Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
8Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Beldiman Corneliu Buletinul Muzeului Teohari Antonescu Giugiu 10 p. 93-146

Beldiman Corneliu Buletinul Muzeului Teohari Antonescu Giugiu 10 p. 93-146

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,358|Likes:
Published by beldidi
Ancient bone & antler industry of Romania
Ancient bone & antler industry of Romania

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: beldidi on Feb 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/12/2013

pdf

text

original

 
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
I. INTRODUCERE
Studiul industriei preistorice a materiilor dureanimale: istoricul cercetărilor, evoluţia concepţiilormetodologice, probleme actuale
Corneliu Beldiman
L’étude de l’industrie préhistorique des matières dures animales:historique des recherches et des approches méthodologiques,problèmes actuels – Résumé
En utilisant les résultats des recherches récentes, publiées dans des nombreuses articles, études,synthèses etc. - (voir la bibliographie), l’ouvrage passe brièvement en revue les étapes et lesapproches variées développées principalement en France dans l’étude de l’industrie des matièresdures animales – os, bois de cervidés, ivoire, dents, coquillage etc. Ensuite, on présente les résultatset le progrès enregistrés dans ce domaine en Roumanie, dans un premier essai de jaloner l’historiquedes recherches et de faire le point sur la valeur des différents voies méthodologiques.Les objets préhistoriques en matières dures animales découvertes en Roumanie (et datès dès lePaléolithique supérieur/Aurignacien jusquà la fin du Néolithique) constituent des lots très nombreusesayant un potentiel documentaire très important, mais jusqu’aujourd’hui sous-exploité. Sauf quelquesexceptions, dès les derniers décennies du XIX
ème
siècle, ces matériaux ont été sommairement publiés,simplement mentionnés dans les rapports de fouillles, synthèses etc. ou, malheureusemenet, restentencore inédites et apparement oubliés dans les collections des musées.Les approches plus detailées sont de type “traditionnel” (marquées par tendences “déscriptionistes”et “fonctionalistes”) et dominent encore l’étude des ces catégories de vestiges. En révanche, dans ladernière décade on assiste à l’orientation plus ferme vers l’assimilation et l’application des canonsméthodologiques élaborés par les chercheurs français (H. Camps-Fabrer, D. Stordeur, I. Sidéra etautres), ayant pour but l’élaboration d’études basés sur une approche systématique integrée, afin devaloriser le potentiel informationnel spécifique de ce genre d’artefacts. Cette demarche tend vers unecompatibilité de plus en plus serrée avec les ouvrages de référence elaborées en milieu scientifiqueoccidental, et ayant comme conséquance (entre autres) l’assimilation rapide des résultats dans lecircuit international. Parmi ces derniers résultats on peut mentionner: l’élaboration de plusieursétudes et articles – voir la bibliographie; la participation aux travaux du Colloque International deTreignes (1993) (deux communications présentées par C. Beldiman); les contributions aux
Fichestypologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahier VI. Eléments récépteurs
, Treignes, 1993(sur la direction de H. Camps-Fabrer) et autres.
1. Cuvânt de început
Cercetările arheologice desfăşurate în ultimele patru decenii pe teritoriul României au adus con-tribuţii majore la elucidarea problematicii atât deample şi complexe legate de geneza şi dezvoltareadiverselor culturi preistorice, amploarea populăriişi conţinutul specific al proceselor adaptative, con-tactele şi influenţele exercitate de curentele cultu-rale din ariile geografice adiacente sau mai depăr-tate de zona balcano-carpato-dunăreană etc.Importanţa acestei problematici rămâne vitală pentru înţelegerea evoluţiei istorice pe spaţii
 
94
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Corneliu Beldiman
geografice întinse, de-a lungul mileniilor 30 – 6 î.Cr. (paleoliticul superior – neoliticultimpuriu).Pe planul crono-cultural definit mai sus,eforturile recente ale cercetării româneşti de profils-au orientat spre analiza de ansamblu a evoluţieicomunităţilor preistorice din spaţiul nostru, întentativa de definire mai exactă a aspectelor regionale, a etapelor şi fazelor de dezvoltare, araporturilor cultural-cronologice dintre comuni-tăţile respective.Drept rezultat conturat în etapa actuală acercetărilor, se poate evidenţia definirea caracte-risticilor generale şi a aspectelor unor orizonturi,culturi şi complexe culturale: aurignaciană,gravettiană (paleoliticul superior); epigravettianăsau tardigravettiană de aspect mediteranean(paleoliticul final); Schela Cladovei (mezolitic);grupul cultural/orizontul Gura Baciului – Cârceasau cultura PreCriş; culturile Starcčevo-Criş şiVinča (neolitic timpuriu şi eneolitic).Aşa cum deja s-a subliniat recent pentru epocaneolitică (Paul 1989, p. 25; Paul 1995b, p. 67), înactuala etapă a cercetării, caracterizată prinacumularea unei mase documentare imense şi prinfacilităţile sporite ale accesului la datele circuituluiştiinţific al domeniului, apare drept imperioasănecesitatea definirii cât mai exacte a aspectelor diverselor culturi materiale preistorice de peteritoriul României.O astfel de tentativă se poate solda cu rezultateviabile numai prin studierea şi publicarea unuinumăr cât mai mare de piese din ansamblul mate-rialelor rezultate prin cercetări intensive, însoţitede observaţii stratigrafice judicioase. Soluţiile celemai eficiente ale problemei se dovedesc a fi ela- borarea unor monografii de aşezări dintr-o zonăsau regiune dată (chiar dacă ele reflectă un anumitstudiu al cercetărilor, acestea putându-se derula încontinuare), ca şi abordarea monografică a unor categorii specifice de descoperiri (ceramică, uneltelitice, artefacte diverse din materii dure animale,metal, piese de port şi de podoabă etc.).În contextul amplu delimitat mai sus se înscrieşi efortul cercetării orientat spre cunoaşterea şidefinirea clară a conţinutului culturii materiale, prin studiul aprofundat al
diferitelor categorii devestigii
.Cum este firesc, datorită cantităţii apreciabile,sesizabilă în toate siturile cercetate, prin gamatipologică variată şi rolul de indicator crono-cul-tural sensibil, materialele litice (pentru culturile paleolitice) şi ceramica (pentru culturile neolitice)au ocupat şi continuă să ocupe locul privilegiat încadrul oricărui demers analitic privind epocilerespective.În acelaşi timp, alte categorii de materiale,rămase adesea, până recent (din punctul de vedereal studiului) pe plan secund sau chiar neglijate, sedovedesc a fi vectori purtători de informaţii unicerelative la diversele aspecte ale vieţii comunităţilor respective, conturând, completând sau întregindtabloul complex al culturii materiale, al achiziţiilor şi evoluţiei în plan tehnologic, al paleoeconomiei,al manifestărilor spirituale.Dintre aceste categorii de materiale menţi-onăm: industria litică şlefuită şi cioplită; ustensilelediverse din lut ars şi piatră; industria materiilor dure animale; piesele de lemn; plastica antropo- şizoomorfă; resturile paleofaunistice etc.Diversele categorii de obiecte aparţinând
industriei osului
(respectiv
industriei substan-ţelor/materiilor dure animale = IMDA
: artefactede os, corn de cervide, fildeş, dentiţie, cochiliietc.) au ocupat un loc central în activităţile desubzistenţă curente ale diverselor populaţii preistorice. Studiul lor furnizează informaţii foartevaloroase – încă insuficient exploatate – legate deaspectele paleoeconomice specifice fiecărei culturişi epoci, reflex al adaptării optime într-un cadruecologic dat.
2. Obiectivele studiului
În ultimul deceniu şi jumătate se constată şiîn România manifestarea interesului crescând pentru studiul sistematic al IMDA preistorice(culturile epocilor paleolitică, mezolitică şineo-eneolitică).Parte integrantă a tezei de doctorat a autorului,studiul de faţă, a cărui apariţie este prilejuită de publicarea unui nou număr al revistei Muzeului„Teohari Antonescu“ din Giurgiu (intrate deja cusucces în circuitul ştiinţific românesc şi interna-ţional) vizează conturarea scopurilor pe care şi le propune abordarea integrată a IMDA preistorice, precum şi decelarea principalelor etape alecercetării şi a concepţiilor metodologice.În privinţa cercetării româneşti a domeniului,obiectivele acestui demers vizează:
 
95
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
 
valorificarea descoperirilor din spaţiulnostru (înţeles în sensul graniţelor actuale) prin adoptarea metodologiei unitare actuale promovată de
 Fişele tipologice
şi
Comisiade nomenclatură
, în scopul exploatăriiexhaustive a informaţiilor şi al asimilăriirapide şi eficiente a rezultatelor în circuitulştiinţific naţional şi internaţional;în acelaşi timp, accentul se pune perelevarea importanţei crono-culturale şievolutiv-tehnologice a materialelor dinRomânia în context regional şi european,reliefarea specificităţilor legate de gamatipologică, exploatarea materiilor prime, aspeciilor animale respective şi a trăsăturilor  paleoeconomiei.Strategia cercetării actuale româneşti a IMDA preistorice urreşte realizarea unor studiicentrate pe loturi de obiecte bine reperate înstratigrafia verticală şi în cadrul complexelor (pecât posibil, datate absolut).Aceste studii îşi propun epuizarea aspectelor  problematicii specifice, legate de:morfologie-morfometrie;studiu tehnic - alegerea materiei prime şicriteriile ei; procedee de fabricare şi locul lor în cadrul„lanţului operator“;reconstituirea experimentală a procesuluide confecţionare, potrivit observaţiilor făcute pe materialul arheologic;localizarea, definirea şi interpretarea frac-turilor şi a urmelor de utilizare pe suprafe-ţele obiectelor, inclusiv prin recurgerea lamijloacele optice de observare;formularea, pe această bază, a ipotezelor funcţionale;corelarea informaţiilor astfel obţinute cudatele asocierilor specifice în contextele
in situ
de origine;verificarea ipotezelor funcţionalităţii prinfolosirea datelor publicate ale studiilor experimentale.Pe aceste coordonate, studiul general va ficaracterizat de o derulare sincronică etapizată,respectiv pe culturi arheologice. Prima etapă oconstituie abordarea exhaustivă a categoriilor tipologice din cadrul unui sit; urmează analizacomparativă a loturilor complete de materiale(respectiv, toate categoriile tipologice) din siturilecontemporane cultural, cunoscute într-o regiunedată şi apoi în zone mai largi.Astfel, se crează premisele studiului com- parativ al culturilor unei epoci şi al diferitelor epoci preistorice, la scară geografică mai mult saumai puţin extinsă (= context inter - regional/con-tinental).Recent, autorul rândurilor de faţă a definitivat(ca teză de doctorat) prima sinteză amplă asupraIMDA preistorice de pe teritoriul României.Sub raport cultural, s-au avut în vederedescoperirile eşalonate pe circa 25 de milenii(30 - 6 î.Cr.), aparţinând IMDA provenind dinaşezările datate în:
 
paleoliticul superior
(culturile aurignacianăşi gravettiană);
epipaleolitic
(cultura tardigravettiană deaspect mediteranean);
mezolitic
(cultura Schela Cladovei);
 
neolitic timpuriu
- culturile atribuite celuimai vechi orizont neolitic studiat pe teri-toriul României (PreCriş/Gura Baciu-lui-Cârcea, paralelizat cu Proto-Sesklo), pentru care adoptăm (după I. Paul 1989,1995b), denumirea de
aspect cultural/ cultură PreCriş
. De asemenea, au fostanalizate materialele IMDA din aşezările
culturii Starčevo-Criş
, fazele a II-a – aIV-a, precum şi acelea din aşezările
culturii Vinča, faza A
.Demersul amintit a fost posibil datorităacumulării unei mase documentare apreciabile;spre exemplu, în perioada postbelică au fostdescoperite şi studiate aşezări - cheie pentruînţelegerea populării şi conţinutului cultural în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şirelative la începuturile vieţii neolitice pe teritoriulRomâniei. În acest sens, menţionăm pe cele de laBistricioara – „Lutărie“ Crasnaleuca şi CotuMiculinţi, Lespezi; Dubova – „Cuina Turcului“, jud. Mehedii; Drobeta Tr. Severin/SchelaCladovei, Ostrovul Corbului; Cluj-Napoca/GuraBaciului şi Ocna Sibiului – „Triguri“ ş.a.Abordarea cercetării IMDA preistorice dinRomânia în perspectivă regională şi globală ni s-a părut de extremă necesitate, atât pentru definireagamei tipologice, a ponderii diferitelor tipuri dematerii prime utilizate etc. în fiecare sit şi la nivelgeneral, cât şi pentru precizarea aspectelor ţinândde achiziţiile tehnologice şi evoluţia lor (criteriile

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mircea Mihailov liked this
ieliza liked this
tehasus liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->