Tarile Romane intre diplomatie si

conflict in secolele XIV - XVI

1, Context international
2. Mircea cel Batran
3. Alexandru cel Bun
4. Iancu de Hunedoara
5. Vlad Tepes
6. Stefan cel Mare
7. Mihai Viteazul
 Contextul international in secolele XIV-
XVI

Politica externa a statelor romanesti a urmarit mentinerea

independentei fata de Ungaria si Polonia. De la finele
secolului al XIV lea romanii s-au confruntat cu un nou
vecin puternic: turcii otomani.
Toate aceste puteri doreau stapanirea porturilor romanesti
de la Dunare si mare, unde se facea un comert infloritor.
Domnii romani au incercat, prin mijloace pasnice si la
nevoie prin rezistenta armata, sa afirme si sa apere
independenta tarilor lor. Ei au au colaborat cu statele
crestine europene in cadrul cruciadelor tarzii cu scopul
de a-i alunga din Europa.
 Mircea cel Batran (1386-1418)
Domn al Tarii Romanesti, este primul
domn roman angajat in aceste
cruciade tarzii.
Aduce in granitele Tarii Romanesti
Dobrogea, ceea ce provoaca
interventia turcilor, care vor fi
infranti de catre Mircea la Rovine
(10 oct.1394 sau 17 mai 13950.
In 1396, Mircea cel Batran va
participa la cruciada de la
Nicopole, unde trurcii vor obtine o
importanta victorie impotriva
crestinilor.
Spre sfarsitul domniei, fortat de
schimbarea situatiei internationale,
Mircea cel Batran incheie pacea
cu turcii, acceptand plata tributului
si le cedeaza Dobrogea.
Biserica manastirii Cozia unde este
inmormantat Mircea cel Batran
 Alexandru cel Bun (1400-1432)
Domnia lui a corespuns unei perioade de
liniste si stabilitate prin politica de
echilibru dusa cu Ungaria si Polonia.
La 12 martie 1402 recunoaste
suzeranitatea Poloniei asupra
Moldovei, reinnoita in cateva randuri.
Astfel, s-a pus la adapost fata de
intentiile regelui Ungariei Sigismund de
Luxemburg de a revigora suzeranitatea
ungara asupra Moldovei si, mai ales,
de a controla Chilia.
Prin tratatul de la Lublau (15 martie 1412)
domnul se obliga sa participe la lupta
antiotomana.
Oastea moldovenilor s-a remarcat in
bataliile de la Gruunwald (1410) si
Marienburg (1422) cand a luptata
alaturi de cea poloneza impotriva
teutonilor.
In 1420 oastea moldoveana apara cetatile
Chilia si Cetatea Alba impotriva
turcilor.
 Iancu de Hunedoara
(1441-1456)
Este de origine romana, familia lui
slujund cu credinta regalitatea
maghiara, primind in schimb
domeniul si castelul Hunedoara.
A fost voievod al Transilvaniei si a
incercat sa stranga Tarile
Romane intr-un front comun
antiotoman..
In 1442 este invins de turci la
Santimbru, dar este victorios pe
Ialomita.
Intre 1443-1444 organizeaza
“campania cea lunga” reusind
cucerirea oraselor Nis si Sofia.
 La 10 nov. 1444 participa la
Cruciada de la Varna , unde
crestinii sunt infranti, iar regele
Ungariei este ucis in lupta.
Iancu devine guvernator al
Ungariei pana la majoratul
mostenitorului tronului.
In 1456 Iancu obtine o stralucita
victorie asupra turcilor la
Belgrad si este numit de Papa
de la Roma “atletul cel mai
puternic – unic – al lui Hristos”.
Moare in urma unei epidemii de
ciuma declansata in tabara de
la Belgrad.
A reusit sa stavileasca
expansiunea otomana in
centrul Europei pentru circa 70
de ani.
 Vlad Tepes (1448;1456-1462;1476)
A fost domn al Tarii Romanesti
si, in intelegere cu regele
Ungariei, Matei Corvin, reia
luptele cu turcii.
In celebrul atac nocturn din 16/17
iunie 1462 (la Targoviste),
Vlad Tepes obtine o stralucita
victorie asupra turcilor condusi
de sultanul Mahomed al II lea.
Tradat de boieri, se retrage in
Transilvania. Matei Corvin il
inchide la Buda.
In 1476 este adus pe tron, dupa o
luna moare in urma unui
complot organizat de boieri.
 Stefan cel Mare (1457-1504)
Domn al Moldovei, urmareste
inlaturarea suzeranitatii
otomane si incheie un sistem
de aliante cu Venetia, statul
turcmen din Asia centrala,
Ungaria, Polonia.
La 10 ian.1475, armata turca
condusa de Soliman Pasa este
infranta la Vaslui de
moldovenii lui Stefan.
In 1476 Moldova este atacata de
catre tatari si turci in frunte cu
Mahomed al II – lea. Desi este
infrant la Valea Alba
(Razboieni), cetatile rezista iar
Stefan, cu sprijinul primit din
Transilvania, ii obliga pe turci
sa treaca la sud de Dunare.
 Venetia (1479) si Ungaria (1483) incheie pace cu Imperiul Otoman.
Polonia duce o politica de neutralitate.
In 1484, turcii invadeaza Moldova si sultanul Baiazid al II –lea ocupa
Chilia si Cetatea Alba.
In 1485 Stefan depune juramantul de omagiu regelui Poloniei, dar
acesta incheie pace cu turcii. In 1489 Stefan intareste alianta cu
Ungaria.
In 1492 Stefan va plati tribut Portii in schimbul recunoasterii
independentei .
In 1497 are loc o invazie a polonezilor condusi de regele Ioan Albert, in
Moldova; sunt infranti de Stefan la Codrii Cosminului. Juramantul de
Credinta a fost anulat prin tratatul din 1499.
Stefan s-a stins din viata la 2 iulie 1504 si a fost inmormantat in
biserica manastirii Putna.
Manastirea Putna
 Mihai Viteazul (1593-1601)
In sec.XVI, Papa Clement al VIII-lea
organizeaza o noua coalitie
antiotomana numita Liga Sfanta si
formata din Statul Papal, Austria,
Spania si ducatele italiene Toscana,
Modena, Ferrara.
Sigismund Bathory, principele
Transilvaniei, adera la Liga Sfanta si
trebuia sa atraga Moldova si Tara
Romaneasca in aceasta alianta.
Mihai Viteazul adera din proprie initiativa la
Liga Sfanta si reia luptele cu turcii. La
23 august 1595 obtine victoria de la
Calugareni asupra armatei turcesti
condusa de Sinan Pasa.
In 1598 Mihai Viteazul incheie un tratat cu
imparatul Austriei, Rudolf al II-lea care ii
promitea ajutor impotriva Imperiului
Otoman.
Lupta de la Calugareni (1595) –
pictura de Nicolae Grigorescu
 Unirea Tarilor Romane in timpul lui Mihai Viteazul
1599 - 1600
In Transilvania si Moldova ajung pe tron
domni favorabili pacii cu turcii
(Andrei Bathory respectiv Ierimia
Movila). Mihai il instiinteaza pe
Rudolf al II lea ca va actiona pentru
readucerea celor doua tari romanesti
in frontul antiotoman.
Armata munteana patrunde in
Transilvania si il invinge la 28
octombrie 1599 pe Andrei Bathory la
Selimbar.
Mihai Viteazul va intra in Alba Iulia si va
fi recunoscut de Dieta Transilvaniei
ca loctiitor al imparatului. Aici va
schita o politica in sprijinul populatiei
romanesti.
Intrarea lui Mihai Viteazul in cetatea
Alba-Iulia
Atentia lui Mihai se indreapta apoi spre Moldova, care, in urma unei
campanii de trei saptamani, va intra sub stapanirea sa in mai 1600.
In anul 1600 cele trei tari romanesti se aflau pentru prima data sub
conducerea aceluiasi domnitor.
Unirea nu este pe placul marilor puteri vecine, care vor interveni
pentru destramarea ei. Mihai este infrant de oastea generalului
imperial Gheorghe Basta la Miraslau (18 septembrie 1600), iar in
Moldova polonezii il readuc pe Ierimia Movila. Nobilimea maghiara
se razvrateste si-l proclama principe pe Sigismund Bathory, care
este invins de armata aliata a lui Mihai si Basta la Guruslau (3
august 1601).
Basta, dominat de ambitii proprii, pune la cale asasinarea lui Mihai, in
tabara de la Turda, la 19 august 1601, de mercenari valoni.
I
Uciderea lui Mihai Viteazul in tabara de la
Turda ( gravura)
Biserica manastirii Dealul (Targoviste)
unde este inmormantat Mihai Viteazul
 Material auxiliar pentru tema
Tarile Romane intre diplomatie si conflict in
sec. XIV - XVI

Realizat de
Prof.gr.I drd. Elena Siminiceanu
De la Grupul Scolar ,,Nicolae Balcescu”
Orasul Flamanzi