Studii, articole

Cum se comunic` \n
organiza]iile militare?
C omunicarea influen]eaz` într-un înalt grad organizarea [i
func]ionarea oric`rei organiza]ii. Pentru sistemul militar,
comunicarea este o form` esen]ial` de adaptare a organiza]iei
ANA-RALUCA AVR~MESCU
Centrul Militar Jude]ean Arge[

la schimb`rile rapide din mediul extern. Procesul sus]inut de aceast` situa]ie – perceput`, de regul`, ca
modernizare a armatei a determinat nevoia îmbun`t`]irii un fenomen negativ extrem –, cei implica]i
procesului de comunicare atât în interiorul structurilor militare, se mobilizeaz` pentru a o dep`[i [i depun
eforturi comune de îndeplinire eficient` a
cât [i între acestea [i componentele societ`]ii civile. obiectivelor organiza]ionale. Cadrele militare
sunt antrenate mental s` g`seasc` cele mai

N
umai pornind de la
diagnosticarea [i rezolvarea
deficien]elor comunic`rii
organiza]ionale se poate realiza o interven]ie
managerial` eficient` de prevenire a
disfunc]ionalit`]ilor, de ameliorare [i
dezvoltare a mediului organiza]ional. Într-o
prim` faz`, este recomandat` diminuarea [i
eliminarea deficien]elor, prin reducerea
surselor generatoare ale acestora, dup` care
se poate trece la eficientizarea comunic`rii
propriu-zise, prin activarea resurselor
poten]iale sau deja existente.
Chiar dac` institu]ia militar` depune
eforturi sus]inute pentru realizarea unei
comunic`ri organiza]ionale eficiente,
multitudinea deficien]elor inerente de tipul
blocajului, filtrajului, bruiajului,
distorsiunilor îngreuneaz` atingerea
dezideratului comunica]ional propus [i
oblig` la aplicarea unor m`suri energice,
prompte [i adecvate de prevenire a
tuturor acestor neajunsuri.
Blocajul schimbului informa]ional apare
atunci când comunicarea este întrerupt`
complet [i pe durat` nedeterminat`. În
bune solu]ii de evitare a blocajelor fluxului
informa]ional [i de eliberare a canalelor de
comunicare, succesul opera]iilor lor fiind mai
presus de orice fel de divergen]e sau
disfunc]ionalit`]i de comunicare.
Un alt obstacol al comunic`rii fluente,
bruiajul
bruiajul, se manifest` prin tulburarea
par]ial` [i tranzitorie a schimburilor
informa]ionale, ca urmare a interven]iei
nedorite a unor „zgomote” pe canalele de
transmitere a datelor.
În aceea[i categorie a factorilor
perturbatori ai comunic`rii intr` [i filtrajul
filtrajul,

Foto: C~T~LIN OVREIU

22
22
„ 2005
septembrie „
septembrie „
2005 „ SPIRIT MILITAR
SPIRIT MILITAR MODERN
MODERN

care const` în selectarea voluntar` doar a
unor anumite informa]ii fie de c`tre emi]`tor,
fie de c`tre receptor. Efectele posibile ale
filtrajului ca, spre exemplu, degradarea
semnificativ` a comunic`rii, crearea de
tensiuni [i conflicte în cadrul organiza]iei
sunt d`un`toare [i ele trebuie evitate cu
consecven]` pentru a asigura eficien]a
comunic`rii în organiza]ie.
Spre deosebire de filtraj, distorsiunile
implic` deformarea involuntar` a mesajului,
cu atât mai mult cu cât verigile intermediare
de transmitere a acestuia sunt mai
numeroase. G.W. Allport [i J. Postman
(1945) au eviden]iat trei tendin]e specifice
comunic`rii seriale: tendin]a nivel`rii, prin
reducerea num`rului de detalii a mesajelor,
tendin]a accentu`rii unor detalii [i cea a
asimil`rii, caracterizat` de reconstituirea
mesajului prin prisma propriilor nevoi,
prejudec`]i, atitudini, valori ale celor care
comunic`. Existen]a unei structuri ierarhice
extrem de complexe [i ample predispune
organiza]ia militar` la confruntarea cu
distorsiuni.
Sursele deficien]elor, legate de procesul
de comunicare, se pot localiza fie la nivelul
emi]`torului, receptorului sau al rela]iei dintre
ace[tia, fie la nivelul mesajului, canalului de
transmitere sau al re]elei de comunicare. De
asemenea, deficien]ele comunica]ionale pot
avea la baz` o serie de particularit`]i ale
organiza]iei militare, cum ar fi existen]a
gradelor militare, rigiditatea regulilor [i
normelor de rela]ionare, pluralitatea
conducerii, lateralitatea comunic`rii,
insuficienta sau inoportuna informare,
managementul specific al aparen]elor. Nu în
ultimul rând, un rol important în producerea
deficien]elor revine distorsiunilor perceptive.
G radul
adul militar poate fi situat în primele
rânduri ale listei obstacolelor care pot
ap`rea în calea eficien]ei comunic`rii în
organiza]ia militar`. Pe de o parte,
subordona]ii se simt inhiba]i [i nu-[i g`sesc
cuvintele potrivite sau argumentele necesare
atunci când discut` cu superiorii în grad, iar
pe de alt` parte ace[tia din urm` tind s`-[i
manifeste superioritatea [i s` fie laconici
atunci când poart` un dialog cu
subordona]ii. De fapt, existen]a gradului
militar [i exercitarea unei func]ii de comand`
se afl`, mai mult sau mai pu]in, sub influen]a
a ceea ce psihologii numesc „sindromul
puterii”. Posibilitatea de a comanda un grup
de oameni, indiferent de m`rimea lui, poate
na[te, uneori, tendin]e autoritare, mentalit`]i
„superioare” [i comportamente caracterizate
de duritate. În ultim` instan]`, controlul [i
inhibarea acestor atitudini sunt dependente
[i de nivelul de cultur` [i educa]ie al celui în
cauz`, care îi permit acestuia s` fac`
ajust`rile de rigoare, pentru ca dialogurile
SPIRIT MILITAR MODERN „ septembrie „ 2005
Comandan]ilor le revine sarcina de a
asigura permanent informarea
optim` a subordona]ilor.
pe care le poart` cu subordona]ii s` nu fie
îngr`dite de orgolii sau de manifest`ri
nejustificate ale superiorit`]ii.
Rigiditatea normelor este un alt
element care poate afecta negativ
comunicarea în organiza]ia militar`. Aceast`
caracteristic` favorizeaz`, de multe ori,
circula]ia deficitar` a informa]iilor, prin
întârzierile cauzate de necesitatea
respect`rii unui anumit algoritm [i traseu de
comunicare a datelor. Astfel este posibil ca
rapoartele s` parcurg` întotdeauna un
drum lung [i anevoios pe la toate e[aloanele
unei anumite structuri, conform normelor,
chiar dac` acest periplu nu ar fi de fiecare
dat` justificat. Acest lucru duce la formalism
[i la prelungirea nepermis` a timpului alocat
circula]iei informa]iilor, a lu`rii [i
implement`rii deciziilor [i deci la sc`derea
eficien]ei de informare.
Un alt aspect întâlnit în mediul militar, cu
repercusiuni negative asupra transmiterii [i
prelucr`rii informa]iilor, este reprezentat de
pluralitatea conducerii [i subordo-
n`rii
n`rii. Controlarea aceluia[i loc de munc`/
activitate sau a unei structuri de c`tre mai
multe verigi de comand` poate da na[tere
unor conflicte de prestigiu între
conduc`tori sau e[aloane. Canalele de
comunicare paralele, multiple, prin care
circul` uneori informa]ii contradictorii,
inconsistente [i redundante, ca urmare a
disip`rii responsabilit`]ii conduc`torilor/
e[aloanelor [i a lipsei de coordonare,
deruteaz` subordona]ii în executarea
Studii, articole Pagina 13
ordinelor [i afecteaz` eficien]a
organiza]ional`.
Armata [i-a creat o serie de modalit`]i,
mai mult sau mai pu]in specifice [i eficiente,
de informare a personalului, îns` acestea nu
sunt f`r` cusur [i eforturile de îmbun`t`]ire,
de perfec]ionare a lor sunt binevenite, mai
ales în cazul acestei institu]ii caracterizate de
dorin]a de a-[i optimiza func]ionarea pân` la
perfec]iune.
Chiar [i în comunicarea extern` pe care
organiza]ia militar` o desf`[oar` pot ap`rea
anumite deficien]e datorate, mai mult sau
mai pu]in, unor factori de natur` intern`. S`
lu`m, de exemplu, cazul tinerilor care se
prezint` pentru a fi angaja]i ca militari
profesioni[ti. Ace[tia sunt supu[i unor
examin`ri riguroase din punct de vedere
medical, psihologic, al condi]iei fizice [i al
cuno[tin]elor de specialitate militar`, îns`
dup` ce sunt repartiza]i la locul lor de
munc`, într-o anumit` grup` sau pluton,
constat` c` au fost informa]i prea pu]in
despre organiza]ia militar`, despre
problemele [i preocup`rile ei actuale legate
de reform` [i modernizare, despre sarcinile
pe care le au de rezolvat. Informa]iile
de]inute anterior angaj`rii au mai mult un
caracter general [i neoficial, fiind ob]inute
din surse neautorizate [i adeseori pe c`i
ocolite, întâmpl`toare. Umplerea golurilor
informa]ionale pe parcurs, din surse oficiale,
dar [i prin proprie experien]` se poate
dovedi anevoioas` în special pentru militarii
profesioni[ti insuficient motiva]i sau mai pu]in
compatibili cu sistemul militar. În aceast`
direc]ie, este necesar` intensificarea
activit`]ii de informare a tinerilor, înainte de
angajare, nu numai de c`tre unit`]ile
23
 Studii, articole
militare, în leg`tur` cu specificul activit`]ii
fiec`reia, ci [i de c`tre Birourile de
Recrutare-Informare care func]ioneaz` în
cadrul consiliilor jude]ene. Aceste birouri au
ca obiect de activitate îns`[i informarea
poten]ialilor candida]i ai institu]iilor militare
de înv`]`mânt – colegii militare, [coli de
subofi]eri, [coli de mai[tri militari, academii
militare – [i asistarea lor în procesul de
selec]ie, înc` de la întocmirea dosarului.
Pentru cre[terea eficien]ei
organiza]ionale, armata trebuie s` ]in`
seama de necesitatea inform`rii fiec`rui
militar despre activitatea global` a institu]iei,
despre ceea ce se întâmpl` în toate
structurile din care face parte sau cu care
interac]ioneaz` unitatea sau subunitatea
respectivului militar.
Informarea preferen]ial` a personalului
cu privire la subiecte de interes general, pe
criterii discriminatorii, poate fi d`un`toare,
pentru c` permite apari]ia unor fenomene
de frustrare sau chiar de competi]ie
nejustificat` [i d`un`toare pe linia inform`rii
între diferite persoane [i structuri. Dac`
informarea preferen]ial` respect` restric]iile
regulamentare de acces la informa]ii,
nemul]umirile [i frustr`rile care apar sunt
reduse ca num`r [i ele sunt generate, în
special, de necon[tientizarea propriei
importan]e în lan]ul informa]ional. Dac` îns`
apar situa]ii în care sunt „omise” de la
informare persoane care ar fi fost
îndrept`]ite s` aib` acces la informa]ii utile,
pentru buna desf`[urare activit`]ii lor, atunci
se produc fenomenele nedorite de care
aminteam.
24
De aceea, comandan]ilor le revine
sarcina de a asigura permanent
informarea optim` a personalului din
subordine, de a pune la dispozi]ia
militarilor toate informa]iile la care,
conform regulilor, au acces, care îi
privesc [i îi ajut` s`-[i îndeplineasc`
eficient sarcinile primite. În literatura
de specialitate sunt men]ionate mai
multe categorii de informare în care
fiecare membru al organiza]iei ar
trebui s` fie implicat, [i anume:
informarea opera]ional`, motiva]ionl`,
de promovare [i general`, care
trebuie s` fie nu numai suficiente, ci [i
oportune.
În cazul în care situa]ia
organiza]iei este bun`, f`r` probleme
la orizont [i proiectele comandantului
nu prezint` riscul de a suscita opozi]ie,
a[a cum se întâmpl` adesea, atunci
comandantul va face uz de întreaga
sa libertate de expresie. Dac` îns`
organiza]ia se afl` într-o situa]ie dificil`
sau proiectele comandantului sunt
discutabile, atunci acesta se va folosi
de a[a-numitul limbaj managerial de
lemn pentru a evita reac]iile negative ale
subordona]ilor – care ar putea afecta buna
func]ionare a organiza]iei – [i îi va invita pe
ace[tia la depunerea unui efort sus]inut
pentru dep`[irea problemelor [i îndeplinirea
sarcinilor primite. Prin intermediul limbajului
managerial de lemn, comandantul poate
transmite cu u[urin]` informa]ii, nu
întotdeauna perfect conforme cu realitatea,
care îl ajut` s`-[i ating` scopurile – spre
exemplu, c` organiza]ia este prosper`, c`
eventualele dificult`]i care au ap`rut au un
impact minim asupra oamenilor [i
organiza]iei –, s` nu fac` afirma]ii care ar
Dialogurile dintre militari trebuie s`
fie deschise [i neîngr`dite de
orgolii.
„ 2005 „
septembrie „
putea fi infirmate de evolu]ia viitoare a
evenimentelor, s` dea impresia c` [tie ce va
urma [i c` toate actele [i deciziile sale
manageriale sunt coerente [i conforme cu o
politic` clar determinat`.
Limbajul managerial de lemn poate fi
folosit în dou` sensuri de c`tre comandan]i.
Pe de o parte, este util în încerc`rile de a-i
lini[ti pe subordona]i – uneori, chiar pe
comandan]ii în[i[i – [i, pe de alt` parte, este
un instrument eficient de ascundere a lipsei
de informa]ii, de t`inuire sau deformare a
adev`rului în interesul celui care îl utilizeaz`.
Un alt scop al limbajului managerial de lemn
poate fi [i motivarea salaria]ilor,
persuadarea lor de a participa la
îndeplinirea unor sarcini.
Speciali[tii afirm` c` acest tip de limbaj
este foarte asem`n`tor cu limbajul politic,
comunicarea din organiza]ie fiind
asem`n`toare cu cea politic`.
Managementul aparen]elor, prin intermediul
limbajului de lemn, poate fi momentan sau
temporar util, practicat îns` pe perioade mai
lungi duce la apari]ia sau agravarea unor
probleme din cadrul organiza]iei, la
facilitarea declan[`rii unor situa]ii de criz`.
Circula]ia informa]iei între transmi]`tor [i
receptor în organiza]ia militar`, precum [i
în]elegerea corect` a mesajelor nu sunt
afectate numai de barierele comunica]ionale
prezentate, ci [i de a[a-numitele
distorsiuni perceptive : z s tereotipul –
categorizarea pe baza unor informa]ii
incomplete [i incorecte; z efectul de halo –
prima impresie, pozitiv` sau negativ`,
asupra unei persoane duce la evalu`ri,
adesea nejustificate, pozitive, respectiv
negative ale acelei persoane [i informa]iilor
pe care ea le vehiculeaz` afectând, astfel,
comunicarea prin distorsionarea realit`]ii;
z ap`rarea perceptiv` – apare atunci când
cele afirmate de emi]`tor vin în contradic]ie
cu propriul set perceptiv al receptorului [i se
manifest` prin reac]ii defensive de genul:
„ SPIRIT MILITAR MODERN

Una dintre principalele preocup`ri
ale comandan]ilor este eficientizarea
comunic`rii organiza]ionale.
refuz, evitare, protejare, ra]ionalizare.
Ap`rarea perceptiv` reprezint` un factor
important care influen]eaz` modul de
receptare a schimb`rilor [i ideilor noi, a
modific`rilor de orice natur` în desf`[urarea
activit`]ilor [i eviden]iaz` mecanismele
conservatoare, iner]iale ale persoanei în
cauz`; z polarizarea percep]iei – tendin]a
obi[nuit` de a evalua calit`]ile persoanelor [i
mesajelor acestora prin aprecieri pozitive
sau negative categorice, aflate la extreme,
ignorând paleta larg` a tuturor variantelor
intermediare.
Eficientizarea comunic`rii
comunic`rii,
inclusiv în mediul militar, trebuie s` se
realizeze la toate cele trei niveluri:
individual , al conducerii [i organiza]ional,
nu doar prin înl`turarea surselor
fenomenelor perturbatoare, ci [i prin
modalit`]i specifice.
Dezvoltarea competen]elor de
comunicare, a ascult`rii active [i a empatiei
SPIRIT MILITAR MODERN „ septembrie „ 2005
sunt doar câteva din posibilele direc]ii de
optimizare a comunic`rii la nivel individual,
care pot fi incluse în programe speciale de
formare [i perfec]ionare profesional` nu
doar a viitoarelor cadre militare, ci [i a celor
care activeaz` deja în sistemul militar.
Pe lâng` dezvoltarea acestor abilit`]i
necesare [i valoroase, în cazul cadrelor
militare cu func]ii de conducere, programele
de dezvoltare profesional` pot folosi pentru
eficientizarea comunic`rii la nivelul
conducerii [i alte metode, cum ar fi: evitarea
limbajului de lemn managerial, politica u[ilor
deschise [i a scrisorilor de la angaja]i,
prezentarea motivelor care au stat la baza
ordinelor, furnizarea frecvent` a feedback-ului
autentic, pozitiv, motivant.
În sfâr[it, la nivel organiza]ional,
optimizarea comunic`rii se poate face prin
m`suri ca: flexibilizarea circuitului
informa]ional, utilizarea inteligent` a
zvonurilor, crearea unui climat
comunica]ional deschis, suportiv,
determinarea precis` a necesarului
informa]ional [i chiar crearea unui nou
sistem informa]ional. Modalit`]ile de
optimizare a comunic`rii sunt instrumente
Studii, articole
utile pentru schimbarea [i dezvoltarea
organiza]ional` [i pot fi introduse cu u[urin]`
în cadrul unor necesare programe de
formare, perfec]ionare [i dezvoltare
profesional`.„
BIBLIOGRAFIE
Avr`mescu, Ana Raluca, Aspecte ale
specificului comunic`rii în organiza]ia militar`, în
Psihologie Aplicat` în mediul militar, Editura
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, Bucure[ti, 2005.
Cracsner, Constantin-Edmond, Elemente de
Psihologie Militar`, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare, Bucure[ti, 2003.
Mathias R.L., Nica P.C., Rusu C. (coord.),
Managementul resurselor umane , Editura
Economic`, Bucure[ti, 1997.
Ro[ca Constantin, Pandelic` Ionu], Strategii
[i politici de personal-Preg`tirea profesioanl` [i
cariera personalului, Editura Certi, Craiova, 2002.
Slama-Cazacu, Tatiana, Strategeme
comunica]ionale [i manipularea, Editura Polirom,
Ia[i, 2000.
Vl`sceanu Mihaela, Organiza]ii si
comportament organiza]ional, Editura Polirom,
Ia[i, 2003.
Zlate Mielu, Tratat de psihologie
organiza]ional-managerial`, Editura Polirom, Ia[i,
2004.
25