Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Fitness-ul in apă - recenzie asupra literaturii de specialitate

Fitness-ul in apă - recenzie asupra literaturii de specialitate

Views: 88|Likes:
Published by Adriana Mateescu
Mai multe lucrări au fost analizate în procesul de elaborare şi efectuarea acestei cercetări.
Următoarele secţiuni includ o prezentare generală privind importanţa pregătirii musculare în mediul acvatic, ca un mijloc de a îmbunătăţii volumul maxim de oxigen, frecvenţa cardiacă, compoziţia corporală, flexibilitatea şi forţa.
Mai multe lucrări au fost analizate în procesul de elaborare şi efectuarea acestei cercetări.
Următoarele secţiuni includ o prezentare generală privind importanţa pregătirii musculare în mediul acvatic, ca un mijloc de a îmbunătăţii volumul maxim de oxigen, frecvenţa cardiacă, compoziţia corporală, flexibilitatea şi forţa.

More info:

Published by: Adriana Mateescu on Feb 12, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
Visibility:Private
See more
See less

04/27/2012

pdf

text

Fitness-ul in ap\u0103 - recenzie asupra literaturii de
specialitate
Mai multe lucr\u0103ri au fost analizate \u00een procesul de elaborare \u015fi efectuarea
acestui cercet\u0103ri.

Urm\u0103toarele sec\u0163iuni includ o prezentare general\u0103 privind importan\u0163a preg\u0103tirii musculare \u00een mediul acvatic, ca un mijloc de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ii volumul maxim de oxigen, frecven\u0163a cardiac\u0103, compozi\u0163ia corporal\u0103, flexibilitatea \u015fi for\u0163a.

V.10.1.Consumul maxim de oxigen-aerobic\u0103 \u00een ap\u0103 mic\u0103

Studiile av\u00e2nd ca subiect efectul cronic al exerci\u0163iilor \u00een ap\u0103 mic\u0103 asupra \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii volumului maxim de oxigen sunt favorabile. Au fost testate exerci\u0163ii diferite \u00een ap\u0103, inclusiv mersul \u00een ap\u0103, alergatul \u00een ap\u0103 mic\u0103, precum \u015fi antrenamente de aerobic\u0103 \u00een ap\u0103 ad\u00e2nc\u0103. Totu\u015fi, indiferent de metoda de preg\u0103tire, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile relative s-au \u00eencadrat \u00een procentajul 5.6% \u015fi 18.9%, un singur studiu eviden\u0163iind o descre\u015ftere nesemnificativ\u0103 (0.82%) a capacit\u0103\u0163ii aerobice.

Aceste schimb\u0103ri ale consumului maxim de oxigen \u00een urma antrenamentului \u00een ap\u0103 sunt comparabile cu \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile ob\u0163inute \u00een exerci\u0163iile regulate la sol. Un proiect condus de Hoeger et al. (1992) a examinat \u00een mod direct efectele unui antrenament identic la sol (impact redus) \u015fi \u00een ap\u0103. 49 de femei f\u0103r\u0103 experien\u0163a antrenamentului (ap\u0103 n = 20; p\u0103m\u00e2nt n= 15; control n = 14) au participat \u00eentr-un studiu experimental de 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, exerci\u0163iile av\u00e2nd loc de 3 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Partea de aerobic\u0103 a preg\u0103tirii dura 20 min, cuprinz\u00e2nd exerci\u0163ii de intensitate men\u0163inut\u0103 \u00eentre 70 \u015fi 85% FC de rezerv\u0103.

At\u00e2t exerci\u0163iile de la sol (cu impact redus), c\u00e2t \u015fi grupurile de aerobic\u0103 \u00een ap\u0103 au ob\u0163inut rezultate similare \u00een aerobica de \u00eentre\u0163inere, cu o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire relativ\u0103 de 14.8% a volumului maxim de oxigen consumat folosind protocolul Bruce (pre = 31 \u00b1 6.8, post = 35.6 \u00b1 7.0 ml/kg/min) observat \u00een grupurile de aerobic\u0103 \u00een ap\u0103

mic\u0103. Timpul total de munc\u0103 fizic\u0103 depus\u0103 a crescut semnificativ (cu un minut) \u00een urma activit\u0103\u0163ilor \u00een ap\u0103. \u00cen concordan\u0163\u0103 cu Hoeger et al. un procent mic dar semnificativ de 5.6% cre\u015ftere \u00een volumul maxim de oxigen (34.8 \u00b1 4.1 la 36.7 \u00b1 5.2 ml/kg/min) \u015fi un timp mai bun p\u00e2n\u0103 la epuizare (pre = 15.8 \u00b1 3.7 min, post = 19.4 \u00b1 5.0 min) a fost de asemenea identificat de Abraham (1994) \u00een urma a 11 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de aerobic\u0103 \u00een ap\u0103 mic\u0103.

Un singur proiect condus de Hamer \u015fi Morton (1990) a sus\u0163inut adapt\u0103rile cornice determinate de alergarea \u00een ap\u0103 mic\u0103 de 1 m. Subiec\u0163i neantrena\u0163i au folosit tehnica alerg\u0103rii prin scufundarea bra\u0163elor \u015fi antebra\u0163elor \u00een ap\u0103. O cre\u015ftere de 9% a VO2max (pre = 49.32 \u00b1 5.42, post = 53.98 \u00b1 4.83 ml/kg/min) a rezultat dup\u0103 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de antrenament.

Expunere sumar\u0103 a consumului de oxigen

Rezultatele acestor cercet\u0103ri indic\u0103 faptul c\u0103 exerci\u0163iile \u00een ap\u0103 mic\u0103 nu numai c\u0103 duc la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri semnificative ale VO2, dar \u015fi c\u0103 beneficiile cardio-vasculare sunt similare celor realizate prin exerci\u0163ii regulate la sol. Singurul studiu public (Seefeldt & Abraham, 1996) consider\u00e2nd nesemnificative descre\u015fterile cantit\u0103\u0163ii maxime de oxigen consumat poate fi datorat unui stimul psihologic inadecvat pentru antrenament. Subiec\u0163ii au fost antrena\u0163i la o intensitate care cerea un ritm al b\u0103t\u0103ilor inimii de numai 69.5% din FCM Aceast\u0103 intensitate, mai ales pentru popula\u0163ia feminin\u0103 de v\u00e2rst\u0103 licean\u0103, \u00eencorporat\u0103 de c\u0103tre Seefeldt \u015fi Abraham poate s\u0103 nu fi fost suficient\u0103 pentru ob\u0163inerea de beneficii \u00een ce prive\u015fte consumul maxim de oxigen.

In prezent, exist\u0103 nevoia unei cercet\u0103ri aprofundate, pentru a se testa r\u0103spunsurile fizice la exerci\u0163iile \u00een ap\u0103. Sunt recomandate \u015fi m\u0103suri mai bune de control, precum \u015fi protocoale standardizate de antrenament.

V.10.2. Frecven\u0163a cardiac\u0103
Problema frecven\u0163ei cardiace \u00een exerci\u0163iile acvatice
Este vital a se discuta despre r\u0103spunsul inimii la mediul acvatic. S-a ar\u0103tat c\u0103
reac\u0163ia frecven\u0163ei cardiace la ap\u0103 depinde considerabil de temperatura apei

(Avellini, Shapiro, & Pandolf, 1983). \u00cen principiu, exerci\u0163iul \u00een ap\u0103 la 25\u00b0C determin\u0103 un r\u0103spuns mai redus dec\u00e2t exerci\u0163iul la sol, la un anumit consum de oxigen. Cresc\u00e2nd temperatura apei p\u00e2n\u0103 30-35\u00b0C nu aduce o diferen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 fa\u0163\u0103 de reac\u0163ia b\u0103t\u0103ilor inimii \u00een cazul solului. (Craig & Dvorak, 1969).

Pe deasupra, efectul hidrostatic al apei determin\u0103 o schimbarea a cantit\u0103\u0163ii de s\u00e2nge dinspre periferie spre torace (Arborelius, Balldin, Lilja, & Lundgren, 1972). Aceasta duce la o cre\u015ftere a presiunii venoase centrale, a volumului atacurilor \u015fi a r\u0103bufnirilor cardiace, rezult\u00e2nd \u00eentr-o diminuare a ritmului cardiac. Acest lucru este eviden\u0163iat \u00een ap\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul pieptului. Influen\u0163a temperaturii apei, combinat\u0103 cu presiunea hidrostatic\u0103, ne ajut\u0103 \u00een a explica de ce, la un volum dinainte stabilit de VO2, frecven\u0163a cardiac\u0103 ajunge la valori de p\u00e2n\u0103 la 20 bpm mai mici dec\u00e2t la sol (Mougios & Deligiannis, 1993).

Frecven\u0163a cardiac\u0103 submaximal\u0103

Intensitatea antrenamentului este un factor critic esen\u0163ial pentru dezvoltarea \u00eentre\u0163inerii cardiovasculare \u00een cadrul exerci\u0163iilor de la sol. Pe durata exerci\u0163iilor \u00een ap\u0103, intensitatea apare a fi cel mai important considerent pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea pe plan cardio-vascular, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 reac\u0163iilor diferite ale circula\u0163iei la imersiunea \u00een ap\u0103 versus antrenamentul pe sol. Multe dintre studiile sus\u0163in\u00e2nd descre\u015fteri nesemnificative ale VO2max \u00een urma exerci\u0163iilor \u00een ap\u0103 sunt rezultatul direct al subestim\u0103rii ritmului cardiac \u00een timpul trainingului \u00een care corpul st\u0103 \u00een ap\u0103 (Eyestone et al., 1993; Quinn et al., 1994; Seefeldt & Abraham, 1996) . Cercet\u0103rile indic\u00e2nd frecven\u0163e cardiace care ating limita de sus a zonei \u0163int\u0103 (70- 85%din maximul frecven\u0163ei cardiace) \u00een timpul antrenamentului au dus la progrese \u00een fitness-ul cardio-vascular. Aceast\u0103 intensitate crescut\u0103 de exersare poate fi necesar\u0103 pentru a contracara efectele presiunii hidrostatice care reduce frecven\u0163a cardiac\u0103 atunci c\u00e2nd nivelul apei ajunge sau dep\u0103\u015fe\u015fte pieptul . Aceasta implic\u0103 \u015fi faptul c\u0103 indica\u0163iile ACSM pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea fitness-ului cardio- vascular ar putea avea nevoie de adaptarea la preg\u0103tirea muscular\u0103 acvatic\u0103, din

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
lipdan liked this
lipdan liked this
alexxbaciu liked this
bodeadumitru9261 liked this
lyly liked this
burtyx liked this
Bianu Eduard liked this
i_firefighter liked this
prologos2003 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->