Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
111Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Portofoliu - literatura comparata

Portofoliu - literatura comparata

Ratings: (0)|Views: 5,722 |Likes:
Published by remaerdevol
Literatura comparata si imaginar cultural. Circulatia miturilor, sensurilor si simbolurilor in imaginarul antic

Modelul grec/Dialogul civilizatiei romane si a literaturii latine cu modelul grec

. Configuratii arhetipale si forme literare in Evul Mediu
Literatura comparata si imaginar cultural. Circulatia miturilor, sensurilor si simbolurilor in imaginarul antic

Modelul grec/Dialogul civilizatiei romane si a literaturii latine cu modelul grec

. Configuratii arhetipale si forme literare in Evul Mediu

More info:

Published by: remaerdevol on Feb 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2014

pdf

text

original

 
Modulul I. Literatura comparata si imaginar cultural. Circulatiamiturilor, sensurilor si simbolurilor in imaginarul antic
1.
Ce este imaginarul?
“Imaginarul” functioneaza ca un cuvant sincretic, avand legatura cu totceea ce este proces de reprezentare simbolica, cu procesele de naratiune mitica,cu mitul in care individul sau indivizii capata sens, de la credintele religioase,filosofice la creatia artistica; gandirea umana neputand sa modeleze totul inabstract, trebuie sa treaca prin naratiuni, prin simbolizari.
Ce sunt arhetipurile?
Arhetipurile par a fi imagini, motive, simboluri. Insa, ca urmare a criticilorcelor care au respins ideea de arhetip ca fiind complet falsa, in „Analiza viselor”, Jung corecteaza ideea ca arhetipurile ar fi imaginile in sine: „Arhetipurile rezida intendinta de a reprezenta asemenea motive, reprezentare care poate variaconsiderabil in detalii, fara a-si pierde schema fundamentala. Exista, de pilda,multe reprezentari ale motivului fratilor dusmani, dar motivul insusi ramaneacelasi.” Totusi nu pare ca ar contrazice ideea de arhetip ca imagine, ci a afirmafaptul ca este o schema foarte generala care se imbraca cu detalii in functie deindivid. Jung considera ca alaturi de constiinta, care are ca apendice inconstietulpersonal, mai exista si cel de-al doilea sistem psihic, al carui natura estecolectiva, nonpersonala. Arhetipurile nu se formeaza in timpul vietii, ci suntforme preexistente, mostenite ereditar, reprezinta „imagini primordiale”,„reprezentari colective”, „reziduri arhaice”, zestrea culturala innascuta aomenirii, avand caracter universal, fiind prezent la toti oamenii.
Care sunt textele antice si care sunt principalele lor simboluriarhetipale ?
Se suprapun imagini simbolice ca : magicianul, batranul intelept, maestrul,Hermes, Orfeu, Zarathustra, care ar functiona in vise si fantasme reprezentand« arhetipul spiritului », nascut pe vestigii ale arhetipurilor transformariicompensatorii a unor lipsuri sufletesti
Romanele Mesei Rotunde
structura tematica ce va traversa literaturalumii, atat cea sacra, cat si cea profana, maestrul si discipolul. Eroul Ghilgamesalaturi de Utnapistim. Ulise alaturi de orbul Tiresias. Orice structura arhetipal-simbolica contine o valoare existentiala, adica vizeaza o realitate sau o situatiecare angajeaza existenta umana.1
 
Poemul lui Etana
, din corpusul literar asiro-babilonian, isi pune eroulmitic (Etana) in situatia de a obtine raspunsul la intrebarea sa vizand posibilitateanemuririi(prin urmasi). Textele vedice, in care zeitatile Siva (furtunosul) si Visnu (echilibrul) nusunt individualitati separate, dupa cum in brahmanism intelepciune textelorupanisadice echivaleaza sinele uman si cel divin.
Cartea Tibetana a Mortilor
proiecteaza vedeniile inspaimantatoare alemortii cu plasmuiri ale constiintei care pot fi depasite.
Rig-Veda
– contine rituri si simboluri ale nemuririi: fuziuni de principii sunsemnul unei zeitati supreme, care domina in eternitate ritmurile lumii. Roata, casimbol al eternitatii, carul ca imaginea lumii.Calul indic, ca si taurul sumerian, reprezinta cosmosul, pana la a devenisinonim cu creatorul lumii (Rama, din epopeea
Ramayana
se naste simbolic dinsacrificul calului, ca avatar al lui Visnu).Calul soare are ca metamorfoza
vulturul
pe spinarea caruia estereprezentat Visnu-soarele.
Epopeea lui Ghilgames – model exemplar al cautarii umane
Drumul pe care porneste un erou aflat la inceputurile cautarilor de sens dinistoria culturii, Ghilgames, este o metafora a nelinistii nascute din teama demoarte, demon interior care ii apare neimblanzitului erou odata cu moarteaprietenului sau Enkidu ; incercarile de tip eroic la care este supus eroul, calatorprin tunelul intunecos pazit de oamenii scorpioni, timp de douasprezece trepte deintuneric, ispitirea zeitei Siduri cu tentatiile si bucuriile lumii terestre, traversareaapelor mortii, ilustreaza conditia umana dramatica, definita prin esecul in fataeternitatii. Acest sens global dat drumului parcurs de eroul sumerian este fixat peun arhetip central, care va avea o larga circulatie : « somnul ». Ajuns in brateleterifiantelor spaime ale mortii, dupa ce refuza hierogamia propusa de zeita Istar,Ghilgames are ca tinta a drumului domeniul lui Utnapistim, care poate sa-idezvaluiasca lucrul ascuns muritorilor : « taina mortii » . A invinge somnulinseamna a ramane treaz, o proba spirituala de concentrare, caci vointa eternanu cunoaste somnul. Adormind, eroul se pregateste de moarte, care-l urmarestecu esecuri existentiale succesive, prezente in text prin constelatii de imaginisimbolice : rataceste in pustiu si pierde floarea vietii eterne, nestapanindu-sidorinta de a intra in apa racoritoare a izvorului (o apa oglinda, a trecerii) ; nudescifreaza sensul gestului violent cu care taie copacul, episod organizat in treitrepte simbolice : un sarpe la radacina (animalul sacru, initiat, prin excelenta), unvultur in varf (semn al sacrului transcendent, al zborului), o cucuvea in scorbura(semn al vederii interioare). Distrugerea copacului
axis mundi
, corespundecondamnarii eroului la « casa pulberii », in care se afla toti cei care au existatinaintea lui.2
 
3. Ce inseamna transpunere alegorica a raporturilor sacrului cuprofanul ?
Vorbim despre simbol in sensul transpunerii alegorice sau metaforice araporturilor profanului cu sacrul (reprezentarea mitica a « oului primordial » camod simbolic al genezei cosmosului), depasind astfel realitatea concreta sisugerand fondul sacru al lumii. Intr-un fel, asa functioneaza si creatia poetica,depasind metaforic jocul primar al lumii, incifrand metaforic imaginile desprelume si despre individ.
4. Identificati urmatoarele arhetipuri si plasati-le in textele in carefunctioneaza semnificatiile lor :a) Creatia cosmogonicab) Timp sacru/timp profanc) Calatoria si treptele eid) Raportul etern/trecatore) Moarte/depasirea ei
Cosmogoniile proiecteaza creatia pe fragmentarea unei unitati primordialesi de aici tehnicile mistice de unire a contrariilor dupa modelul mitic alandroginului sau al sacrificiului. Sacrificiul vazut ca modalitate superioara decirculatie a energiei sacre in univers (sacrificiul lui Osiris, sacrificiul Ifigeniei,sacrificiul fiului lui Avraam, sacrificiul christic), are in centru moartea violenta princare se opereaza un urias transfer : viata concentrata intr-o persoana depasesteaceasta persoana si se manifesta la scara cosmica si colectiva . O singura fiintase transforma in Cosmos sau renaste multiplicata ; este aici schema arhetipala atotalitatii primordiale distruse si fragmentate prin actul creatiei (de aici structurimitice avand in comun moartea cruda careia ii cad prada tinerii :Tammuz, iubitulzeitei Istar, Osiris, sotul zeitei Isis).Mircea Eliade apreciaza ca modelele umane sunt nascute din aceea caomul imita gesturile paradigmatice ale zeilor, le repata actiunile, existand ocontinuitate lineara intre imaginarul religiilor arhaice si al crestinismului,islamismului sau budismului, prin imitatio dei. Analogia om-cosmos, om-univers,sta la baza constructiei simbolice, care actioneaza in egala masura asuprarelatiilor omului cu sine, cat si cu transcendenta cosmica, dupa modelul in carecomplexul simbolic al ascensiunii ritualice (muntele) ori al zborului magiccuprinde in semnificatii relatia om-cer. Omul este prizonierul propriei finitudini,dar simbolurile sugereaza vointa transcenderii(depasirea conditiei). Aceastanostalgie dupa unitatea primordiala (sacru-profan, etern-trecator) se simte insimbolurile religiozitatii textelor vedice, in care zeitatile Siva si Visnu nu suntindividualitati separate.3

Activity (111)

You've already reviewed this. Edit your review.
Claudia Bercaru liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Domino Flory added this note
M-ai salvat.Multumesc.
ADurlesteanu liked this
Patricia Cjc liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->