METOD

E
ACTIVE
5.1 Clasificarea metodelor de
învăţământ ( după I. Cerghit )
 5.3 Sistemul şi clasificarea
metodelor de instruire
Criterii Clasificări
• Metode tradiţionale, clasice, denumite şi
1. Criteriul istoric didacticiste.
• Metode noi sau moderne.

•Metode generale, care se aplică în întreg procesul

de învăţământ, în predarea tuturor disciplinelor.
2. Aria de • Metode particulare sau speciale folosite în
aplicabilitate, gradul predarea anumitor discipline de învăţământ sau pe
de generalitate anumite trepte de şcolarizare.

3. Gradul de angajare • Metode pasive

a elevilor în procesul • Metode active
de învăţare
• Metode verbale, livreşti, bazate pe cuvânt.
4. Modul de • Metode intuitive bazate pe observarea directă a
prezentare a obiectelor şi fenomenelor sau a substitutelor
cunoştinţelor acestora.
• Metode bazate pe acţiune.
 Criterii Clasificări
5. Sarcina didactică • Metode de comunicare şi asimilare de noi
cunoştinţe.
îndeplinită
• Metode de repetare şi consolidare a cunoştinţelor.
preponderent
• Metode de formare de priceperi şi deprinderi.
• Metode de evaluare a rezultatelor învăţării.

• Metode algoritmice prin care activitatea de

6. Gradul de dirijare a învăţare este dirijată riguros, pas cu pas.
învăţării, modul de • Metode semialgoritmice care propun o dirijare

administrare a parţială ce lasă loc şi independenţei, posibilităţii de

autoorganizare.
experienţei ce • Metode euristice ce promovează investigaţia
urmează a fi însuşită personală, libertatea subiectului de a alege căile de
rezolvare a problemelor.

7. Tipul de învăţare • Metode de învăţare prin receptare.

promovat • Metode de învăţare prin descoperire.
• Metode de învăţare prin acţiune practică.
• Metode de învăţare prin creaţie.
• Metode frontale, de activitate cu întreaga clasă.
8. Modul de
• Metode de învăţare în grup.
organizare a activităţii
• Metode de activitate în perechi.
 Avantajele metodelor
active
• Transformă elevul din obiect în subiect al
învăţării;
• Este coparticipant la propria formare;
• Angajează intens toate forţele psihice de
cunoaştere;
• Asigură elevului condiţii optime de a se afirma
individual şi în echipă;
• Dezvoltă gândirea critică;
• Dezvoltă motivaţia pentru învăţare;
• Permite evaluarea propriei activităţi.
 Procedeul
PHILLIPS 6 / 6
Presupune împărţirea clasei în
grupe de 6 persoane care dezbat o
problemă timp de 6 minute.
 Etapele Procedeului
PHILLIPS 6 / 6
 Constituirea grupelor şi desemnarea unui conducător;
 Anunţarea temei discuţiei şi dezbaterea sa în grupe;
 Prezentarea de către conducătorul fiecărei grupe a concluziilor,
soluţiilor la care s-a ajuns;
 Discutarea concluziilor şi soluţiilor cu participarea clasei de elevi
pentru a armoniza punctele de vedere;
 Stabilirea de către cadrul didactic a soluţiei optime şi argumentarea
respingerii celorlalte variante.
 Avantajele Procedeului
PHILLIPS 6 / 6

o Implică pe toţi membrii colectivului în

analiza şi soluţionarea unei probleme;
o Oferă fiecărui elev posibilitatea să-şi
valorifice experienţa proprie;
o Prezentarea şi argumentarea punctelor
de vedere şi a opiniilor.
Exemplu:
Clasa a IV-a Geografie
 S-a propus următoarea situaţie problemă:
“România are potenţial turistic, dar străinii nu o
vizitează în număr mare. De ce?”
 Clasa s-a împărţit în grupe de câte 6 elevi lăsându-
se ca timp de lucru 6 minute. Conducătorul fiecărei
grupe a prezentat soluţiile la care s-a ajuns. S-au
discutat apoi punctele de vedere a grupelor pentru
a ajunge la idei comune.
 Învăţătorul stabileşte soluţia optimă şi
argumentează respingerea celorlalte variante.
Exemplu:
CONCLUZIA: România nu are potenţial turistic la
fel de dezvoltat ca alte ţări pentru că:
- nu este cunoscută în lume;
- căile de transport sunt deteriorate;
- nu se face publicitate punctelor de atracţie
turistică;
- este multă poluare;
- nu sunt amenajate corespunzător traseele
turistice.
Metoda
Bulgărelui de
Zăpadă
Împletirea activităţii individuale
cu cea desfăşurată în mod
cooperativ în cadrul grupelor.
Fazele de desfăşurare
1. Faza introductivă
Expunerea problemei.
2. Faza lucrului individual
Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legate de
subiect.
3. Faza lucrului în perechi
Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită
răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari
Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din
grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la
care s-a ajuns.
5. Faza raportării soluţiilor în colectiv
Întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor
emise.
6. Faza decizională
Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Avantaje

Motivează elevii să gândească cu

îndrăzneală fără să fie descurajaţi de
părerile altora.
Sunt încrezători în forţele proprii.
Dezvoltă motivaţia pentru învăţare.
Exemplu:
Clasa a IV-a Geografie “Să salvăm pădurea!”
1. S-a citit textul “Să salvăm pădurea!”;
2. Elevi au lucrat individual 2 minute timp în care
şi-au notat întrebări de tipul: Ce se întâmplă cu
plantele dacă dispar pădurile? Dar cu animalele? De
ce verile sunt foarte călduroase, iar iernile foarte
friguroase? Care sunt urmările tăierii necontrolate a
pădurilor?
3. Se lucrează apoi în perechi discutându-se
rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri
la problemele pe care nu le-au putut explica.
Exemplu:
4. Elevii se grupează preferenţial în grupe
aproximativ egale şi discută rezultatele la care
au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase
nesoluţionate.
5. Copiii reuniţi analizează şi concluzionează
rezultatele obţinute şi învăţătorul stabileşte că:
6. Tăierea abuzivă a pădurilor are ca efecte:
- dispariţia unor plante;
- dispariţia unor animale;
- alunecări de teren;
- secete îndelungate;
- creşterea cantităţii de dioxid de carbon.
 Caligrama
Cuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în aşa fel
încât să reprezinte forma obiectului care constituie
tema propusă spre studiu.
Este o metodă folosită atât în lecţiile de predare-
învăţare cât şi în lecţiile de fixare şi sistematizare a
cunoştinţelor.
Poate fi abordată individual sau în grup.
 Avantaje
Stimulează spiritul de experimentare în plan
mintal.

Cultivă raţionamentul prin analogie.

Descoperă anumite proprietăţi, informaţii şi

relaţii despre obiectele, fenomenele,
procesele din natură, societate.
 Metoda R. A. I.
• Este o metodă de fixare şi sistematizare a
cunoştinţelor, dar şi de verificare.

• Ea urmăreşte realizarea feed-back-ului

printr-un joc de aruncare a unei mingi
uşoare.
 Desfăşurare
Elevul care aruncă mingea trebuie să
formuleze o întrebare din lecţia predată,
elevului care o prinde. Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai
departe altui coleg, punând o nouă întrebare.
Elevul care nu ştie răspunsul iese din joc, la
fel ca şi cel care este descoperit că nu
cunoaşte răspunsul la propria întrebare.
 Avantaje

• Dezvoltă gândirea critică.

• Permite autoevaluarea propriei activităţi.

• Este coparticipant la propria formare.

Exemplu:
“Rapsodii de primăvară” – Clasa a IV-a
După predarea acestei poezii, elevii şi-au
adresat întrebări de tipul:
- Cu cine este asemănată primăvara în poezie?
- Care sunt semnele primăverii?
- Ce sentimente transmite autorul prin această
poezie?
- Poţi explica cuvântul “tulpan”?
- Ce lasă primăvara pe dealuri mucezite?
- Ce alte poezii scrise de George Topârceanu
cunoaşteţi?
 Metoda
Pălăriilor
gânditoare
Această metodă corespunde diferitelor
tipuri de gândire.
 Desfăşurare
 Pălăria albastră – este liderul, managerul, conduce
jocul. Este pălăria responsabilă cu controlul
demersurilor desfăşurate.
 Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe
scurt conţinutul textului.
 Pălăria roşie – este psihologul care îşi exprimă
sentimentele faţă de personajele întâlnite.
 Pălăria neagră – este criticul, este pălăria
avertisment, concentrată în special pe aprecierea
negativă a lucrurilor.
 Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii
alternative.
 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii
pozitive şi constructive, creează finalul.
 Avantaje

 Angajeazăintens toate forţele psihice de

cunoaştere.
 Dezvoltă gândirea critică.
 Manifestă empatie faţă de anumite
personaje.
 Exemplu:
“Neguţătorul florentin” de Petre Ispirescu –
Clasa a IV-a, Limba şi literatura română
Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul lecturii;
Pălăria albastră – caracterizează marele
voievod Vlad Ţepeş ca fiind impunător, iute ca
focul, în timp ce negustorul era fricos, suspicios,
grijuliu pentru averea şi viaţa sa;
Pălăria roşie – arată că domnitorul îşi iubea
poporul pe care-l conducea şi purta de grijă tuturor
celor aflaţi în ţara sa, inclusiv a neguţătorului
florentin.
 Exemplu:
Pălăria neagră – critică atitudinea neguţătorului
neavând încredere în oamenii şi legile ţării. El trebuia să
se informeze despre ţara condusă de Vlad Ţepeş.
Domnitorul trebuia să-şi înfrâneze mânia explicându-i cu
calm neguţătorului situaţia creată.
Pălăria verde – spune că neguţătorul ar fi putut să-şi
adăpostească averea la un han sau şi-ar fi putut plăti
oamenii care să-i apere avutul fără să-l deranjeze pe
domnitor.
Pălăria galbenă – găseşte alt final textului.
Metoda
dramatizării
• Se bazează pe utilizarea mijloacelor şi
procedeelor artei dramatice, constând în
dramatizarea unui fragment literar, a unui fapt
istoric, a unui eveniment actual.
• Elevii sunt puşi în situaţia de a interpreta
anumite personaje, rolurile acestora, trăind
efectiv stările conflictuale, situaţiile problemă în
care acestea sunt implicate.
• Poate îmbrăca forma procesului literar prin care
elevii sunt puşi în postura de inculpaţi, acuzatori
sau apărători ai personajelor din opera respectivă.
Avantaje
• Are mari valenţe în direcţia receptării
şi sensibilizării elevilor faţă de conţinutul
şi mesajul operei literare.
• Formează şi dezvoltă capacităţi
operaţionale şi comportamentale.
• Transferă cunoştinţele din planul
teoretic în cel practic.