptată ulterior şi de OMT.După această definiţie, excursioniştii şi călătorii în tranzit nu trebuie să fie consideraţi turişti.Conform terminologiei adoptate,
 în turismul internaţional
,
excursionistul 
„ este orice persoanăcare călătoreşte pentru plăcerea proprie, pentru o durată mai mică de 24 de ore, într-o altă ţară decâtcea în care îşi are reşedinţa şi care nu exercită nici o ocupaţie lucrativă în acea ţară”, adică estevizitatorul care nu rămâne în locul vizitat să înnopteze;
călătorul în tranzit 
„ este orice persoană caretraversează o ţară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiţia ca opririle să fie de scurtădurată şi să aibă alte motive decât turistice”.Luând în considerare rolul şi importanţa economico-socială a
turismului intern (naţional)
,OMT a propus şi o definiţie pentru
turistul naţional 
: „poate fi considerat turist naţional orice persoană care vizitează un loc ce nu constituie domiciliul său obişnuit, situat în interiorul ţării sale dereşedinţă şi având un scop diferit de acela al exercitării unei activităţi remunerate şi efectuând oşedere cu o durată de cel puţin o înnoptare (adică 24 ore)”. Prin analogie,
excursionişti 
„suntconsiderate toate persoanele care călătoresc pentru plăcerea lor proprie, pe o durată mai mică de 24de ore”.În scopuri turistice, termenul de
vizitator 
 
„reprezintă orice persoană care călătoreşte într-oaltă ţară decât cea de reşedinţă pentru cel mult 12 luni consecutive şi al cărui scop principal nu esteacela de prestare a unei activităţii lucrative la locul vizitat”.Sursa : Andrea Baltaretu, Curs 2 « Turism International »Oskar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacşu, « Economia Turismului », Ed.Expert, 2003Cristiana Cristureanu, «Economia şi politica turismului internaţional », Ed. Abeona3

Activity (54)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Buzoianu Manuela liked this
c.coman liked this
Coman Lili liked this
Liuda Cebotari liked this
Liuda Cebotari liked this
dorinarucan liked this
sandreanu liked this
sandreanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->