Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
 
JURILOVCA – UN SAT AL RUSILOR-LIPOVENIprof. Paul Condrat
Dobrogea – „
 peninsula interesanta
” in viziunea lui Romulus Seisanu, sau „
Tara curioasa
”asa cum o vedea scriitorul Barbu Stefanescu Delavrancea, „
baltoasa si nesanatoasa
”,descrisa sumbru de D.A. Sturdza in dezbaterile parlamentare controversate privind revenireaDobrogei la Romania, prezinta chiar si acum un interes deosebit pentru geologi, geografi, artisti,economisti, dar mai ales pentru istorici si arheologi.Complexitatea geografica (inaltimi izolate, stanci cu ciudate structuri, vai ce permit curgereadomoala, somnolenta a apelor, tinuturi stepice care ofera spectacolul static, impresionant alunor 
 „peisaje lunare” 
) si diversitatea geologica a tinutului dintre Dunare si mare ii ofera Dobrogeiunicitate la nivel national, dar si european.Tinut binecuvantat, Dobrogea n-ar fi fost ce este fara Delta. Urmandu-si acelasi
 „drum fara pulbere” 
de-a lungul mileniilor, Dunarea cea albastra se ofera infinitului Marii Negre, poposind,ca pe un ultim sarut, in intortocheata retea a deltei.Nu este, asadar, de mirare de ce aici, in enigmatica si ospitaliera Dobroge, s-au asezat de-alungul secolelor, populatii felurite, alcatuind astfel un mozaic etno-cultural complex, fapt relevatde Barbu St. Delavrancea: „
Tara curioasa, cu cele 12 ori 14 nationalitati ale sale. Totusi tatarul nu se cearta cu mocanul, nici acesta cu lipoveanul, neamtul nu se supara pe turc,iar parintele catolic este prieten la catarama cu hogea turc 
.
”La aceasta complexitate etnografica specifica Dobrogei contribuie si populatia de lipoveni(
rusi
 – din punct de vedere etnic,
ortodocsi de rit vechi
– din punct de vedere confesional),care constitue o comunitate etnica distincta.Localitatea Jurilovca este o asezare importanta a rusilor-lipoveni, una de localitatile dereferinta ale acestei etnii. Asezata in partea de SE a judetului Tulcea, in punctul de racord dintrepromontoriul continental si lacul Golovita, Jurilovca se bucura de vestigiile anticei colonii grecesti
ORGAME/ARGAMUM
de la Capul Dolosman – promontoriul care impreuna cu Insula Bisericutastranguleaza complexul lagunar Razim-Sinoe. 
INTEMEIEREA SATULUI JURILOVCA
Desi pe teritoriul au fost descoperite urme de locuire din cele mai vechi timpuri (sec. VII i.Hr. – sec. VII d.Hr., sec. IX-X, sec. XVII-XVIII), la nivelul actual al cercetarilor arheologice nu se
 
poate stabili o legatura cronologica intre aceste descoperiri si, ca urmare, nu se poate afirma ocontinuitate de locuire a acestei zone. Izvoarele scrise medievale – deftere otomane sau note decalatorie ale calatorilor straini (Evlia Celebi) – nu plaseaza nici o asezare umana in aceastazona, desi sunt mentionate localitati invecinate.In ceea ce priveste problematica legata de intemeierea satului Jurilovca, apare necesitateaprezentarii originii populatiei sale majoritare, lipovenii, cei care au intemeiat satul. Traditional,lipovenii erau caracterizati prin doua atribute:
sunt rusi ce au fugit din Rusia pe vremea lui Petru cel Mare, pentru ca acesta indemersul sau de modernizare a societatii ruse le-ar fi cerut sa-si rada barbile;
tin sarbatorile religioase
 pe stil vechi 
(dupa calendarul iulian).Acestea sunt explicatii simpliste, partial reale, ale originii lipovenilor, cercetari ale acesteiprobleme aducand clarificari ale acestei probleme.Principala cauza a unei migratii importante a populatiei ruse din Rusia, catre diferitedestinatii, o constitue
reforma Bisericii Ortodoxe Ruse
, initiata de
patriarhul Nikon
, in anul1654. In comparatie cu reforma bisericii occidentale aceasta reforma a fost initiata de autoritateapolitica, tarul Alexei Mihailovici, tatal lui Petru I.Reforma lui Nikon a fost o reforma formala si nu una de fond, fiind revizuite elemente cepriveau cultul si nu dogma bisericii ruse. Sinodul convocat in 1654 hotaraste revizuirea cartilor bisericesti slavone dupa modelul celor grecesti – demers justificat de faptul ca in timpultraducerii acestor carti s-ar fi savarsit numeroase greseli care au dus la indepartarea bisericiiruse de restul ortodoxiei.De fapt, nu traducerile din momentul crestinarii Rusiei (sfarsitul mileniului I) au fost facutegresit, ci insusi ritul grecesc a suferit transformari in evolutia sa, nereceptate de biserica rusapana in preajma reformei.Justificarea ca aceasta revizuire ar fi dus la unificarea cultului in intreaga Rusie esteimproprie, adevaratul scop urmarit fiind unul politic: realizarea unui imperiu pan-ortodox subautoritatea Moscovei, unificarea ritului bisericii ruse cu celelalte biserici ortodoxe – urmand a fiun catalizator in acest proces si uniformizarea ritului pe tot teritoriul Rusiei.Reforma lui Nikon, contrar justificarii ca ar duce la unificarea cultului, deci la o mai marecoeziune a societatii ruse, a avut un rezultat opus, scindarea societatii in doua grupari:
♦
cei care acceptau reforma – „nikonienii” s-au „nou-stilistii” – biserica oficiala;
♦
cei care nu o acceptau – „staroveri” (de credinta veche) ori „starobreadti” (de rit vechi).Acestia din urma, datorita persecutiilor la care au fost supusi, au fost nevoiti sa-si paraseascatinuturile de bastina si sa se refugieze, intr-o prima etapa in zone din marginea Rusiei, iar pemasura ce aceasta se extindea, in tari invecinate; astfel un grup insemnat s-a stabilit si peteritoriul Romaniei (gurile Dunarii).Prima atestare documentara a satului o avem din
Harta rusa (1828-1829)
. In aceasta harta,insotita de date statistice, este mentionata localitatea
Jurilovca
cu un numar de 20 de case(gospodarii).
 
Numarul mic de case, comparativ cu informatiile pentru anul 1850, conform carora inJurilovca ar fi existat 500 de case, ar putea avea 2 justificari: momentul intemeierii satului estefoarte apropiat de cel al realizarii hartii, pe de o parte, iar pe de alta parte starea de razboi, caree posibil sa fi determinat refugierea unei parti a populatiei, pe grinduri izolate din zona, ipotezasustinuta de izvoare orale si informatii oferite de aceeasi harta, conform carora la 7 km SE desat exista localitatea Guserica, plasata de document pe insula Bisericuta, localitate pentru carenu se da numarul de case, fapt care ar duce la concluzia ca in acest loc ar fi fost o asezaretemporara, probabil a refugiatilor din sat.Alte mentiuni documentare cu privire la sat in cursul veacului al XIX-lea le avem de la agentulpolon Korsak-1849, Ion Ionescu de la Brad-1850 si fondul tapiurilor otomane (1864-1877).Un document important pentru reconstituirea inceputurilor satului - cu rezerva unei atenteinterpretari – este „pisania” bisericii: scrisa pe hartie in limba slavona si in limba romana, acestinscris prezinta imprejurarile sosirii staroverilor in Dobrogea, a intemeierii satului si evolutiaistorica a bisericii/lacasului de cult. Trebuie subliniat insa faptul ca documentul a fost probabiltranscris de mai multe ori de-a lungul timpului, de cate ori a intervenit vre-o modificare in evolutialacasului de cult sau cand era necesara innoirea fizica a inscrisului; cu ocazia acestor transcrierieste posibil ca in acest inscris sa fi aparut greseli accidentale.Lacasul de inchinaciune al acestei comunitati profund religioase, care pentru credinta sastramoseasca a facut atatea sacrificii, parasindu-si locurile natale si autoexilandu-se la mii dekilometri trebuie sa fi fost una dintre primele griji ale staroverilor prigoniti, asezati pe tarmulprimitor al lacului Golovita.Inscrisul plaseaza in anul 1705 acest prim locas de inchinare – „malebnaia”, mic locas derugaciune – provizoriu probabil, pana la construirea unei biserici adevarate, ceea ce se vaintampla in 1815, cand s-a ridicat „malaia tercovi” – biserica mica, bisericuta. Documentul numentioneaza, dar traditia orala spune ca aceasta bisericuta din lemn ar fi ars – un posibil motivpentru constructia bisericii mari – „balisaia tercovi” – in 1838, careia i se va adauga in 1892clopotnita – „calacolinia”.Analizand cronologia acestor informatii, coroborat cu informatiile statistice ale hartii ruse siale lui Ion Ionescu de la Brad, am putea emite, cu oarecare prudenta, urmatoarele ipoteze:
Anul 1705 – anul construirii primului locas de cult – a fost, probabil, gresit transcris latrecerea de la slovo-cifre la cifre arabe, mai probabil fiind anul 1805, dat fiind faptul caintervalul de 110 ani intre construirea acestui locas cu caracter provizoriu si ridicarea primeibiserici nu este justificat la o comunitate foarte religioasa, la care se adauga siprobabilitatea foarte redusa ca lipovenii sa se fi stabilit in aceasta zona in prima jumatate asec. XVIII.
Intervalul de timp mai redus intre 1805 si 1828 – data primei mentiuni documentare –sprijina ipoteza ca Jurilovca a fost intemeiata in pragul veacului al XIX-lea.
Dupa cum am aratat mai sus, in anul 1828, asezarea avea 20 de case, 30 de ani maitarziu, avand 500 de case; aceasta crestere ar fi putut avea loc datorita sosirii unor noi
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more