Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rezolvare Varianta 3 Limba Romana

Rezolvare Varianta 3 Limba Romana

Ratings: (0)|Views: 4,791|Likes:
Published by 90valentina

More info:

Published by: 90valentina on Feb 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2013

pdf

text

original

 
Rezolvare varianta 3 Limba Romana
Varianta 3Subiectul I (40 de puncte)1. Polisemia cuvântului “pasc”:*Ciobanii pasc oile pe câmp. (a păstori, a păzi)*Oile pasc pe izlazul de la marginea satului. (a se hrăni, rupând cu gura iarba,plantele).[Sens figurat: În viaţă necazurile te pasc de pretutindeni.]2 . Cratima: în versul “Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite”- leagă două cuvinte pronunţate fără pauză (DOOM-2): “Una-i”;- marchează absenţa vocalei “î”: “lumea-nchipuirii”;- are rol prozodic, acela de a păstra măsura versurilor;3. Lipsa acordului articolului posesiv la atributul substantival genitival contribuiela păstrarea ritmului (piciorul metric) şi a măsurii în versificaţie; poate fi şi olicenţă poetică motivată de acordul prin atracţie, adică articolul posesiv se acordăcu substantivul cel mai apropiat, “visării”.4. Efect expresiv: Repetiţia adverbului “unde” construieşte enumerarea simbolicăa locurilor care compun spaţiul terestru al naturii (”unde-n ape sfinte se ridicămândre maluri”; “Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină”), cu puternicereverberaţii spirituale în simţirea eului liric (”Unde sfinţii se preîmblă în lungi hainede lumină,/Unde-i moartea cu-aripi negre şi cu chipul ei frumos.”). Efectulexpresiv al repetiţiei este susţinut, de asemenea, de valenţa divină a revelaţieieului liric (”sfinţii”) privind iminenţa morţii/ condiţia sa de muritor.5. Cele patru structuri care evidenţiază reveria eminesciana în text:“Turma visurilor mele”“pe-a visării lucii valuri”“lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite”“lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur”6. Elemente de prozodie:- strofe de şase versuri (sextine);- rima împerecheată alternează cu cea îmbrăţişată;- măsura versurilor este de 15-16 silabe;7. Prezenţa eului liric este argumentată de următoarele mărci lexico-gramaticale:- prezenţa pronumelui de persoana I singular “mele”; “eu”;- prezenţa verbelor la persoana I singular “(le) pasc”- adresarea directă prin:*utilizarea pronumelui de persoana a II-a singular: “tu”(vocativ), “te”;- adresarea directă prin prezenţa verbelor la persoana a II-a singular: “Mergi”(imperativ) şi “cerci”, “(s-o-) ntocmeşti”;8. Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă, a cărei interpretarespecific eminesciană implică reflectarea sensibilă a iubirii şi a morţii, prin funcţiaexpresivă şi estetică a imaginilor vizual-cromatice: strălucirea aurului (”oi de aur”,“flori de aur”) sugerează extazul spiritual al eului liric şi perfecţiunea naturii
 
interioare/exterioare; argintiul lunii armonizează motivele cosmice (soarele şistelele) sugerând feeria şi candoarea emoţiei lirice (”luna argintie […] basmelecopile cresc”); “laur verde” ilustrează victoria speranţei pusă în antiteză custructurile “ramurile negre” şi “moartea cu-aripi negre” care trimite către prăbuşirespirituală, către moarte.9. Comentarea versurilor:“Iară luna argintie, ca un palid dulce soare,/ Vrăji aducepeste lume printr-a stelelor ninsoare,/ Când în straturi luminoase basmele copilecresc.”Versurile de mai sus sugerează ideea unui univers magic, în care se păstreazăcandoarea şi strălucirea spirituală a basmelor. Astru tutelar în lirica eminesciană,“luna argintie” (epitet cromatic) are puteri supranaturale asupra lumii, iar princomparaţia cu soarele “palid dulce” îşi extinde vraja şi în timpul zilei, prininversiunea “a stelelor ninsoare”. Luna, noaptea, stelele sunt motive recurente înpoezia eminesciană, evidenţiind apartenenţa la romantism. Astfel, tabloul naturiieste unul nocturn, învăluit în mister, luminat doar de aştrii cereşti ale căror “straturi luminoase” creează cadrul propice pentru starea extatică de visare.10. Antiteza din ultima strofă aşază în opoziţie (contrast) lumea imaginară afericirii, “lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite”, cu lumea reală “lumea ceaaievea, unde cu sudori muncit”, sugerând contradicţia extaz-nefericire. Opoziţia în repetiţie a pronumelor nehotărâte “Una - Alta” ilustrează imposibilitatea împlinirii aspiraţiilor de fericire într-o lume pragmatică, în care se manifestănepăsarea acerbă faţă de superioritatea gândirii: “Cearc-a da fierului aspru formacugetării reci”.Subiectul al II-lea (20 de puncte)Text argumentativ: “Prea multă indulgenţă şcolară e un fel de inflaţie de valori”(G. Călinescu, Aforisme şi reflecţii).Sunt de acord cu afirmaţia lui George Călinescu privind indulgenţa şcolară care,dacă este prea multă, duce la scăderea valorilor umane. Formarea personalităţiişi a culturii individului se pregăteşte încă din perioada şcolii.Un prim argument este imprimarea ideii că, în lipsa unei educaţiicorespunzătoare, omul nu se poate afirma în totalitate, ceea ce duce ladiminuarea valorilor sale spirituale. Cu alte cuvinte, la vârsta adolescenţei, sepoate imprima cu uşurinţă o întreagă paletă de trăsături caracteriale şi decomportament, iar prin pregătirea continuă şi serioasă se poate forma şi o culturăgenerală solidă. De aceea, exigenţa profesorilor este esenţială pentru fiecaredintre noi, corectitudinea notării şi conştientizarea permanentă a elevului privindnivelul de pregătire la care se află constituie principalele pârghii pentru formareaacestuia atât caracterial cât şi spiritual. Elevul trebuie să fie mereu impulsionatde către cadrele didactice, dar totdeauna să existe stimuli diversificaţi dar cuacelaşi scop: educarea în mod eficient şi reliefarea eventualelor talente sauvalori. De pildă, atunci când un profesor acordă note mari, fără acoperire încunoştinţele elevului, se produce o adevărată “inflaţie de valori”, întrucât seuniformizează, prin diminuare, competenţele fiecăruia. Astfel, în absenţa unor imbolduri corecte, şansele de eşec ale individului se măresc considerabil, el

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
kRsT11 liked this
Andrei George liked this
Reli Turcitu liked this
Popovici Raul liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->