Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
185Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
I.S.D.R. - Absolut Toate Cursurile Predate de Jean Andrei

I.S.D.R. - Absolut Toate Cursurile Predate de Jean Andrei

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 8,076 |Likes:
Published by vedeta_bosss

More info:

Published by: vedeta_bosss on Feb 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/03/2014

pdf

text

original

 
I.S.D.R. – ISTORIA DREPTULUI ROMANESC
CURS 1ORGANISMELE SOCIALE SI NORMELE DE CONDUITA ALE GETO-DACILOR IN EPOCA PRESTATALA
Geto-dacii fac parte din cadrul neamului tracilor, despre care parintele istorieiHerodot spunea ca e cel mai numeros dupa cel al inzilor. Tracii au patruns pe teritoriultarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, in cadrul procesului de indo-europenizare aspatiului carpato-danubiano-pontic. Ei sunt creatorii si purtatorii epocii bronzului peteritoriul tarii noastre.In cadrul neamului tracic s-au cristalizat
geto-dacii
care sunt creatorii si purtatorii epocii fierului pe teritoriul tarii noastre. Geto-dacii reprezinta cel maiimportant neam tracic, atat din punctul de vedere al nivelului civilizatiei materiale sispiritual pe care acestia l-au atins, cat si din punctual de vedere ai sistemuluiorganizarii politice pe care l-au construit. Cristalizarea geto-dacilor ca element etnicdistinct in cadrul neamului tracic a avut loc pe teritoriul tarii noastre, astfel incet putemspune ca geto-dacii sunt autohtoni in spatiul carpato-danubiano-pontic. Aria geograficade raspandire a neamului geto-dac a fost foarte intinsa, delimitata la nord de CarpatiiPadurosi, la sud de Muntii Balcanici, la vest de Tisa si la est de Nistru. Prezentastatornica a triburilor geto-dace in acest areal geografic este atestata de izvoareleistorice inca din secolul VI i.Hr. Istoriografia latina ii denumeste
daci
, cu referire latriburile din interiorul arcului carpatic, iar istoriografia greaca ii denumeste
geti
, cureferire la triburile extracarpatice. Este vorba de acelasi popor. Intrucat Strabo, in“geografia”, afirma ca getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor.Alaturi de informatiile oferite de autorii antici referitoare la modul de viata algeto-dacilor, la nivelul lor de dezvoltare economica, precum si la formele de realizarea conducerii societatii, informatii pretioase legate de viata geto-dacilor in epoca prestatala le avem si din rezultatele descoperirilor arheologice, care intregesc imagineaorganizarii societatii geto-dace in Epoca Prestatala.Cele mai importante
referiri ale autorilor antici
:
Herodot
: in cartea a IV a a istoriilor sale, relateaza expeditia regelui personDarius, imparatul scitilor din steeple N Pontice, desfasurata in 514 i.Hr. Toatetriburile trace intalnite in cadrul expeditiei s-au supus regelui persan, cuexceptia geto-dacilor, care au opus o rezistenta inversunata, fiind insa infrantide armata persana, cu toate ca erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci.
Tuchidide
, in “Razboiul peloponesiac”, vorbeste despre uniunea de triburigeto-dace a odrizilor din Dobrogea, mentioneaza si numele a 2 conducatori aiacestei uniuni de triburi, din sec V i.Hr., Sitalches si Sentes. Acest istoric arataca getii si celelalte popoare din Dobrogea sunt vecini cu scitii, au aceleasi armesi aceleasi obiceiuri.
Un autor latin,
Pompeius
 
Trobus
, relateaza despre uniunea getilor dunareni,condusa de Rex Histrianorum, care a jucat un rol important in conflictul dintreregale Filip al II-lea al Macedoniei si capetenia scita Ateas. Istoricii Strabo siArian descriu expeditia lui Alexandru cel Mare la N Dunarii, in anul 335 i. Hr.,
1
 
ocazie cu care a fost cucerita una dintre cetatile geto-dace de pe malul stang alDunarii.
Un istoric latin,
Curtius
 
Lupus
, in “Istoria Alexandri” vorbeste despre getii dela N gurilor Dunarii, care, in 326 i. Hr., au invins armata generaluluimacedonean Zofilion.
Istoricul
Diodor
din Sicilia si Polianos si geograful Pansanias relateayaconfictul dintre diadohul Lisimah si Dromichete, capetenia unei uniuni detriburi geto+dace, din campia munteana, conflict desfasurat intre 300 si 292i.Hr. si care s-a terminat prin victoria capeteniei geto-dace.
Istoricul
Iustinius
relateaza conflictul regelui geto-dac Oroles cu Pastarni si povesteste despre pedepsele aplicate de rege soldatilor sai care initial fuseserainvinsi in conflictul cu Pastarni. Textele inscriptionatede la Histria mentioneazanumele a 2 regi geti, Zamoldegicos si Romarxos, care in sec III i.Hr. isiexercitau influenta asupra cetarilor grecesti de pe tarmul pontului Euxiniu.
Istoricul
Pompeius
 
Drocus
vorbeste despre
incrementa dakorum perubobosten regem
(cresterea puterii gero-dacilor sub regele Rubob intr-o zona plasata in interiorul arcului carpatic).Din toate aceste mentiuni se desprind o serie de
concluzii
:Geto-dacii reprezinta o populatie sedentara, care practica agricultura pe scaralarga, dispunea de cetati si asezari intarite si de armate puternice si bine echipate.Geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului, mai ales in cadrul celei de-adoua varste a fierului,
laten
, caracterizata printr-o puternica dezvoltare a mestesugului,a productiei si a schim,bului de marfuri, ceea ce a dus la acumularea unor bunuri demare valoare pe care agresorii veniti de pretutindeni erau permanent tentati sa le prade.Formele de organizare si conducere sociala ale geto-dacilor prezinta trasaturilesocietatii gentilice aflate pe ultimul stadiu de dezvoltare al ei: democratia militara atriburilor si uniunilor de triburi. In cadrul acestui sistem de conducere sociala, organulsuprem de conducere a societatii este adunarea poporului in armata, care lua cele maiimportante decizii pentru viata colectivitatii, pe baza principiului ca cine isi risca viatain lupta, trebuie sa si decida.Regii mentionati de autorii antici nu sunt sefi de state, ci conducatori militari aiunor triburi sau uniuni de triburi, alesi si revocati de Adunarea Poporului, care lestabilea si atributiile. Se manifesta tot mai accentuata tendinta acestor sefi militari,sprijiniti de arostocratia gentiloco-tribala de a-si permanentiza si consolida pozitia, dea-si transmite calitatea cu titlu ereditar, plasandu-se deasupra Adunarii Poporului, ceeace marcheaza tranzitia de la sistemul organizarii gentilice la sistemul organizarii politice, adica de la comuna primitiva la stat.
Normele de conduita
In epoca prestatala, relatiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prinnorme de conduita fara caracter juridic, norme aplicate si respectate de buna voie demembrii societatii si care aveau caracter religios pronuntat. Unele obiceiuri sau cutumefara caracter juridic au supravietuit de-a lungul timpului, ajungand pana in epocamedievala, dovada incontestabila a continuitatii poporului roman. Astfel, herodot arata
2
 
ca fiii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvenea din proprietatea comuna, indiciu ca proprietatea privata se afla in plin proces de formare.Alt indiciu:
furtul
reprezenta o foarte grava incalcare a regulilor de convietuiresociala.Obicei:
incheierea
 
conventiilor
, insotite de un ritual, compus dintr-un juramant, insotit de un anumit ceremonial, care aminteste de procedura infratirii dinEvul Mediu.
Juramantul
pe zeitatile din templu pe care trebuia sa-l faca slujitorii regelui.Daca regele se imbolnavea, se considera ca unul dintre supusii sai a jurat stramb =>aflarea celui vinovat, asemanatoare in privinta dublarii numarului de ghicitori cuinstitutia juridica feudala a juratorilor.
Casatoria
: poetul Menandru, referitor la o epoca mai veche, arata ca uneletriburi trace cunosteau poligamia, dar informatii mai exacte si pentru o epoca mairecenta ne ofera poetul Horatiu care arata ca geto-dacii practicau cu strictetemonogamia. In societatea geto-daca prestatala, femeia avea o conditie socialainferioara barbatului, dovada in acest sens pedepsa aplicata de regele Oroles soldatilor sai, invinsi in luptele cu bastarnii: efectuarea muncilor casnice ale femeilor lor.Aceste reguli de conduita erau respectate in mod firesc si nu prin constrangere,semnificativa fiind relatarea lui Aristotel: un neam tracic, agatursii, formulau regulilede conduita in versuri si le invatau pe de rost cantandu-le. In acest sens, Iustinius arataca scitii respectau dreptatea in chip firesc, nu prin legi si Herodot mentiona ca inca de pe vremea regelui persan Darius, getii erau cei mai drepti dintre traci.
Formarea statului geto-dac
Saltul calitativ de la democratia militara la stat a fost rezultatul unor 
transformari
 
economice
si
sociale
pe care le-a suferit societatea geto-daca:dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri, ca urmare a utilizarii unor unelte perfectionate si a cresterii productivitatii muncii, intensificarea circulatiei monetare siaparitia si adancirea stratificarii sociale in societatea geto-daca, care a dus la formareaclaselor si categoriilor sociale. Acesta este contextul in care apare statul geto-dac ca uninstrument utilizat de patura celor bogati (clasa dominanta in societate) pentru a-i tinein ascultare pe membrii saraci ai societatii.Se contureaza
cele 2 criterii pe baza carora distingeau intre organizareagentilica
– tribul
si cea politico-statala
:
-
Stratificarea sociala
-
Teritorial
: presuspune ca apartenenta individului la comunitate nu se mai facein functie de gradul de rudenie, ci de teritoriul locuit.Acestia sunt
factorii interni
care au dus la formarea statului geto-dac si suntdeterminati. In afara lor au existat si
factori externi
, care au accentuat preocesul deformare a statului geto-dac: slabirea puterii celtilor si ilirilor in luptele cu romanii, precum si pericolul expansiunii economice si militare romane, statul roman cucerindteritoriul Dobrogei si stabilind limesul la Dunare.Statul dac s-a format si s-a consolidat in cadrul indelungatei domnii a regeluiBurebista, despre care istoricul Strabon arata ca a pus capat luptelor interne care iidivizau si ii slabeau pe geto-daci, i-a facut sa asculte de poruncile sale, intemeind o
3

Activity (185)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Tania Panaite liked this
Tania Panaite liked this
Mada Bucur liked this
Andreea Sevici liked this
Raducanu Alina liked this
Yama Kagashy liked this
Hosu Liviana liked this
Roxana Sandu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->