Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Maitreyi - Mircea Eliade

Maitreyi - Mircea Eliade

Ratings: (0)|Views: 2,310|Likes:
Published by Andreea Radici

More info:

Published by: Andreea Radici on Feb 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

 
 Maitreyi 
de Mircea Eliade
Mircea Eliade s-a afirmat deopotriva ca istoric al religiilor, dar si ca prozator.Intotdeauna a fost fascinat dereligiile lumii.Cartile „Tratat de istorie a religiilor” si „Istoria credintelor si ideilor religioase” dovedesc tocmaiaceasta calitate.Romanul „Maitreyi” marturiseste pasiunea autorului concret pentru spatiul indic, pe care il vizitase.Asadar,romanul poate fi considerat unul al experientei, intrucat porneste de la niste evenimente ce au apartinut realitatii.Tanarul Mircea Eliade o cunoaste pe Maitreyi Devi, fata bengaleza, de care se indragosteste.Intre cei doi aexistat o legatura spirituala foarte sincera, insa nimic mai mult.In roman, Allan reprezinta un alter ego al autorului.Intregul text este conceput sub forma unui jurnal, in careAllan povesteste experienta erotica dintre el si Maitreyi.Intr-adevar, romanul porneste de la o realitate concreta,insa nu poate fi confundat de acesta.Gerard Genette sustinea pe buna dreptate ca literatura apartine diegezei careimplica fictiunea si nu mimesisului (reproducerea realitatii).Povestea de iubire dintre cei doi protagonisti ai romanului a determinat-o pe adevarata Maitreyi Devi sascrie, la randul ei, un roman intitulat „Dragostea nu moare” in care isi prezinta propria perspectiva asupraevenimentelor din trecut.Romanul lui Eliade implica o confruntare intre doua tipuri de civilizatie: cea occidentala, reprezentata deAllan si aceea de tip bengalez, individualizata prin Maitreyi.Cei doi indragostiti vor fi fascinati si de diferentelede mentalitate care ii despart.Chiar daca Allan, ca american, nu va intelege ritualurile bengaleze, va fi treptatabsorbit in acest joc initiatic, a carui miza devine Maitreyi.Titlul romanului este unul subiectal, in conformitate cu clasificarea lui Gerard Genette din „Seuils”.Maitreyieste cel de-al doilea personaj important al romanului, primul fiind Allan, care isi atribuie mai multe functii: dereprezentare a realitatii ca narator, de actiune, ca personaj, dar si de lector, al propriului jurnal.Exista in roman, asa cum remarca si Eugen Simion, mai multe timpuri: cel al relatiei cu Maitreyi, timpulscriiturii si apoi, cel al lecturii.Cand va reciti jurnalul, Allan va reveni cu noi comentarii, intelegand-o de dataaceasta intr-un alt fel pe Maitreyi.El va invata sa o cunoasca treptat pe aceasta fata bengaleza, care la inceputnu-i inspirase decat dispret.Semnificativ este faptul ca se prezinta, ca in „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” de CamilPetrescu, o singura perspectiva a naratorului intradiegetic.Asemenea lui Stefan Gheorghidiu, Allan apartinetipologiei intelectualului, care isi analizeaza cu multa luciditate trairile.Homodiegeza implica stilul confesiv,caracteristic jurnalului.Tipul narativ este unul actorial, daca avem in vedere clasificarea lui Jaap Lientvelt din„Punctul de vedere”.Perspectiva fiind subiectiva, se identifica focalizarii interne (Gerard Genette - „FiguresIII”) si viziunea „avec” (Jean Pouillon - „Timp si roman”).Toate aceste elemente sunt trasaturi ale romanului deanaliza psihologic, implicit ale romanului ionic, de care amintea Nicolae Manolescu in „Arca lui Noe”.Temele fundamentale din roman sunt erosul si ludicul.Intre cei doi indragostiti, iubirea apare in mod pradat.Prima privire, un motiv semnificativ intr-un text de o asemenea factura, ii apartine lui Allan si este de ordinnegator.Naratorul personaj marturiseste in jurnalul sau acea „ciudata tresarire, urmata de foarte surprinzator dispret”, pe care a avut-o cand a vazuto pentru prima oara pe Maitreyi.In „Fragmente dintr-un discursindragostit”, Jean Rousset observa ca prima privire este deosebit de importanta, pentru ca poate declansafascinatia sau antipatia.Sintagma ciudata tresarise anticipeaza curiozitatea pe care o va avea Allan mai tarziu, inraport cu Maitreyi.Chiar daca i se va parea urata, initial, Allan se va obisnui treptat cu un alt tip de frumusete specific spatiului bengalez.Intre femeile pe care le cunoscuse Allan pana atunci, care erau in general americane, si Maitrey existao mare deosebire.De fapt, doua tipuri de estetica se afla acum in confruntare: frumusetea de tip european si cea bengaleza.Pentru Allan, Maitreyi este o enigma, la fel ca tot spatiul pe care il intruchipeaza.Tema enigmaticuluifeminin se regaseste si in romanul „Enigma Otiliei” de George Calinescu.Pentru cei doi barbati, Felix siPascalopol, Otilia reprezinta o enigma.Si Victor Petrini din „Cel mai iubit dintre pamanteni” va fi fascinat deacea „necunoscuta trecatoare”, despre care va afla mai tarziu ca se numeste Matilda.Allan vede in Maitreyi unadevarat mister.Ea este „mai tainica si mai fascinanta ca o legenda, catre care ma simteam atras si dezarmat”.Toate acele patru tipuri de iubire pe care le aminteste Stendhal in „Despre dragoste” se regasesc pe parcursultextului.Este vorba despre iubirea ca pasiune, ca vanitate, iubirea fizica, dar si cea estetica si de gust.Aceasta din
 
urma se va declansa odata cu patrunderea lui Allan in casa lui Maitreyi, la invitatia lui Narendra Sen, tatalacesteia.Allan va contempla cu admiratie sariurile traditionale pe care le poarta Maitreyi, in functie de anumitemomente ale zilei.Aproape fara sa-si dea seama, Allan se indragosteste in totalitate, desi neaga aceasta iubire in jurnalul sau: „Eu nu o iubesc [...] ma tulbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit.Ma amuz numai.”.In acelasi jurnal, Allan va marturisi si atractia sa, din ce in ce mai puternica, pentru aceasta fata, care ii dezvaluie o altarealitate: „Nu are o frumusete regulata, ci dincolo de canoane, excesiva pana la razvratire, fermecatoare pana insensul magic al cuvantului”.Chiar de la prima intalnire cu Maitreyi se remarca, din partea naratorului personaj,acea contemplare a trupului, de un galben intunecat, atat de tulburator, atat de putin feminin „de parca ar fi fostmai mult al unei zeite”.Erosul reprezinta pentru cei doi o forma de initiere in civilizatiile de care apartin.Si Maitreyi este atrasa demitul culturii occidentale.Romanul iubirii se constituie gradat, prin gesturi pe care Allan va invata treptat sa leinteleaga.Obisnuit cu mentalitatea europeana, Allan nu vede decat suprafata unor realitati.Nu va intelege, deexemplu, decat mai tarziu, de ce Maitreyi s-a considerat logodita cu un tanar care i-a daruit 6 ghirlande intr-untemplu.Pentru indieni, actul daruirii este unul sacru.In toate religiile, darul a fost echivalat la inceput cuofrandele aduse zeilor, care puteau fi in acest mod, induplecati.Asadar, a darui inseamna a te integra intr-unritual, creand o relatie intre cel care da si cel care primeste.Lui Allan i-a trebuit mult timp pentru a deslusisufletul bengalez, mult mai aproape de sacralitate decat omul european.La fel ca Otilia, MAitreyi este un amestec fascinant intre maturitate si inocenta.Desi este foarte tanara,Maitreyi scrie poezii, tine conferinte pe teme filosofice si este apreciata de Tagore, unul dintre cei maiimportanti poeti indieni.La un moment dat, ii va arata lui Allan o suvita de par pe care i-o daruise Tagore,maestrul ei spiritual, de care nu se credea indragostita.Din acel moment, Allan va trai obsesia rivalului ce senaste din gelozie.In „Semiotica pasiunilor”, Greimas si Fontanille considera gelozia consubstantiala iubirii.Spredeosebire de Stefan Gheorghidiu, Allan nu va atinge limita extrema a acestui sentiment, pentru ca el ii vadovedi ca intr-adevar o iubeste.O prima etapa a erosului este reprezentata de intalnirile celor doi din biblioteca.Dialogul ajunge sa setransforme intr-un joc, care devine unul al iubirii.Pentru a se putea vedea mai des, cei doi iti propun sa se invetereciproc: Allan ii preda lui Maitreyi limba franceza, iar ea lui, limba bengali.Inca o data, Allan este surprins dereactiile ei.Maitreyi considera limbajul ca o forma concreta de exprimare, nu abstracta, asa cum este obisnuit savada europeanul.In momentul in care Maitreyi rosteste: „- Je suis jeune fille”, ea se recunoaste in acest enunt,ceea ce il surprinde pe Allan.O alta etapa a iubirii este simbolizata de scena daruirii unei flori.MAitreyi va rupe din gradina o floare, petulpina careia va infasura un fir din parul ei.Allan va arunca floarea, considerand gestul ca un act banal.A douazi, Maitreyi va dori sa-si vada floarea.Pentru a-i face pe plac, Allan va rupe o alta floare, identica primei, insaMaitreyi va recunoaste ca nu este cea daruita de ea.In acel moment se va arata foarte fericit, fapt ce-l vasurprinde pe Allan.Ea se simte eliberata de acesta, pentru ca firul de par pe care il atasase in jurul floriireprezenta o parte din ea.Pentru Maitreyi, totul inseamna o daruire, in primul rand de ordin spiritual.Cele maimarunte gesturi sunt incarcate de o semnificatie aparte, iar Allan va constientiza misterul acestui sufletcomplicat.Reprosul pe care i-l face Maitreyi, cand ii spune: „-Nu stii sa te joci!”, inseamna tocmai aceasta diferenta deoptica.Allan va intui pe parcurs toate aceste mici ritualuri, care incep sa-l cucereasca.Jocul cuvintelor, dar si almiscarilor implica respectarea unor reguli cu care omul bengalez este obisnuit de la nastere.In „Homo ludens”,Johan Huizinga diferentiaza intre joc si joaca.Jocul este perceput ca o activitate serioasa, cu reguli stricte si precise, pe care trebuie sa le respecte toti participantii.In opozitie se situeaza joaca, o actiune neserioasa, dedragul divertismentului.Chiar daca la inceput Allan va practica joaca, crezand ca in acest fel va pune stapanire pe sufletul lui Maitreyi, se va lasa antrenata pe parcurs in spiritul jocului.Va invata treptat sa pretuiasca acelegesturi care i se parusera lipsite importanta.In comunitatea bengali, exista si ritualul atingerii trupului, ca daruire spirituala.Numai anumite parti ale picioarelor se ating, creandu-se o comuniune sufleteasca, eliberata de orice fel de vulgaritate.Allan priveste prinochii europeanului aceste atingeri, care inseamna pentru el pura senzualitate.Abia apoi va intelege ca trupul esteun text sacru si aceste apropieri nu au nicio legatura cu senzualitatea.Va fi frapat si de marturisirea lui Maitreyi, ca a fost indragostita de un copac, numit de ea „copacul cu 7frunze”.In „Dictionarul de simboluri”, Alain Gherbrant si Jean Chevalier observa ca 7 este o cifra cosmica,

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Elena-Alina Popa liked this
Anna Maria Bodur liked this
Nico Mytz liked this
Gina Iuliana liked this
Adriana Varna liked this
paul_380039730 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->