Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
15Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rezolvare Varianta 99 Limba Română

Rezolvare Varianta 99 Limba Română

Ratings: (0)|Views: 1,507 |Likes:
Published by 90valentina

More info:

Published by: 90valentina on Feb 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2013

pdf

text

original

 
Rezolvare Varianta 99 Limba română
Subiectul I (40 puncte)
(G. Călinescu, “Enigma Otiliei”)1. Neologisme: “forjat”, “frontoane”, “stucuri”, “anticamera”, “sonerie”, “rafinat”,“arhitectură”.2. Sens conotativ al cuvintelor “a acoperi” şi “a apăsa”: *Gloria şi faima l-au acoperit petânărul care a ţinut piept duşmanilor. *Georgescu a apăsat cuvântul “nobil” atunci când s-areferit la tatăl lui.3. Câmpul semantic al cuvântului “armă”: “iatagane”, “pistoale cu mânere sidefate”, “săgeţiexotice”.4. Adjectivele fumurii şi înalte exprimă ideea că respectiva clădire aparţine Bucureştiuluivechi, unei epoci clasice. Adjectivul fumurii sugerează vechimea acesteia, faptul că scurgereaimplacabilă a timpului şi-a lăsat o amprentă vizibilă asupra clădirii. Adjectivul înaltereliefează masivitatea clădirii, astfel fiind creată o imagine vizuală deosebită a Capitalei dinacea epocă.5. Prin faptul că “Pascalopol însuşi deschise uşa” este sugerată politeţea şi distincţia unuimoşier şi burghez rafinat. Gazda, o persoană de o nobleţe deosebită din înalta societate, ştiecum să-şi primească prietenii, oaspeţii, astfel încât să se simtă bineveniţi în casa lui, ceea cedenotă o solidă educaţie şi o eleganţă desăvârşită: “el însuşi conducea pe tinerii oaspeţi înapartamentul lui”.6. Perspectiva narativă modernă defineşte punctul de vedere al naratorului omniscient(heterodiegetic) şi omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a. Există şi unal doilea narator homodiegetic, Felix, care, în ipostază de martor al evenimentelor, estemediatorul între naratorul obiectiv al romanului şi cititorul fictiv, făcându-i cunoştinţăacestuia cu personajele şi întâmplările acţiunii, prin relatare la persoana a III-a.7. Calităţi ale stilului: *Claritatea - cuvintele din text sunt folosite cu sensurile lor de bază bine cunoscute, nu există neclarităţi în exprimare şi în transmiterea mesajului: “Otilia sunăapăsat soneria electrică.”, “biroul avea o masă simplă de stejar”. *Demnitatea stilului este datăde folosirea cuvintelor cuviincioase, conferind exprimării delicateţe, fineţe, eleganţă: “sevedeau chiar picturi murale alegorice, cam convenţionale şi reci, dar de factură îngrijită”,“Interiorul i se păru lui Felix cu mult mai rafinat decât şi-ar fi putut închipui, cunoscândnumai omul, aşa de rezervat şi convenţional”. În text nu este prezentă exprimarea vulgară,supărătoare, de prost-gust.8. Registrul stilistic cult: “picturi murale alegorice, cam convenţionale şi reci, dar de facturăîngrijită”, “omul, aşa de rezervat şi convenţional”, “uniformă de asociaţie goliardică”.9. Leonida Pascalopol, un veritabil reprezentant al clasei burgheze, este un personaj distins, politicos, care ştie cum să-i trateze pe cei din jur, astfel încât aceştia să se simtă respectaţi,trăsături ce reies în mod indirect din faptul că “Pascalopol însuşi deschise uşa”, “el însuşiconducea pe tinerii oaspeţi în apartamentul lui”. Eleganţa, gusturile rafinate, reies indirect din prezentarea casei mobilate cu distincţie a lui Pascalopol: “La capetele scării vegheau doi copiidin marmură”, “Un mare chilim vechi, de bună calitate, în culori dulci de otavă, o acoperea”,“pe pereţi se vedeau tablouri alese cu gust”, “Interiorul i se păru lui Felix cu mult mai rafinat”.Leonida Pascalopol este caracterizat şi în mod direct prin ochii lui Felix, personajul martor, deunde reiese că este un domn cu o cultură solidă, de o nobleţe desăvârşită, extrem de rafinat:“cunoscând numai omul, aşa de rezervat şi convenţional”, “tânăr student de universitategermană, în uniformă de asociaţie goliardică, măsliniu la faţă, cu trăsături fine şi ascuţite”.10. Caracteristici ale prozei realiste:
 
Utilizarea tehnicii detaliului în descrierea arhitecturală a casei lui Leonida Pascalopolreprezintă o caracteristică a prozei realiste: “Ferestrele şi încăperile erau înalte, uşile erau largişi cu frontoane de lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri”, “Pe pereţi sevedeau tablouri alese cu gust”, “În loc de pat în dormitor, avea o sofa joasă enormă, careocupa o porţiune de odaie”.Spaţiul unde se desfăşoară acţiunea aparţine perspectivei realiste şi anume străzi şi repere declădiri din oraşul Bucureşti: “străbăteau Calea Victoriei de la capătul dinspre Dâmboviţa pânăîn apropiere de Biserica Albă”. Realizarea de tipologii atestă realismul operei, prin faptul căfiecare personaj este dominat de o trăsătură definitorie, cu o anumită dimensiune socială şi psihologică. Leonida Pascalopol reprezintă tipul burghezului rafinat, de o nobleţedesăvârşită:”rezervat şi convenţional”, “Interiorul i se păru lui Felix cu mult mai rafinat”,“Pascalopol însuşi deschise uşa”, “cu trăsături fine şi ascuţite”.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ despre libertate: “Principiul guvernământului democratic e libertatea”(Aristotel, “Politica”) Nu sunt de acord cu afirmaţia lui Aristotel: “Principiul guvernământului democratic elibertatea”, întrucât, până şi în acest sistem politic, care presupune libertatea individului, înrelaţia dintre conducători şi conduşi, balanţa se înclină în favoarea celor dintâi.În primul rând, consider că democraţia este un comunism mascat. În vremea comunismului,oamenii erau strict limitaţi în ceea ce priveşte modul de viaţă, de către cei aflaţi la conducere.Regulile erau stricte, chiar dure, iar cei care le încălcau plăteau scump. Cred că sub mascademocraţiei se fac multe mârşăvii şi, deşi rolul guvernului este de a proteja cetăţenii, mereuvor exista abuzuri asupra oamenilor de rând venite din partea autorităţilor.În al doilea rând, libertatea pe care o presupune democraţia nu este totdeauna valorificată,luată în considerare: libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea credinţei. În ziua deazi, omul nu are libertatea de a spune ce gândeşte liderilor şi chiar dacă îşi exprimă părerile,de cele mai multe ori, opinia unui singur om nu este luată în calcul de către cei aflaţi la putere,este considerată nesemnificativă deoarece sistemul are regulile lui de neclintit. Mai mult, principiul guvernământului democratic nu poate fi considerat în totalitate libertate pentru căomul tot este obligat să plătească taxe, impozite, unele fără rost, numai pentru că aşa poateguvernul să adune bani la buget, omul este constrâns, ancorat într-un sistem social impus.În concluzie, nu pot susţine afirmaţia lui Aristotel: : “Principiul guvernământului democratic elibertatea”, fiindcă, în România, guvernământul democratic îşi creează propriile lui reguli.(Mariana Claudia Drăguţ)
Subiectul al II-lea (20 de puncte) - altă rezolvare
Text argumentativ despre libertate:“Principiul guvernământului democratic e libertatea” (Aristotel, “Politica”)Libertatea reprezintă după casă şi familie, cel de-al treilea mare ideal al omului, iar Aristotel asugerat cât se poate de bine acest lucru în citatul său.În primul rând, dacă privim lucrurile din punct de vedere al individului, dorinţa acestuia de afi liber pare îndreptăţită, iar lupta pentru libertate este totdeauna demnă şi merită să fiecâştigată.Din punctul de vedere al societăţii, libertatea este principiul de bază al oricărui “guvernământ

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Gabriel Policiuc liked this
Danutz Danutz liked this
Cerasella Dinca liked this
Anda Sîntean liked this
Flory Oanna liked this
Anndu Andu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->