Dermatozele Profesionale

 Definiţie: sunt afecţiuni cutanate minore sau majore provocate prin

contacte repetate, în general zilnice, cu diverse substanţe cu care
tegumentul vine în contact în cursul exercitării unei profesii

 Importante în producerea dermatozelor, pe lângă noxele directe,

sunt şi anumite elemente conjucturale: îmbrăcăminte de protecţie
insuficient schimbată, cizmele de cauciuc, folosirea intempensivă a
unor mijloace de curăţenie.

 Clasificare dermatozelor
 ortoergice
 alergice
 Dermatozele ortoergice

A. dermatoze datorate microorganismelor

1. de origine microbiană:
i. piodermite, impetigofoliculită, furunculoză
ii. erizipeloidul lui Rozenbach – prin manipularea cărnii de
porcine sau peşte infectată
iii. cărbunele cutanat – contactul cu pielea unor animale moarte
de Antrax
iv. tuberculoză cutanată profesională – prin inocularea bacilului
inoculos la mâinile mulgătorilor
2. de origine micotică
i. i.actinomicoza
ii. ii.epidermomicozele
 Dermatozele ortoergice

3. de origine virotică
i. virusul verugilor vulgare – se transmite la îngrijitori măcelari
de la ovine şi bovine
ii. nodulul mulgătorilor – se transmite de la ugerele vacilor cu
mamită veziculoasă
3. paraziţii de origine animală şi vegetală
i. căpuşe
ii. scabie animală
iii. scabie de cereale
iv. dermite produse de larve
v. larvele de muscă
 Dermatozele ortoergice

B. dermatoze datorate agenţiilor fizici

1. prin microtraumatisme: fisuri, ragade, excoriaţii, plăgi
(atleţi, harpişti)
2. caldură: arsuri, eritroze faciale (oţelari), miliara albă
(oţelari, topitori)
3. frig: degerături, acrocianoză
4. datorate radiaţiilor electromagnetice: dermatoze
fotosensibilizante datorate radiaţiilor UV
 Dermatozele ortoergice

C. dermatoze datorate agenţiilor chimici

1. apa prin macerarea produsă asupra epidermului favorizează
pătrunderea microorganismelor şi subsanţeor chimice.
cheratina prezinta fenomenul de umflare coloidală („mâna de
spălătoreasă”)
2. solvenţi grăsimilor (petrol, benzină, acetonă) produc fisurarea
cheratinei
3. prafurile alcaline (ciment, bicarbonat de sodiu) produc
fisurarea cheratinei
4. antioxidanţii produc depigmentări
 Dermatozele alergice

 au o patologie imunologica, fiind mediate celular

 pot fi primitive, dar pot să succeadă dermatozele

ortoergice
 Sensibilizanţi cutanaţi

A. principalele substanţe chimice sensibilizante

1. baze şi intermediari pentrucoloranţi:
 benzidină şi compuşii săi
 benzantren şi compuşii săi
 naftilamine
 nitroderivanţi
 compuşi cloraţi
1. coloranţi
 blănuri şi păr: parafenilendiamină, negru de anilină
 piele: crisoidină, brun bismark
 ţesături: cristal violet şi violet de metil, verde de malahit, auramină
1. revelatori fotografici
 metanol
 parafenilendiamină
 hidrochinonă
 Sensibilizanţi cutanaţi

4. acceleratori şi antioxidanţi
 hexametiltetramină
 guanidine
4. săpunuri care conţin în exces alcali, parfumuri, antiseptice
5. pesticide
 crezol
 mercur
 petrol
4. cosmetice care conţin iritanţi
5. uleiuri
6. răşini naturale sau sintetice
 Sensibilizanţi cutanaţi

10. gudronul de hula şi derivaţii săi direcţi

 acridină
 antracen
 fenol
 crezol
10. explozibili
 trinitrotoluen
 dinitrotoluen
10. plastifianţi
 diaminonaften
 fenilsalicilat

B. plante
C. antibiotice, penicilină, streptomicină, iod
D. produse de origine animală
 Tabloul clinic - dermatoze ortoergice

 se caracterizează prin: eritem, edem, veziculaţie şi zemuire, uneori necroză

a. în formă acută
 apare după primul contact cu agentul etiologic
 se localizează strict pe zona de contact
 nu are tendinţa de extindere
 caracter colectiv
 apare la scurt timp, aprox. 6 ore, după acţiunea agentului etiologic
 se vindecă, în general, rapid după suprimarea cauzei
 pot fi însoţite de arsuri
 reacţie antigen-anticorp negativă
a. în forma cronică
 apare prin efect de cumulare
 debut prin stare de uscare a tegumentelor
 fină descuamaţie si microfisuri
 scade bariera protectoare a epidermului
 fază de inflamaţie cu o descuamaţie mai accentuată, dar fără vezicule
 Tabloul clinic - dermatoze alergice

 aspectul clinic al dermatozelor acute, subacute, cronice

 sunt întotdeauna pruriginoase
 debutul la locul de acţiune al agentului nociv
 se pot răspândii la distanţă, chiar să se generalizeze
 au caracter individual
 nu se vindecă întotdeauna după suprimarea cauzei
 apar după un timp variabil de contact
 reacţie antigen-anticorp pozitivă
 Diagnosticul dermatozelor profesionale

1. stabilirea expunerii profesionale

 subiectiv: anamneză profesională
 obiectiv: documente ficiale privind expunerea
profesională
 ancheta la locul de muncă
 Diagnosticul dermatozelor profesionale

2. tabloul clinic
 antecedentele patologice tegumentare orientează
diagnosticul spre dermatoză neprofesională
 debutul dermatozei în raport cu exercitarea meseriei
 localizarea exactă, simetria sau asimetria leziunilor
 evoluţia dermatozei (în cazul eliminării contactului)
 Diagnosticul dermatozelor profesionale

3. examene de laborator şi paraclinice

 teste epicutanate
 teste intradermice
 teste imunologice
 proba locului de muncă
 Stigmatele

 bulele traumatice
 clavusuri
 pigmentaţiile
 coloraţia epidermului şi a ungilor
 abraziunea amprentelor digitale
 tatuajul
 Dermatoze Profesionale

 Tratamet
 scoaterea bolnavului din mediul respectiv
 combaterea inflamaţiei: fluocinolon, metoxin, topsin
 formă medicamenuasă: cremă, gel

 Profilaxia
 măsuri tehnico-organizatorice
 măsuri medcale