Cuprins:

Introducere…………………………………………………………........……..........3

1. Caracteristica generală a activităţii Ministerului Finanţelor………………….......4

1.1. Atribuţiile Ministerului Finanţelor…………………………………...……..5

1.2. Structura Ministerului Finanţelor………………………………...………..10

2. Desfăşurarea practicii de masterat în cadrul DASCFPI............................…........14

2.1. Obiectivele şi atribuţiile DASCFPI................................................................14

2.2. Drepturile angajaţilor DASCFPI...................................................................16

2.3. Implicarea în activităţile practice ale Direcţiei............................................17

Concluzii…………………………....................................................................21

Surse bibliografice………………………………………………….....……....22

Anexe

2
 Introducere

În scopul aprofundării cunoştinţelor teoretice şi obţinerea experienţei practice, am

efectuat practica în Direcţia de armonizare a controlului financiar public intern
(DASCFPI) din cadrul Ministerului Finanţelor.
Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.1138 din 01 noiembrie 2005, cu privire la aprobarea
regulamentului Ministerului Finanţelor, acesta este organul central de specialitate al
administraţiei publice, care elaborează şi promovează politica unică a Guvernului în
domeniul bugetar-fiscal, al formării şi gestionării finanţelor publice, al aplicării
pîrghiilor financiare în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă.
Aici am luat cunoştinţă cu activitatea de bază a instituţiei cît şi a subdiviziunii
nominalizate. Totodată, am selectat si generalizat informaţii necesare pentru efectuarea
prezentului raport şi am studiat amănunţit diverse acte normative, legi pentru a avea o
pregătire bună din punct de vedere profesional.
Studiind actele normative, legislative, actele consultative regulamentele,
instrucţiunile, ordinele şi alte documente, am reuşit să însuşesc specificul aplicării
practice ale acestor acte.
Prezentul raport este structurat din două părţi. Prima parte este redată activitatea
Ministerului Finanţelor, structura, atribuţiile, obiectivele şi legislaţia după care se
călăuzeşte instituţia dată. Însă cea de a doua, reflectă rolul DASCFPI atît în minister, cît
şi în tot sistemul public. Tot aici, am evidenţiat drepturile angajaţilor subdiviziunii,
participarea mea la sistematizarea opiniilor şi obiecţiilor parvenite de la diferite
ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale referitor la proiecte de
lege şi acte normative, cît şi participarea mea la seminarul cu genericul ,,Audit Intern”.

3
 1. Caracteristica activităţii Ministerului Finanţelor
Ministerul Finanţelor este organul central de specialitate al administraţiei publice,
care elaborează şi promovează politica unică a formării şi gestionarii finanţelor publice,
al aplicării pârghiilor financiare în concordanţă cu exigenţele economiei de piaţă. În
activitatea sa MF se călăuzeşte de Constituţia RM, legile Republicii Moldova, decretele
Preşedintelui RM, hotărîrile Parlamentului, ordonanţele, deciziile şi dispoziţiile
Guvernului.
Conducerea Ministerului Finanţelor este exercitată de ministrul Finanţelor al RM,
care în procesul de dirijare a activităţii acestui organ central de stat e sprijinit de
viceminiştri. Acestea sunt numiţi în funcţie sau eliberaţi din funcţie de către Guvernul
RM. Totodată, Guvernul aprobă structura şi efectivul-limită ale ministerului.
Personal, ministrul Finanţelor poartă răspundere pentru îndeplinirea atribuţiilor
ministerului, reprezintă ministerul în relaţiile cu terţii, precum şi cu persoanele juridice
şi fizice din ţară sau străinătate. Viceminiştrii exercită atribuţiile delegate de ministrul
Finanţelor. Totodată, ministrul e responsabil personal pentru modul în care sunt
utilizate mijloacele bugetare destinate asigurării activităţii ministerului şi pentru
asigurarea integrităţii mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale, aflate la dispoziţia
ministerului în cauză.
Pentru o informaţie mai detaliată notăm aici că Ministerul Finanţelor are în
subordinea sa Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Control Financiar şi
Revizie, Visteria de Stat, Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, Inspectoratul
de Stat pentru Supravegherea Activităţii Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii,
Serviciul Supravegherii de Stat a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor,
Întreprinderea de Stat „Fintehinform”.
Ministerul este persoană juridică, dispune de conturi bancare şi trezoreriale, ştampilă
cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat. Pe lîngă
aparatul central al Ministerului Finanţelor activează Trezoreria de Stat (cu statut de
direcţie generală), constituită din Trezoreria Centrală şi unităţile teritoriale, fără statut
de persoană juridică, care dispun de ştampile cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi
denumirea lor în limba de stat.

4
 1.1. Atribuţiile Ministerului Finanţelor
Întru realizarea obiectivelor sale de activitate, Ministerul are următoarele atribuţii de
bază:
• elaborează actele normative ce reglementează sistemul şi procesul bugetar,
impozitarea şi evidenţa contabilă;
• întocmeşte prognoze pe termen mediu şi lung ale resurselor financiare ale statului
şi soluţii de reformă în domeniul finanţelor publice, elaborează prognoze periodice ale
încasărilor şi plăţilor la bugetul de stat şi asigură lichiditatea acestuia;
• elaborează şi promovează proiectul legii anuale a bugetului de stat şi raportul
asupra acestui proiect, iar, în caz de necesitate, şi proiectele de legi pentru modificarea
şi completarea legii anuale a bugetului de stat;
• stabileşte metodologii pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, a
proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a proiectelor de mijloace şi
fonduri speciale;
• analizează periodic modul de realizare a prevederilor bugetare, în corelare cu
indicatorii macroeconomici, şi prezintă informaţii Guvernului, cu propuneri de
îmbunătăţire a acestora;
• analizează, propune şi fundamentează cadrul legislativ în vederea contractării
împrumuturilor necesare pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru alte acţiuni şi
lucrări de interes public;
• aprobă metodologia evidenţei contabile în cadrul instituţiilor publice;
• exercită executarea bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,
veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi veniturilor fondurilor asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală; asigură reflectarea exactă, transparentă şi în termen în
evidenţa contabilă a operaţiunilor efectuate prin sistemul trezorerial;
• gestionează conturile bancare ale bugetului de stat, bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale, conturile de acumulare a veniturilor bugetului asigurărilor
sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, conturile cu

5
destinaţie specială, conturile trezoreriale ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul
de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
• gestionează resursele temporar libere ale bugetului de stat, inclusiv prin plasarea
lor la depozit în cadrul sistemului bancar, în bază de concurs;
• sintetizează indicatorii generali ai bugetului public naţional;
• întocmeşte şi prezintă autorităţilor administrative centrale şi autorităţilor
administraţiei publice locale rapoarte operative privind executarea de casă a bugetelor
respective;
• contractează şi garantează împrumuturi de stat pe piaţa financiară internă şi
externă, în scopul şi în limitele competenţelor stabilite prin lege, gestionează şi
monitorizează datoria de stat internă şi externă a Guvernului;
• administrează mijloacele financiare împrumutate, asigură rambursarea acestora şi
achitarea dobînzilor aferente, în condiţiile legii;
• organizează mobilizarea mijloacelor financiare prin intermediul emiterii şi
plasării diferitelor instrumente financiare (hîrtii de valoare de stat, obligaţiuni sau
cambii) ca surse de finanţare pentru necesităţile bugetului;
• participă la elaborarea politicii valutar-creditare, în scopul asigurării stabilităţii
monetare, prevenirii proceselor inflaţioniste, dezvoltării şi reglementării pieţei
financiare şi al consolidării raporturilor acesteia cu alte elemente ale economiei de
piaţă;
• colaborează cu sectorul bancar şi nonbancar la elaborarea şi promovarea politicii
de creditare a economiei naţionale;
• participă la elaborarea politicii vamale a statului;
• participă la elaborarea politicii şi evaluarea ofertelor în domeniul investiţiilor
realizate din contul mijloacelor bugetului de stat, inclusiv ale mijloacelor şi fondurilor
speciale, precum şi din surse externe;
• participă la elaborarea actelor normative de reglementare a relaţiilor dintre
partenerii politicii investiţionale, a regulilor şi metodelor de control, la expertizarea
investiţiilor, la elaborarea procedurii decontărilor în construcţii capitale;

6
 • analizează documentele tehnico-economice şi îşi dă acordul pentru realizarea
investiţiilor finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, din mijloace şi fonduri
speciale şi din surse externe;
• elaborează, aprobă şi abrogă standardele naţionale de contabilitate şi audit, alte
acte normative privind evidenţa contabilă şi auditul naţional, în conformitate cu
standardele internaţionale;
• stabileşte modul de aplicare a standardelor internaţionale ce ţin de rapoartele
financiare şi de audit şi interpretările acestora pentru anumite categorii de subiecţi;
• aprobă Regulamentul privind atestarea de stat şi instruirea continuă a contabililor;
• aprobă formulare tipizate ale evidenţei contabile şi rapoartele financiare în
instituţiile publice, instrucţiunile privind aplicarea lor şi modul de întocmire a
rapoartelor, stabileşte modul de ţinere a evidenţei contabile şi întocmire a rapoartelor
despre executarea bugetului de stat, inclusiv a mijloacelor şi a fondurilor speciale, a
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a
fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi utilizarea alocaţiilor instituţiilor
bugetare;
• contractează, cu autorizarea Guvernului, asistenţa financiară externă de stat
pentru necesităţile statului;
• elaborează, promovează şi/sau aprobă, după caz, în modul stabilit, actele
normative referitoare la modul de organizare şi metodologia exercitării controlului
financiar şi a reviziei privind utilizarea mijloacelor publice;
• avizează, în mod obligatoriu, proiectele actelor normative care afectează
veniturile, cheltuielile şi deficitul (excedentul) bugetului public naţional şi stabilitatea
macroeconomică;
• elaborează sau avizează proiectele de acte normative pentru aprobarea normelor
şi normativelor de cheltuieli ale instituţiilor publice;
• participă la elaborarea şi avizarea politicilor şi proiectelor actelor legislative şi
normative din domeniile protecţiei sociale, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii,
ştiinţei şi din alte ramuri;

7
 • colaborează cu alte autorităţi ale administraţiei publice în procesul elaborării
actelor normative privind remunerarea muncii în sistemul bugetar;
• avizează actele normative ce reglementează sistemul autorităţilor administraţiei
publice şi structura organizatorică a acestora;
• înaintează propuneri de raţionalizare a sistemului autorităţilor administraţiei
publice;
• elaborează, în comun cu ministerele interesate, propuneri de reglementare a
drepturilor băneşti ale militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele
organelor afacerilor interne privind metodologia, normele şi normativele cu caracter
financiar din domeniul de activitate al organelor respective;
• participă la elaborarea metodologiei şi a actelor normative ce reglementează
asigurarea cu pensii din contul mijloacelor bugetului de stat;
• avizează iniţiativele autorităţilor administraţiei publice de aderare a Republicii
Moldova la diferite tratate şi instituţii internaţionale;
• participă la implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea
Europeană, precum şi la realizarea Acordului de parteneriat şi cooperare cu Uniunea
Europeană;
• elaborează sau avizează proiectele actelor normative din domeniul pieţei
asigurărilor;
• elaborează propuneri privind dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii de asigurare,
supraveghează activitatea de asigurare şi garantează protecţia drepturilor şi intereselor
legitime ale asiguraţilor şi ale asiguratorilor;
• reglementează activitatea de audit, conform legislaţiei în vigoare;
• eliberează, suspendă şi retrage certificatele de calificare a auditorilor
independenţi, ţine Registrul de stat al auditorilor independenţi, în modul stabilit de
Minister;
• colaborează cu organismele financiare internaţionale în domeniul politicii
bugetar-fiscale;

8
 • exercită, în baza hotărîrilor de Guvern, calitatea de reprezentant al Republicii
Moldova în organismele internaţionale cu caracter financiar;
• negociază cu organele autorizate ale altor state încheierea acordurilor
(convenţiilor) interguvernamentale pentru evitarea dublei impuneri, prevenirea
evaziunii fiscale. Semnează acordurile menţionate în numele Guvernului Republicii
Moldova;
• monitorizează situaţia financiară a agenţilor economici, cu cota-parte a statului în
capitalul social;
• avizează proiectele de acte normative şi legislative ce reglementează relaţiile
economico-financiare în sectorul real al economiei;
• asigură, prin intermediul Serviciului fiscal de stat, administrarea fiscală;
• exercită, prin organele sale de specialitate, controlul asupra:
1. eficienţei şi corectitudinii utilizării mijloacelor alocate de la bugetul de stat;
2. corectitudinii întocmirii şi executării bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale;
3. activităţii economico-financiare, integrităţii mijloacelor şi resurselor
materiale, autenticităţii evidenţei contabile şi a rapoartelor ministerelor şi autorităţilor
administrative centrale, ale instituţiilor bugetare, precum şi ale întreprinderilor şi
organizaţiilor care utilizează mijloace publice sau al căror garant este statul, indiferent
de tipurile de proprietate şi genurile de activitate;
• depistează şi sancţionează, conform legislaţiei, încălcările prevederilor legale;
• elaborează sau avizează proiectele actelor normative ce reglementează activitatea
asociaţiilor de economii şi împrumuturi şi supraveghează activitatea în domeniul
menţionat;
• conduce activitatea Vistieriei de Stat în vederea creării rezervelor de aur,
păstrării, ţinerii evidenţei şi asigurării integrităţii valorilor Fondului de stat al metalelor
preţioase şi pietrelor preţioase, stabileşte, în modul prevăzut de legislaţie, preţurile de
achiziţie (vînzare) a metalelor preţioase şi aliajelor pentru fondul nominalizat;

9
 • conduce activitatea Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării, întocmeşte şi
înaintează Guvernului spre aprobare lista serviciilor şi tarifelor pentru determinarea
titlului şi marcarea articolelor din metale preţioase, pentru expertizarea metalelor
preţioase şi diagnosticarea pietrelor preţioase;
• aprobă acte normative care reglementează prelucrarea, utilizarea, păstrarea şi
evidenţa metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi colectarea, afinarea,
prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase, coordonează activitatea de
colectare şi prelucrare a resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase;
• promovează politica de elaborare, implementare şi dezvoltare a sistemului
informaţional de gestionare a finanţelor publice şi monitorizează activitatea acestuia;
• examinează, în conformitate cu prevederile legale, petiţiile, contestaţiile, cererile
de revizuire şi adresările persoanelor fizice şi juridice;
• asigură respectarea drepturilor şi intereselor financiare ale statului în domeniile
ce ţin de competenţa sa;
• îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său
de activitate.

1.2. Structura Ministerului Finanţelor

Ministerul este persoană juridică, dispune de conturi bancare şi trezoreriale, ştampilă
cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat. Pe lîngă
aparatul central al Ministerului Finanţelor activează Trezoreria de Stat (cu statut de
direcţie generală), constituită din Trezoreria Centrală şi unităţile teritoriale, fără statut
de persoană juridică, care dispun de ştampile cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi
denumirea lor în limba de stat.
Ministerul Finanţelor are următoarele subdiviziuni: Aparatul Central şi Trezoreria
de Stat.
În structura Aparatului Central fac parte următoarele componente:
• Aparatul Ministrului cu statut de direcţie;

10
 • Direcţia Audit Intern - o unitate structurală a Ministerului Finanţelor,
subordonată Ministrului Finanţelor, scopul căreia este de a realiza o activitate obiectivă
şi independentă prin oferirea serviciilor de asigurare şi consultanţă, pentru a îmbunătăţi
operaţiunile Ministerului Finanţelor şi a contribui la adăugarea unui plus de valoare.
Direcţia este responsabilă de asigurare şi consultare, prin evaluarea eficacităţii
sistemului de management financiar şi control al Ministerului Finanţelor şi oferirea
recomandărilor pentru îmbunătăţirea acestuia.
• Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor;
• Direcţia generală sinteză bugetară este constituită din următoarele
subdiviziuni:
Direcţia bugetul de stat şi bugetul public naţional
1. Secţia elaborarea bugetului şi prognoze multianuale
2. Secţia sinteză şi analiza bugetului
Direcţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
1. Secţia elaborarea bugetului şi prognoze multianuale
2. Serviciul sinteza şi analiza bugetului
Direcţia prognoza şi analiza macrofinanciară
Direcţia coordonare şi generalizare a politicilor bugetar-fiscale
Serviciul secretariat
• Direcţia finanţele în învăţămînt, cultură şi ştiinţă este constituită din
urmatoarele subdiviziuni:
1. Secţia finanţele în învăţămîntul superior, postuniversitar, ştiinţă şi renovare
2. Secţia finanţele în învăţămîntul preuniversitar
3. Secţia finanţele în cultură, agrement şi sport
• Direcţia finanţele în ocrotirea sănătăţii şi protecţie socială
• Direcţia finanţele autorităţilor publice
• Direcţia finanţele justitiei, ordinii publice, apărării şi
securităţii statului

11
 • Direcţia finanţele economiei naţionale şi investiţii capitale are
ca scop realizarea politicii de investiţii capitale, orientată spre sporirea eficienţei
alocaţiilor bugetare de stat, necesităţii folosirii investiţiilor străine, eficienţii
cheltuielilor efectuate din contul fondului rutier, cheltuielilor bugetului de stat şi
fondurile speciale pentru agricultură, gospodăria silvică, piscicolă, apelor, protecţia
mediului şi hidrometeorologia, transport, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi
informatica, transport naval, gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a
fondului de locuinţe, geodezie, cartografie şi cadastru, prospecţiuni geologice şi alte
ramuri ale economiei naţionale (în continuare – cheltuieli de ordin economic pentru
susţinerea unor ramuri ale economiei naţionale), deasemenea şi a mijloacelor bugetului
preconizate pentru reparaţii capitale şi curente.
• Direcţia analiză şi monitorizare a cheltuielilor de personal şi angajaţilor
în sectorul bugetar
• Direcţia generală datorii publice este constituită din 4 direcţii:
1. Direcţia finanţare externă şi datorii
2. Direcţia angajamente interne
1. Direcţia de recreditare
• Direcţia politică şi legislaţie fiscală
• Direcţia reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ
• Direcţia monitoring şi analiză financiară.
• Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi servicii protocolare -
consolidarea, de comun cu autorităţile naţionale de resort, a capacităţilor instituţionale
de participare a Ministerului Finanţelor la acţiunile şi iniţiativele ce ţin de integrarea
europeană a Republicii Moldova.
• Direcţia de armonizare a sistemului de control
financiar public intern
• Direcţia juridică
• Direcţia finanţe şi evidenţa contabilă
• Direcţia gestiune şi servicii interne

12
 • Direcţia resurse umane
Trezoreria de Stat reprezintă o subdiviziune structurală a Ministerului Finanţelor (cu
statut de direcţie generală), constituită din 4 direcţii:
1) Centrul de Decontări ;
2) Direcţia administrarea conturilor
3) Direcţia dezvoltarea sistemului trezorerial şi metodologia evidenţei contabile în
sistemul bugetar
4) Direcţia rapoarte şi dări de seamă a bugetului public naţional (Anexa1)
Trezoreria de Stat este abilitată cu dreptul de coordonare şi asigurare a procesului de
executare de casă a bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,
bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistentă
medicală, de întocmire a rapoartelor privind executarea bugetului public naţional,
elaborare a metodologiei evidenţei contabile şi a rapoartelor financiare în sistemul
bugetar.

13
 2. Desfăşurarea practicii de masterat în cadrul DASCFPI
Practica am desfăşurat-o în cadrul Direcţiei de armonizare a sistemului de control
financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor. Aici am luat cunoştinţă cu
activitatea de bază a instituţiei cît şi a subdiviziunii nominalizate. Totodată, am selectat
şi generalizat informaţii necesare pentru efectuarea prezentului raport şi am studiat
amănunţit diverse acte normative, legi pentru a avea o pregătire bună din punct de
vedere profesional.
Astfel, Direcţia de armonizare a sistemului de control financiar public intern
este o subdiviziune în cadrul aparatului central al Ministerului Finanţelor, care se
subordonează direct ministrului.
Direcţia structural se divizează în două secţii:
• Secţia de armonizare a auditului intern public;
• Secţia de armonizare a managementului financiar şi controlului în sectorul public.
(Anexa 2)
În activitatea sa, Direcţia se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, legile şi
hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele,
hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte, ordinele ministrului finanţelor, precum şi de prevederile prezentului
Regulament.
Misiunea Direcţiei constă în elaborarea, promovarea şi realizarea obiectivelor
Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern în concordanţă cu
standardele internaţionale şi cele mai bune practici ale Uniunii Europene.

2.1. Obiectivele şi atribuţiile DASCFPI

Obiectivele de bază ale Direcţiei sînt:

14
 a) elaborarea bazei normative şi metodologice necesare implementării auditului
intern şi managementului financiar şi controlului în sectorul public;
b) dezvoltarea cadrului normativ în domeniul controlului financiar public intern;
c) asigurarea sistemului de raportare şi monitorizare a rezultatelor activităţii de audit
public intern şi a sistemului de management financiar şi control;
d) formarea şi dezvoltarea profesională în domeniul auditului intern şi
managementului financiar şi controlului;
e) elaborarea şi dezvoltarea mecanismelor de certificare a auditorilor interni;
f) asigurarea monitorizării măsurilor realizate de Direcţie privind implementarea
controlului financiar public intern în sectorul public.
În scopul realizării obiectivelor, Direcţia exercită următoarele atribuţii:
a) elaborează, promovează, implementează şi monitorizează strategia privind
dezvoltarea controlului financiar public intern în sectorul public;
b) elaborează cadrul normativ necesar implementării auditului intern şi sistemului
de management financiar şi control în sectorul public;
c) elaborează, promovează şi actualizează cadrul metodologic de audit intern şi
management financiar şi control;
d) generalizează rapoartele anuale privind activitatea unităţilor de audit intern şi
sistemelor de management financiar şi control;
e) raportează anual ministrului finanţelor despre implementarea controlului
financiar public intern;
f) prezintă în termen informaţii ce ţin de competenţa Direcţiei întru realizarea
planurilor guvernamentale, acorduri internaţionale, etc.;
g) monitorizează şi evaluează activitatea structurilor de audit intern, precum şi
modul de funcţionare a mecanismelor de management financiar şi control în instituţiile
publice;
h) asigură colaborarea cu auditul extern;
i) cooperează cu alte state şi organisme internaţionale în domeniu;
j) elaborează, dezvoltă şi coordonează sistemul de pregătire profesională în
domeniul auditului intern public;

15
 k) certifică auditorii publici interni;
l) oferă suport metodologic necesar şi recomandări în vederea alinierii la
standardele internaţionale şi la cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniul
auditului intern şi managementului financiar şi controlului;
m) avizează numirea în/destituirea din funcţie a conducătorilor unităţilor de audit
intern;
n) avizează Cartele de audit intern ale unităţilor de audit intern, precum şi
instrucţiunile proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea
auditului intern în sectorul public, specifice sectoarelor de activitate;
o) exercită şi alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2.2. Drepturile angajaţilor DASCFPI

Întru exercitarea atribuţiilor sale, Direcţia are următoarele drepturi:
a) să solicite şi să primească, în modul stabilit de lege, de la autorităţile
administrative centrale şi locale, instituţii şi organizaţii, informaţii şi alte documente,
necesare pentru realizarea atribuţiilor sale de serviciu;
b) să antreneze, cu acordul conducerii, colaboratori ai altor subdiviziuni la
elaborarea proiectelor actelor normative, precum şi pentru elaborarea şi realizarea
măsurilor, efectuate de Direcţie, în conformitate cu funcţiile ce ţin de competenţa sa;
c) să solicite şi să primească de la ministere şi alte autorităţi ale administraţiei
publice centrale şi locale comentarii şi avize cu privire la proiectele de acte legislative şi
normative elaborate în domeniul controlului financiar public intern;
d) să iniţieze şi să prezinte Guvernului proiecte de acte legislative şi normative
privind elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ aferent domeniului de
competenţă;
e) să participe la şedinţele Colegiului, consfătuiri, convocate de conducerea
Ministerului, la examinarea chestiunilor ce ţin de domeniul său de activitate;
f) să participe la cursurile de perfecţionare profesională;

16
 g) să acorde asistenţă metodologică ministerelor şi altor autorităţi ale administraţiei
publice centrale şi locale în domeniul auditului intern şi managementului financiar şi
controlului;
h) să organizeze şi să participe la diverse activităţi, şedinţe, consfătuiri, seminare
convocate în cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi altor autorităţi ale administraţiei
publice centrale şi locale, în limitele atribuţiilor autorizate;
i) să exercite alte drepturi, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
Conducerea Direcţiei este asigurată de către şeful Direcţiei, numit în/şi eliberat din
funcţie prin ordinul ministrului. În absenţa şefului Direcţiei, atribuţiile de serviciu ale
acestuia sînt îndeplinite de către şeful-adjunct al Direcţiei.
Statele de personal a Direcţiei se aprobă de către ministru, conform schemei de
încadrare a Ministerului Finanţelor.
Atribuţiile, drepturile şi obligaţiunile angajaţilor Direcţiei se stabilesc în fişa
postului, întocmită şi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi
Regulamentul Ministerului Finanţelor.

2.3. Implicare în activităţile practice ale Direcţiei

Unul din obiectivele Direcţiei în cadrul căreia mi-am desfăşurat practica este
elaborarea bazei normative şi metodologice necesare implementării auditului intern şi
managementului financiar şi controlul în sectorul public. Astfel, voi încerca să descriu
în cîteve rînduri importanţa sistemului de Control financiar public intern, care cuprinde
atît auditul intern, cît şi managementului financiar şi control.
Conform Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat la
22 februarie anul 2005, Moldova şi-a asumat angajamentul de a implementa sistemul de
control financiar public intern (CFPI) la nivel naţional în conformitate cu metodologiile
şi standardele recunoscute la nivel internaţional, precum şi cu cele mai bune practici ale
Uniunii Europene (UE), ceea ce necesită o reformă amplă în domeniul controlului şi
auditului intern în sectorul public.
Realizarea reformei este o condiţie imperativă pentru implementarea prevederilor
punctului 42 „Administrarea raţională şi controlul finanţelor publice” al Planului de

17
Acţiuni RM-UE, care stipulează necesitatea adoptării unui cadru legislativ pentru
controlul financiar public intern şi cerinţe de reglementare pentru sistemul de CFPI,
bazat pe responsabilitate managerială şi audit intern.
Responsabil de elaborarea şi implementarea politicii în domeniul controlului
financiar public intern a fost desemnat Ministerul Finanţelor.
Conform celor mai bune practici UE, termenul „Controlul financiar public intern”
poate fi definit ca un sistem general consolidat al Guvernului şi organelor subordonate
acestuia, instituit cu scopul de a garanta în sectorul public managementul financiar şi
controlul utilizării fondurilor publice conform principiilor bunei gestionări financiare.
Odată implementat la nivelul întregului sector public, sistemul CFPI asigură
conducerea că obiectivele şi priorităţile stabilite vor fi realizate respectînd principiile
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Controlul financiar public intern este preventiv de natura lui şi are drept scop
asigurarea utilizării sistemelor adecvate pentru a împiedica pe cît este posibil apariţia
corupţiei şi fraudei.
Astfel, sistemul de Control financiar public intern este compus din trei subsisteme:
• Managementul financiar şi controlul;
• Auditul Intern;
• Armonizarea centralizată în domeniu.
Sistemul de management financiar si control reprezinta totalitatea instrumentelor
manageriale, implimentate in intreg sectorul public dupa principiul ierarhic, care permit
asigurarea controlului asupra operatiunilor de orice natura.Acest sistem ofera conducerii
instrumente de monitorizare si control asupra ideplinirii adecvate a obligatiunilor de
serviciu a fiecarui angajat din institutie.
Pentru a asigura procesul de control integral al operatiunilor, aceste instrumente sint
structurate conform ciclului de viata al unei operatiuni, prin urmare:
• Control preventiv(ex-ante);
• Control curent;
• Control ulterior(ex-post).

18
 Controlul preventiv are menirea sa previna abaterile din mersul normal al unei
operatiuni, aceasta de obicei este infaptuita prin indicarea unor conditii de derulare a
operatiunii prin intermediul cadrului normaiv, metodologic, ordine, indicatii.etc., si
inclusiv prin elaborarea unui circuit de control inainte ca operatiunea sa aiba loc.
Controlul curent reprezinta acele puncte de control , ce isi au efectul in timpul
derularii unei operatiuni.
Controlul ulterior reprezinta acele actiuni de control, care sint desfasurate dupa ce a
vut loc operatiunea pentru a se asigura despre corectitudinea efectuarii aceteia.
Executorii de buget poartă răspundere pentru asigurarea bunei guvernări prin
implementarea adecvată a sistemului de management financiar şi control în instituţiile
publice. Managementul financiar şi controlul cuprind în sistem procesele instituţiei,
inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor, control,
monitorizare şi raportare.
Obiect al managementului financiar şi al controlului sînt toate activităţile instituţiilor
publice, inclusiv colectarea veniturilor, procedurile operaţionale, procedurile de achiziţii
şi contractare, angajamentele, executarea cheltuielilor, precum şi recuperarea plăţilor
nejustificate.
Sistemul de management financiar şi control este organizat ţinîndu-se cont de
complexitatea şi domeniul de activitate a instituţiilor publice şi în conformitate cu cadrul
normativ şi metodologic elaborat şi aprobat de Ministerul Finanţelor.
Executorul de buget organizează sistemul de management financiar şi control în
scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi atinse prin:
a) eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor;
b) conformitatea cu legislaţia şi cu regulamentele aplicabile;
c) siguranţa şi optimizarea activelor şi pasivelor;
d) siguranţa şi integritatea informaţiei.
Modul de organizare a managementului financiar şi controlului pentru asigurarea
bunei guvernări în instituţiile publice este supus auditului intern şi auditului extern.
Pentru a asigura implimentarea sistemului de management financiar si control
Comisia europeana recomanda utilizarea modelului COSO, care prin acceptiunea sa

19
reprezinta calea spre realizarea elementelor expuse anterior, precum si conditiile care
trebuiesc intrunite.
Acest model presupune in primul rind stabilirea clara a obiectivelor generale pentru
institutie, precum si pentru fiecare subdiviziuni in parte din cadrul acesteia, ca dupa
aceasta sa fie stabilite procesele care au loc in institutie si care duc la atingerea
obiectivelor stabilite anterior.
Audit intern reprezinta o forma a controlului ulterior care, utilizind instrumente
specifice de evaluare, ofera conducatorului entitatii o asigurare ca toate formele si
procedurile de control intern instituite in cadrul proceselor si sistemelor din institutia sa
functioneaza si ofera recomandari pentru imbunatatirea acestora, unde este cazul.
Aditul intern, pentru a putea face o evaluare obiectiva a proceselor si procedurilor de
control intern, este necesar sa fie eliberat de implicatiile operationale de orice natura.
Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă, efectuată în baza evaluării
riscurilor, care oferă executorilor de buget servicii de consultanţă şi de asigurare
rezonabilă privind eficacitatea sistemului de management financiar şi control, organizat
pentru atingerea obiectivelor instituţiei publice.
Auditul intern contribuie la îmbunătăţirea operaţiunilor efectuate de instituţiile
publice prin evaluarea proceselor şi oferirea recomandărilor privind îmbunătăţirea lor.
Executorul de buget asigură funcţia de audit intern instituind o unitate de audit intern
în structura organizaţională a instituţiei, dacă aceasta este organ central de specialitate al
administraţiei publice.
Unitatea de audit intern prezintă Ministerului Finanţelor:
a) pînă la data de 1 martie, raportul anual de activitate a unităţii de audit intern pentru
anul precedent;
b) carta de audit intern;
c) copia de pe planul strategic al activităţii de audit intern;
d) copia de pe planul anual al activităţii de audit intern.
Auditorii interni nu efectuează revizii şi controale, nu se implică în activităţile
operaţionale ale instituţiei publice şi nu evaluează activităţi sau proceduri în care au fost
implicaţi anterior. În cadrul efectuării misiunilor de audit, auditorilor li se asigură

20
accesul deplin şi nelimitat la documentele şi în spaţiile necesare, precum şi dreptul de a
solicita informaţii de la persoanele relevante.
Armonizarea centralizata este reprezentata de existenta unei structuri, care
coordoneaza activitatea atit a sistemului de Management financiar si control, prin
instituirea unor standarde minime de activitate si asistenta metodologica, cit si a
sistemului de audit intern, prin crearea cadrului normativ, institutional, si instructiv al
acestuia, conforme cu cele mai bune practici internationale.
Pentru a asigura un nivel calitativ adecvat al autorilor este creat un sistem de intruire
si certificare al acestora, precum si o monitorizare permanenta din partea Unitatii
Centrale de Armonizare.
Functia Unitatii Centrale de Armonizare este asigurata de catre Directia de
Armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului
Finantelor, care este responsabila de elaborarea, promovarea , coordonarea si
monitorizarea politicii in domeniul CFPI.
Trăsătura de bază a unui sistem CFPI eficace reprezintă separarea clară între
responsabilitatea managerială pentru managementul financiar şi control şi auditul
intern.
În timpul desfăşurării practicii am participat la elaborarea bazei normative şi
metodologice necesare implementării sistemului de management financiar şi control.
Astfel, am colectat şi analizat documente şi informaţii de la diferite ministere şi
autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, în vederea elaborării proiectelor
de acte normative şi legislative.
În baza propunerilor şi obiecţiilor parvenite, am elaborat sinteza proiectelor care
urmează a fi consultată de conducere.
Studiul meu in cadrul DASCFPI s-a focusat pe aplicarea în practică a Normelor
metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public al Republicii
Moldova, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 29 decembrie 2008, cît
şi pe o abordare mult mai largă ce ţine de aspectele auditului intern orientată spre
analiza indicatorilor economici, precum şi a obiectivelor de dezvoltare a mileniului.

21
 Efectuind stagiul in aceasta Directie am aflat că auditul intern public este o activitate
funcţional independentă şi obiectivă, care acordă unei instituţii o asigurare în ceea ce
priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, îndrumă conducerea pentru buna
gestionare a fondurilor publice, perfecţionarea activităţilor. Auditul ajută instituţia
publică să-şi realizeze obiectivele prin abordare sistematică şi metodică a problemelor,
ceea ce contribuie la eficientizarea sistemului de conducere, bazat pe gestiunea riscului,
precum şi a controlului şi proceselor de administrare.
Totodată, aici am studiat rolul şi responsabilităţile personalului de audit, despre
Unitatea Centrală de Armonizare pentru auditul intern, care reprezintă însăşi Direcţia de
armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor şi
despre unităţile de audit intern create in cadrul instituţiilor publice . Tot aici am studiat
Codul Etic al auditorului intern şi Carta de Audit Intern (Anexa 3,4).
Unitatea de audit intern se constituie în cadrul instituţiei publice - autorităţii
(instituţiei) care se finanţează de la bugetul public naţional. Conducătorul instituţiei
publice are obligaţia să formeze baza organizatorică şi funcţională necesară desfăşurării
activităţii de audit intern public.
Conducătorul instituţiei publice instituie şi menţine o structură funcţională de audit
intern în limita statelor de personal existente, cu acceptul ministrului finanţelor.
Misiunea unităţii de audit intern public este de a audita sistemul de management
financiar şi control din cadrul instituţiei, în scopul evaluării eficienţei şi performanţei
structurilor funcţionale în implementarea politicilor, programelor şi acţiunilor în
vederea perfecţionării lor continue, finalizîndu-se prin plusul de valoare adus instituţiei.
Obiectivele de bază ale activităţii de audit intern public includ evaluarea
managementului riscului şi evaluarea sistemelor de control intern.
Auditul intern public atît din cadrul instituţiei publice în ansamblu, cît şi al
structurilor sale, prin prezentarea de opinii şi recomandări, contribuie la:
1. o mai bună gestionare a riscurilor;
2. asigurarea integrităţii şi a unei administrări mai eficiente a patrimoniului;
3. o mai bună monitorizare a conformităţii activităţii instituţiei publice cu regulile şi
procedurile existente;

22
 4. ţinerea unei evidenţe contabile şi unui management informaţional fiabil şi corect;
5. îmbunătăţirea calităţii managementului financiar şi controlului în cadrul entităţii;
6. sporirea eficienţei operaţiunilor.
Efectuînd practica în Direcţia de armonizare a sistemului de control financiar public
intern, studiind actele normative, legislative, actele consultative, regulamentele,
instrucţiunile, ordinele şi alte documente, am reuşit să însuşesc specificul activităţii
subdiviziunii nominalizate şi aplicarea practică ale acestor acte.

23
 Concluzie
Analizând activitatea Ministerului Finanţelor la momentul de faţă şi impresiile
acumulate pe perioada practicii, pot să conclud că această instituţie publică elaborează
şi promovează politica unică a formării şi gestionarii finanţelor publice, al aplicării
pârghiilor financiare în concordanţă cu exigenţele economiei de piaţă.
Referitor la implementarea sistemului de Control financiar public intern în
Republica Moldova, cred că va avea un succes datorită antrenării în proces a unor
persoane competente şi cu iniţiativă.
Pe perioada practicii am studiat şi analizat toate compartimentele de activitate şi pot
remarca un nivel înalt al profesionalismului angajaţilor care sunt amabili şi binevoitori
în orice situaţie.
Studiind actele normative, legislative, actele consultative regulamentele,
instrucţiunile, ordinele şi alte documente, am reuşit să însuşesc specificul aplicării
practice ale acestor acte.
Consider că am reuşit să aplic fructuos în practică cunoştinţele teoretice obţinute în
procesul de studii, iar cunoştinţele acumulate în perioada practicii cu certitudine pe
viitor mă vor ajuta să devin un specialist competent în domeniul finanţelor.

24
 Bibliografie
1. Legea nr.847-XIII din 24.05.96 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar,
Republicat: Monitorul Oficial, ediţie specială, 2005;
2. Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, Monitorul
Oficial nr.248-253/996 din 19.12.2003;
3. Legea nr.982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie, Monitorul
Oficial nr.88-90/664 din 28.07.2000;
4. Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29.01.2008 cu privire la aprobarea Strategiei de
dezvoltare a controlului financiar public intern, Monitorul Oficial nr.28-29/147 din
08.02.2008;
5. Hotărîrea Guvernului nr.288 din 15.03.2005 cu privire la aprobarea Obiectivelor
de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova pînă în 2015 şi a Primului Raport
Naţional “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova”, Monitorul
Oficial nr.46-50/340 din 25.03.2005;
6. Hotărîre cu privire la aprobarea regulamentelor Ministerului Finanţelor,
Trezoreriei de Stat nr.1138 din 01.11.2005;
7. Ordinul ministrului finanţelor nr.111 din 26.12.2007 cu privire la aprobarea
Codului etic al auditorului intern şi Cartei de Audit Intern (Regulament-model de
efectuare a auditului intern), Monitorul Oficial nr.1-4/1 din 01.01.2008;
8. Ordin nr.51 din 23.06.2009 cu privire la aprobarea Standardelor naţionale de
control intern în sectorul public, Monitorul Oficial nr. 107-109/485 din 03.07.2009;
9. Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 29.12.2008 cu privire la aprobarea
Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public,
Monitorul Oficial nr.12-15/49 din 27.01.2009;
10. www.minfin.gov.md.

25