Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cartea Din Grecia Antica

Cartea Din Grecia Antica

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 649 |Likes:
Published by agapeia

More info:

Published by: agapeia on Feb 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/17/2013

pdf

text

original

 
Vechimea si locul de nastere al cartii nu pot fi stabilite decit aproximativ.Faraindoiala,ea a aparut in acleasi timp in mai multe tari,ca produs al unei culturesuficient de avansate pentru a cauta si a afla o cale de transmitere a tazaurului decunostinte genaratiilor urmatoare.Istoria cartii cuprinde milenii,in cursul caroraaceasta a cunoscut numeroase alternative,proprii fiecarei epoci si fiecarui teritoriual gindirii scrise ,ci doar infatisarea si structura materiala ,tehnologia deconfectionare si de multiplicare ,cit si mijloacele de difuzare .Un progres insemnats-a inregistrat in istoria cartii odata cu producerea papirusului in cantitati suficiente,ceea ce a dus la folosirea lui ca support pentru scris nu numai in Egipt ,tara lui deorigine ,dar si in Grecia si Roma .Romanii au folosit nu numai majusculele, literele numite ,,capitale - romane?,iar scrierea s-a numit capitaromană sau monumentală; era utilizată pentruscrierea pe piatră şi pe metal. Pe papirus şi pe pergament s-a scris cu majusculecursive şi cu scriere uncială şi semiuncialăScrierea uncială avea litere majuscule rotunjite, derivate din literele romanecapitale.Semiunciala era caligrafică, se caracterizează prin apropierea literelor, inlinare uşoară spre dreapta.Scrisului cursiv ii este caracteristic legătura dintre litere, prescurtările şidimensiunea redusă a literelor. Era o scriere continuă şi rapidă. Din această scrierea derivat minuscula diplomatică sau cursiva umantilor, care a dat scriereaobişnuită din zilele noastre cu alfabet latin.In final, citeva cuvinte despre principalele suporturi grafice care s-au utilizatde-a lungul timpului. Ele ar fi următoarele:
Scoarţa de copac
sau miezul de lemn. Pe acesta se putea scrie fie pe lemnulcrud, fie după ce a fost acoperit in prealabil cu un strat de ceară. In acest din urmăcaz se scrie cu stilul, un instrument ascuţit la un capăt şi plat la celălalt; se foloseauşi tăbliţe duble, legate Intre ele printr-un sistem de balamale pentru care se foloseaşi termenul de codex. Apoi acest termen s-a folosit şi pentru volumele (pachetelede coli) din papirus şi pergament.
 Argila
, preparain maniera unei paste aşezate sub forma unei plăci. pe elescria cu vergele de lemn sau de trestie, terminate in triedru (D), rezistente, lăsindurme de forma unei pene sau a unui cui, de unde şi denumirea de scrierecuneiformă (lat.:
cuneus,
i = cui, pană de despicat lemne, unghi ascuţit). 
 Piatra
, din diverse roci, pe care s-a putut scrie folosindu-se dalta. 
Metalul 
, mai ales aurul şi argintul, dar şi bronzul şi fierul, a fost folosit casuport grafic din epoca antică p
#259; in zilele noastre.
 
 
 Papirusul 
a constituit unul din cele mai utilizate suporturi de scris. Papirusulcreştea din abundenţă in regiunile mlăştinoase ale Deltei Nilului, ce a devenitsimbolul acestei regiuni. Planta (Cyperus papyrus) are aspectul unei trestii fărăfrunze. La fabricarea papirusului servea numai partea Ingropată a plantei. Acestfragment al tijei fibroase, de grosimea unui braţ, după ce era jupuit de coajă, eraseparat in lamele subţiri, aşezate in straturi suprapuse, orizontale şi verticale, pusela presare. Lamele aderau perfect, prin uscare se autoincălzeau in sucul propriu,forming o reţea subţire. Aceasta, după netezire şi uscare, forma un suport de scris.Uneori, pentru a i se spori rezistenţa, era consolidată cu o pinză de in. Foile de papirus de lipeau cap la cap şi formau un sul. Lungimea medie a unui sul de papirus era de 10 m, iar lăţimea de 30 cmFabricarea sa a fost, un ,,monopol de stat, monopol pe care romanii, bizantiniişi arabii l-au meinut cu stricte. Cel mai bun papirus era cel fabricat laAlexandria. La Roma se aflau ateliere specializate in finisarea papirusului brut.
 Pergamentul 
se făcea din piei de animale: oi, capre, viţei, iepuri şi chiar din pieile mieilor nenăscuţi (cel mai fin pergament) după o laborioasă mundetabăcire. Cel mai important centru de prelucrare s-a aflat in oraşul Pergam dinAsia Mi. Romanii numeau acest suport de scris
membrana
sau
charta pergamena,
in amintirea acestei cetăţi.Cind pergamentul era făcut din piele de viţel purta denumirea de
vellum.
Lafel şi pentru cel cut din piele de miel sau ied nenăscut. Vellum-ul era un pergament foarte fin, de foarte bună calitate dar foarte scump. Termenul există şiastăzi: hirtie velină.După sacrificarea animalului şi jupuirea pielii urma spălarea şi introducereaacesteia in apă de var. in obţinerea unui pergament de bună calitate era importantca pielea să fie ţinută un timp mai indelungat in soluţia de tăbăcit. urma apoiintinderea pe o ramă de lemn pentru a se usca şi pentru a se finisa suprafaţa descriere. Această operaţie a variat de la perioadă la perioadă, folosindu-se: piatra ponce sub formă de pudră sau pastă, săruri de aluminiu, cantităţi mici de taniu,vegetale, pastă de var, albuş de ou amestecat cu făină sau cu var stins.
 
 Grecii numeau sulul de papyrus
kylindros
 ,
iar latinii
volumen
.Cind erau rulatesulurile de papirus grecesti formau un kylindros de 20-30 cm inaltime usor detransportat in mina .Se scria fara intervale intre cuvinte ,marcindu-se doar sfirsitulde alineat prin sublinierea inceputului ultimului rind cu o trasatura numita
 paragraphos.
Fiecare a ms.era caligrafiata separta insa pentru documente curente,publice sau particulare ,se recurgea la scrierea cursive ,rapida si practica .Cele maivechi papirusi grecesti nu purtau titlu ,dar erau diferentiale –asa cum a procedatCalimach din Cyrene(sec 3 i.e.n.)cind a redactat un catalog la biblioteca dinAlexandria –fiind desemnate prin numele autorului si prin primul cuvint al textuluiPentru a deosebi mss. unele de altele ,atunci cind erau depozitate intr-un vas sauintr-o cutie,pe marginea superioara a ruloului se fixa o eticheta. Mai tirziu,titlul eramentionat la sfirsitul textului ,probabil pentru a fi mai bine protejat.Papirusul prezenta si destule neajunsuri :Era fragil si sensibil la umeditate ,nu putea fi scris decit pe o singura fata –prinurmare ,pentru lucrari ample era nevoie de mai multe suluri –nu se putea citi decitdesfasurat cu ambele miini,iar dupa lectura trebuie rulat in intregime in sens invers,fabricarea lui era limitata la o singura tara care detinea toate drepturile de export side fixare a pretului de vinzare.Aceste dezavantaje de export si de fixare apretuluide vinzare.Acest dezavantaj ,au dus spre sfirsitul secolului 4 e.n., la inlocuirea luitreptata cu pegmetul care a dominat industra cartii mai bine de unmileniu.Pegmentul a dobindit proprietati care lipseau papirusului ,pe masura cetehnologia prelucrarii lui s-a perfectionat.Mai putin sensibil la umeditate si chiar foc decit papir ,mai suplu si totodata mai rezistent ,pergamentul putea fi la fel de bine pliat sau rulat.In plus ,putea fi scris pe ambele parti. Cartea antichităţii, informa ei clasică, era scrisă pe piele de animale sau papirus şi avea forma de rulousau de sul; se numea volumen (
volumen, inis
=
ăşurare,
olăcire, mişcarecirculară). Banda de papirus era infăşurată in jurul unui băţ de lemn, os, fildeş etc.,care se numea şi ,,ombilic. In Evul Mediu, s-au mai folosit rulourile de pergamentşi hirtie, dar in cea mai mică măsură. Foile de pergament sau de papirus, maisubţiri se puteau lega mai multe la un loc, rezultind codex-ul (sec. IV - V d.Hr.),Prima realizare datorata pergamentului a fost aparitia si dezvoltarea cartii deforma unui patrat.Initial ,ms. de pergament mostenise de la papyrus forma desul.Insa de-a lungul intregii antichitati ,grecii si romanii au utilizat ,alaturi derulouri tablite cerate pentru diverse insemnari si exercitii scolare .Aceste tabliteerau asamblate cite doua sau mai multe si folosite frecvent de negustori,scribietc.,la note provizorii.Ideea de a intrebuinta pergamentul in locul “filelor” de lemna aparut la inceputul Imperiului Roman. Cele mai vechi cărţi pot fi socotitetăbliţele cuneiforme din argilă arsă din Mesopotamia şi sulurile de papirus dinEgipt.. Cind a apărut necesitatea scrierii şi pe a doua tăbliţă a apărut şi cartea.Textele comerciale se scriau pe tăbliţe rotunde. Tăbliţă de scris, carte, condică,avind ca model tablele romane legate cu balamale. Forma de codice a cărţii a făcutnecesară apariţia paginaţiei şi a titlului.

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Stanescu Denisa liked this
Ioan M. liked this
Marinela Serban liked this
Aura liked this
malinova liked this
malinova liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->