Professional Documents
Culture Documents
Date anatomo-functionale:
• Bulb (medula oblongata)
• Protuberanta (pons, punte)
• Mezencefal (pedunculi cerebrali)
• Asigura legatura intre emisfere, cerebel si maduva
• Delimitare:
- superior: plan ce trece posterior de tuberculii mamilari si anterior de tuberculii
quadrigemeni anteriori
- inferior: plan orizontal prin decusatia piramidala
- legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi
• Raporturi:
- marea gaura occipitala (prin care se poate produce hernia lobilor amigdalieni ai
cerebelului)
- caile de drenaj ale LCR (ventriculul IV,apeductul Sylvius)
- unghiul ponto-cerebelos
- fanta Bichat (posibilitatea compresiunii trunchiului prin angajarea lobului temporal prin
fanta)
- epifiza
• Cai de legatura:
- ascendente->panglica Reil (fasciculul spinotalamic si spinocerebelos)
- descendente->calea piramidala,fasciculul bulbo-spinal,fasciculul central al calotei
- de asociatie->bandeleta longitudinala posterioara,fasciculul Schultz
• Nuclei
- motori->nucleul ambiguu (IX,X,XI),nucleul XI,nucleul VII,nucleul abducens +
oculomotor
-nucleul motor V;nucleul nervului patetic
- senzitivi->nucleu solitar (bulb)->se termina VII,IX,X
-nucleul vestibular si cohlear,nucleul Rolando
- vegetativi->nucleul dorsal al vagului,nucleii salivari inferior si superior
-nucleul lacrimo-muco-nazal,nucleul Edinger-Westphal
• Formatiuni cenusii proprii
- bulb->nucleii Goll,Burdach,von Monakow,olive,paraolive bulbare
- protuberanta->oliva protuberantiala,corpul trapezoid,nucleii puntii interpusi pe calea
cortico-ponto-cerebeloasa
- pedunculi->locus niger,nucleul rosu Stilling
• Celule si fibre reticulare->fasciculul reticular ascendent/descendent
Etiopatogenie:
- 75% afectiuni vasculare (malformatii, hemoragii, ischemii), prin actiune directa sau
compresiuni
- afectiuni inflamatorii (infectioase sau demielinizante)
- leziuni tumorale (directe sau compresiuni)
- angajari herniare
- leziuni traumatice
- leziuni toxice
Manifestari clinice:
I) Sindroame bulbare:
A. Sdr. decusatiei piramidale: hemiplegie (hemipareza) cruciata.
-se produce prin aparitia unei leziuni mici,unilaterale,paramediene a portiunii inferioare a
bulbului la nivelul decusatiei
-intereseaza fibrele destinate m.s.dupa incrucisare si fibrele destinate m.i.inainte de
incrucisare
-homolateral->monoplegia m.s.
-heterolateral->monoplegia m.i.
B. Sdr. interolivar->leziune paramediana a fasciculului piramidal,panglicii lui Reil si a
n.hipoglos
1. Paralizie de hipoglos homolateral
2. Hemiplegie heterolaterala cu respectarea fetei
3. Hemianestezie profunda heterolaterala cu respectarea fetei
C. Sdr. lateral (retroolivar, Wallenberg)->lezarea regiunii retroolivare a bulbului
(usu.tromboza fetei laterale bulbare)
Homolateral:
1. paralizie palato-faringo-laringiana
2. hemianestezia fetei, mai ales pe ramura oftalmica a trigemenului
3. hemisindrom paleocerebelos
4. sindrom vestibular
5. sindrom Claude Bernard-Horner
Heterolateral: hemihipoestezie termoalgezica
D. Sdr. bulbar posterior->lezarea pedunculilor cerebelosi inferiori si a nucleilor
vestibulari
Homolateral: sdr. paleocerebelos, sdr. vestibular
E. Sdr. de hemibulb (Babinski-Nageotte):
Homolateral:
1. hemisindrom cerebelos
2. sdr. Claude Bernard-Horner
Heterolateral:
1. hemiplegie
2. hemianestezie de tip siringomielic
F. Sdr. Avellis (sdr.nucleului ambiguu)
Homolateral: paralizia valului palatin si a corzilor vocale (X,ramura interna XI)
Heterolateral: hemiplegie
G. Sdr. Schmidt:
Sdr. Aveliss + paralizie homolaterala de trapez si sternocleidomastoidian (ramura externa
XI)
H. Sdr. Jackson:
Sdr. Schmidt + paralizia si atrofia jumatatii homolaterale a limbii (XII)
A F), G) si H) apar rareori independent, distinctS
II) Sindroame protuberantiale:
A) Sdr. Millard-Gubler:
Homolateral:
1. paralizie de facial de tip periferic
2. paralizie de abducens
Heterolateral: hemiplegie care respecta fata
B) Sdr. Foville protuberantial superior->leziune deasupra nucleului facial
1. hemiplegie contralaterala cu paralizie de facial de tip central
2. paralizia miscarilor de lateralitate ale globilor oculari spre partea sanatoasa->”bolnavul
priveste hemiplegia”
C) Sdr. Foville (-Millard-Gubler) protuberantial inferior->leziune la nivelul nucleului
facial
1. hemiplegie contralaterala cu respectarea fetei
2. paralizie homolaterala de facial de tip periferic
3. paralizia miscarilor de lateralitate a globilor oculari spre partea sanatoasa
III) Sindroame mezencefalice:
A) Sdr. Weber (peduncular paramedian central):
1. paralizie homolaterala de oculomotor comun (III)
2. hemiplegie contralaterala
3. paralizie contralaterala de facial de tip central
B) Sdr. Foville peduncular->leziune deasupra decusatiei pontine
Homolateral: paralizia miscarilor de conjugare ale globilor oculari (bolnavul se uita la
leziune nu la hemiplegie).
Heterolateral:
1. hemiplegie
2. paralizie faciala tip central
C) Sdr. inferior de nucleu rosu->leziunea intereseaza cele 2/3 inferioare ale nucleului
rosu,fibrele nervului III si partea mediala a piciorului peduncular
Homolateral: paralizie de oculomotor comun
Heterolateral: sdr. neocerebelos, deficit motor (hemipareza)
D) Sdr. superior de nucleu rosu (sdr.raspantiei hipotalamice)->leziunea intereseaza 1/3
superioara a nucleului rosu si zona subtalamica
Heterolateral: hemisindrom neocerebelos, hemianestezie, hemipareza, miscari
involuntare coreo-atetozice.
E) Sdr. Parinaud->leziunea intereseaza regiunea anterioara a tuberculilor quadrigemeni
anteriori
- paralizia miscarilor de verticalitate ale globilor oculari.
- Semiologia leziunilor nervilor cranieni -;
Consideratii generale:
- nervii cranieni asigura legaturile SN cu organele receptoare si efectoare de la nivelul
extremitatii cefalice
- fibrele protoneuronului senzitiv asigura aferentele senzitivo-senzoriale de la teritoriile
cutaneo-mucoase ale capului
- neuronii motori asigura motilitatea musculaturii striate a extremitatii cefalice,a
faringelui si a laringelui
- perechile I si II: sunt nervi senzoriali, veritabile expansiuni cerebrale, fiind formati din
axonii deutoneuronilor caii respective; sunt analoagele cerebrale ale cailor senzitive
medulare.
- perechile III-XII: nuclei de origine a fibrelor motorii si nuclei de terminatie pentru
fibrele senzitive, in etajele bulbopontopedunculare;initial sunt scaldati in LCR->strabat
invelisurile meningeene prin diferite zone unde sunt expusi lezarii
Date anatomo-functionale:
• Receptia excitatiilor olfactive: celulele senzoriale bipolare din mucoasa boltii foselor
nazale. Axonii trec prin lama ciuruita a etmoidului, ajung in bulbul olfactiv, unde fac
sinapse cu dendritele neuronilor mitrali, ai caror axoni formeaza bandeletele olfactive,
care dau nastere trigonului olfactiv. Proiectia se face in ariile olfactive rhinencefalice
cerebrale:
- cornul lui Amon
- circumvolutia si uncusul hipocampic
- circumvolutia corpului calos
- o parte a fetei orbitare a lobului frontal
- nucleii si cai de asociatie subcorticale
• Explorarea functionala a nervilor I se face prin olfactometrie (care tine cont si de
fenomenul de acomodare):
- Subiectiva: calitativa/cantitativa
- Obiectiva: se apreciaza intensitatea senzatiei olfactive dupa modificarile survenite
asupra reflexelor psihogalvanice,psihomotorii,EEG in timp ce pacientul inhaleaza o
substanta odoranta
-fenomenul de acomodare->dupa expunere indelungata la mirosuri puternice individul nu
le mai percepe in timp
Manifestari clinice:
I) Anosmia = pierderea simtului mirosului;apare in leziuni ale mucoasei sau cailor
olfactive; are o mare semnificatie neurologica daca este unilaterala.
II) Hipoosmia = - cantitativa a simtului mirosului;poate preceda anosmia.
III) Hiperosmia = exagerarea simtului olfactiv;poate apare fiziologic (primele luni de
sarcina, menstruatie etc.); apare patologic in stari alergice, migrene etc.
IV) Parosmia = perceperea gresita a unui miros sub forma altuia,de regula dezagreabil
(iluzie olfactiva)
Cacosmia este perceptia ca neplacut a oricarui miros.
V) Halucinatiile olfactive = perceptii olfactive fara cauza obiectiva generatoare. Apar in
boli psihice, in epilepsie (ca aura sau criza propriu-zisa, senzoriala; criza uncinata:
halucinatii olfactive neplacute,halucinatii vizuale si gustative, insotite de senzatie de
irealitate; apare in leziunile uncusului hipocampic).
Date anatomo-functionale:
• Capatul periferic (la nivelul retinei):
- Stratul 2: celule senzoriale (cu conuri si bastonase), continand substante ce se
descompun la lumina si se refac la intuneric. Descompunerea acestor substante se face cu
eliberare de energie, care produce influxul nervos vizual, propagat spre dendritele
stratului 6.
- Stratul 6: celule bipolare (protoneuronul caii vizuale); dendritele lor fac sinapsa cu
axonii celulelor din stratul 2, iar axonii cu dendritele celor din stratul 8.
- Stratul 8: celule multipolare (deutoneuronul caii optice); axonii lor converg spre papila
optica, dand nastere nervului optic. In nervul optic, fibrele maculare sunt dispersate
printre cele nazale si temporale. Ele se incruciseaza partial la nivelul chiasmei optice si se
vor proiecta la nivelul polului occipital. La nivelul papilei nervului optic retina e oarba. In
centrul papilei se face emergenta pachetului vascular retinian.
• Cai: nervii optici parasesc globii oculari la nivelul polului posterior. Se orienteaza
inspre inapoi si inauntru. Ies din orbita prin gaurile optice. Anterior de saua turceasca se
intalnesc formand chiasma optica, unde se produce un schimb partial de fibre: fibrele
hemiretinei nazale trec contralateral, cele din hemiretina temporala isi continua traiectul
homolateral. Apoi traiectul continua cu bandeletele optice, corpii geniculati laterali (al
treilea neuron al caii vizuale), radiatiile Gratiolet (calea geniculo-calcarina) -; in substanta
alba a lobilor temporali, apoi pe fetele mediale ale lobilor occipitali, spre buzele scizurii
calcarine. Fibrele din cadranele retiniene superioare se proiecteaza pe buzele superioare,
iar cele din cadranele inferioare, pe buzele inferioare.
-pe traiect exista colaterale spre nucleul pretectal (Edinger-Westphall) si spre tuberculii
quadrigemeni posteriori
• Capatul central: constituit de neuronii celor doua buze ale scizurii calcarine, descriindu-
se trei arii:
- Aria striata:
- camp 17 Brodman
- impulsurile nervoase se transforma in senzatie de vaz, binoculara si tridimensionala
- Aria parastriata: camp 18 Brodman->arie vizuognozica
- Aria peristriata: camp 19 Brodman->arie vizuopsihica
Explorare clinica:
I) Acuitatea vizuala (AV):
A) Ambliopie: scaderea acuitatii vizuale.
B) Amauroza: pierderea vederii, prin lezarea portiunii periferice a analizatorului.
C) Nictalopie: scaderea acuitatii vizuale ziua
D) Hemeralopie: scaderea acuitatii vizuale seara,pe lumina scazuta
II) Campul vizual: este spatiul perceput de un ochi mentinut in pozitie intermediara
(privire inainte); se masoara exact cu campimetrul.
Tulburari :
A) Ingustarea concentrica->- CV de la periferie spre centru in toate directiile
B) Vederea tubulara: ingustarea concentrica a campului vizual, caracteristica
arahnoiditelor bazale care afecteaza chiasma.
C) Scotoame: zone mici, insulare, unde vazul lipseste. Exista scotomul fiziologic
corespunzator papilei optice, care e mic si nu interfera cu vederea.
D) Hemianopsii: modificari de camp vizual care constau in pierderea a ½ din campul
vizual (sau a ¼, in hemianopsiile in cadran):
-hemiretina temporala->stimuli din hemicampul nazal
-hemiretina nazala->stimuli din hemicampul temporal
-denumirea hemianopsiei se face dupa hemicampul in care pacientul nu vede
1. Omonime: pierderea vederii din ½ stangi sau drepte ale ambelor campuri vizuale.
- leziuni ale caii optice inapoia chiasmei->bandeleta optica,corp geniculat lateral,radiatii
Gratiolet,scizura calcarina
- apar de partea opusa leziunii
2. Heteronime: pierderea vederii in ambele hemicampuri temporale sau in ambele
hemicampuri nazale;apar in leziuni ale chiasmei optice.
- bitemporale: leziune pe portiunea mediana a chiasmei ( pe unde trec fibrele din
jumatatile nazale ale retinei, care raspund de vederea in campurile temporale)
- binazale: leziuni in portiunile laterale ale chiasmei, bilateral
3. In cadran: leziuni occipitale,leziuni la nivelul radiatiilor optice,corpilor geniculati,chiar
la nivelul chiasmei
E) Crize focale de epilepsie: fosfene sau halucinatii complexe, scotoame, hemianopsii
paroxistice. Au mare valoare localizatoare pentru scoarta cerebrala.
F) Metamorfopsii: tulburari ale perceptiei spatiale.
G) Discromatopsia: tulburari in perceptia culorilor.
H) Agnozie vizuala->perturbarea integrarii senzatiilor vizuale in perceptii
-alexia->agnozia semnelor grafice ale scrisului
-agnozia spatiala->imposibilitatea recunoasterii obiectelor in spatiu in raport cu corpul
I) Cecitatea corticala: numai daca sunt lezate ambele scizuri calcarine si ambii poli
occipitali. Bolnavul are anosognozia orbirii sale (nu vede, dar sustine ca vede).
III) Examenul fundului de ochi (FO):
- Se face cu oftalmoscopul, cercetandu-se centrul si periferia retinei.
- Elemente care se pot observa :
1. papila nervului optic: rotund-ovalara, net delimitata, roz,suprafata uniforma
2. pata galbena (macula lutea)
3. vase sanguine->artere subtiri,vene groase
- FO oglindeste fidel fenomenele din circulatia sanguina si a LCR la nivelul extremitatii
cefalice
Modificari:
A) Edemul si staza papilara: denota prezenta hipertensiunii intracraniene
- papila tumefiata, proeminenta, cu margini sterse
- posibile hemoragii, care pot fi si peripapilare
- vederea este initial conservata, dar daca staza persista se produce atrofie optica
ireversibila
B) Papilita: inflamatii acute ale portiunii anterioare a nervului optic; se prezinta cu mari
tulburari de vedere de la inceput ce se pot accentua->amauroza
C) Atrofia optica primitiva: papila apare alb-stralucitoare,cu margini net delimitate, cu
vase subtiri, atrofice. Apar tulburari grave de vedere.
-apare in leziunile portiunii posterioare a nervului optic
Date anatomo-functionale:
• Nervi motori, somato-vegetativi.
• Originea reala: in calota mezencefalica, la nivelul substantei cenusii
periapeductale,ventrolateral fata de apeductul Sylvius. Nucleul de origine se subimparte
in 5 grupe neuronale, dedicate cate unui muschi.
• Nucleul Edinger-Westphall: raspunde de functia parasimpatica a nervilor III.
• Muschii enervati:
Musculatura extrinseca a globilor oculari, 5 muschi:
1. ridicatorul pleoapei superioare
2. drept superior
3. drept inferior
4. drept intern
5. oblic intern (mic)
Musculatura intrinseca (inervatie parasimpatica din nucleul Edinger-Westphall):
1. muschiul ciliar
2. sfincterul irian (fibrele circulare ale muschiului irian)
• Traiect: axonii se dispun in manunchiuri, strabat in directie postero-anterioara si
ventrala calota mezencefalica, nucleul rosu, locus niger, piciorul peduncular si ies din
trunchi la nivelul cisternei interpedunculare (originea aparenta), se dispun intre artera
cerebrala posterioara si artera cerebeloasa superioara, trec pe peretele extern al sinusului
cavernos, patrund in orbita prin fanta sfenoidala si se distribuie la muschii mentionati.
Semiologia leziunilor:
I) Ptoza palpebrala: caderea pleoapei superioare iar globul ocular este acoperit total sau
partial.
II) Strabism divergent: din cauza deficitului motor al muschiului drept intern,globul
ocular este deviat spre unghiul extern al fantei palpebrale,sub influenta muschiului drept
extern,daca acesta este indemn
III) Diplopie: acuzata numai daca ptoza e incompleta. Se datoreaza strabismului, care
face ca axele oculare sa nu mai fie paralele; obiectele se vor proiecta pe puncte retiniene
asimetrice, deci imaginile corticale nu se mai suprapun. Apar astfel doua imagini, una
reala, obtinuta de catre ochiul normal, si una falsa, transmisa de retina ochiului afectat,
care apare lateral de imaginea reala, de partea opusa ochiului lezat.
IV) Midriaza paralitica: dilatarea accentuata si permanenta a pupilei datorita lezarii
fibrelor parasimpatice cu paralizia consecutiva a sfincterului pupilar si actiunii
simpaticului,care este indemn si realizeaza activarea fibrelor radiare ale irisului
-reflexul fotomotor este paralizat
V) Paralizia miscarilor de ridicare si coborare a globului ocular->la invitatia de a urmari
degetul examinatorului in sus si in jos,de partea bolnava ochiul ramane imobil in unghiul
extern al fantei palpebrale
Date anatomo-functionale:
• Nervi motori somatici.
• Origine reala: calota mezencefalica, sub coloana ce formeaza nucleul III;fibrele
radiculare inconjoara apeductul Sylvius,se incruciseaza cu cele de partea opusa si ies din
trunchiul cerebral de o parte si de alta a valvulei Vieussens (origine aparenta)
• Este singurul nerv cranian care emerge pe partea posterioara a trunchiului si care
prezinta o decusatie integrala a fibrelor radiculare.
• Traiect: strabate peretele extern al sinusului cavernos, apoi urmeaza acelasi drum cu III.
• Inerveaza: muschiul oblic extern (mare) - indreapta globul ocular in jos si inafara.
Semiologia leziunilor:
Diplopia: mai ales la privirea in jos si inafara, de partea nervului bolnav (e.g. la coborarea
scarilor).
Imaginea falsa se formeaza dedesubtul imaginii reale
Lezarea nervului IV poate fi singulara (mononevrita->diabetica) sau in contextul lezarii
n.III
Pozitia globului ocular nu se modifica, daca ceilalti nervi oculomotori sunt integri.
Explorarea motilitatii globilor oculari da foarte putine date in leziunile exclusive de IV
(chiar deloc), miscarile comandate prin nervul trohlear (patetic) fiind foarte bine
compensate de miscarile comandate prin III (muschiul drept inferior) si VI (muschiul
drept extern). Diagnosticul de leziune este deci mai mult de excludere, dupa eliminarea
posibilitatii lezarii nervilor III si VI. Este relevant examenul diplopic efectuat la
oftalmologie.
- Perechea VI (nervii oculomotori externi sau abducens) -;
Date anatomo-functionale:
• Nervi motori somatici.
• Originea reala: nucleu voluminos situat in regiunea postero-interna a calotei pontine,
proeminand pe planseul ventriculului IV. Fibrele strabat calota si piciorul puntii.
• Originea aparenta: santul bulbo-protuberantial.
• Traiect: strabate unghiul ponto-cerebelos, trece in interiorul sinusului cavernos, lateral
de artera carotida, iar apoi patrunde in orbita prin fanta sfenoidala, alaturi de III, IV si
ramura oftalmica a nervului V.
• Inerveaza: muschiul drept extern -;> mobilizarea globului ocular spre unghiul extern al
fantei palpebrale.
Semiologia leziunilor:
Date anatomo-functionale:
• Definitii:
- Midriaza: diametrul pupilar peste 4-5 mm.
- Mioza: diametrul pupilar sub 2 mm.
- Anizocorie: diametrele pupilare sunt inegale; are intotdeauna o explicatie (nu trebuie
neglijata) daca apare brusc!
• Motilitatea intrinseca a globilor oculari este asigurata de:
1. Muschii irieni: a) Circulari (iridoconstrictori): determina mioza; au inervatie
parasimpatica prin fibre motorii vegetative din nucleul Edinger-Westphall, transportate
de catre oculomotorul comun (III). b) Radiari (iridodilatatori): determina midriaza; au
inervatie simpatica prin fibre motorii cu originea in centrul ciliospinal Budge, situat in
maduva intre C8 si D1,subordonat nucleului pupilo-dilatator din hipotalamus
2. Muschii ciliari: sunt raspunzatori de acomodarea cristalinului.
- functioneaza sub forma unor sincinezii vegetative fiziologice asociate miscarilor oculare
somatice extrinseci voluntare sau automatico-reflexe,depinzand de echilibrul simpato-
parasimpatic si de factori din segmentele cele mai inalte ale SNC ce asigura
sentimentele,starea psihica,gandirea
- “jocul pupilar” = modificari alternante,neintrerupte,ale starii de contractie a muschilor
irieni si ciliari (semnul Bunke -; disparitia jocului pupilar, semn patognomonic pentru
schizofrenie; hippusul pupilar consta in exagerarea jocului pupilar -; o succesiune de
dilatari si ingustari pupilare rapide fara legatura cu excitatii periferice, pozitiv in coreea
acuta, scleroza multipla, alte afectiuni cu rasunet neurologic).
Examenul motilitatii pupilare:
I) Reflexul fotomotor: bolnavul este asezat cu fata la lumina, acoperindu-i-se ochii; dupa
10-15 secunde se descopera fiecare ochi pe rand, urmarindu-se mioza.
II) Reflexul de acomodare (convergenta): bolnavul, asezat cu fata la lumina, urmareste
degetul examinatorului care se apropie si se departeaza de radacina nasului.
III) Reflexul consensual: se acopera un ochi si se urmareste pupila celuilalt, care va face
mioza la descoperirea ochiului acoperit, respectiv midriaza la acoperirea lui.
Patologia pupilei:
Date anatomo-functionale:
• Nervi senzitivo-motori si somatovegetativi.
• Trigemenul senzitiv:
- protoneuron in ganglionul Gasser (dispus in foseta Meckel de pe fata antero-superioara
a stancii temporalului)
- dendritele protoneuronilor formeaza trei ramuri, care sunt de fapt nervi de sine statatori:
1. nervul oftalmic (ramura I)
2. nervul maxilar superior (ramura II)
3. nervul mandibular, componenta senzitiva (ramura III)
- axonii protoneuronilor formeaza un trunchi comun unic (nervul V propriu-zis), care
strabatand unghiul pontocerebelos patrunde in protuberanta, impartindu-se in trei
radacini:
1. ascendenta scurta, terminata in nucleul trigeminal superior din locus caeruleus
2. orizontala, terminata in nucleul trigeminal pontin
3. descendenta, strabate bulbul si se termina in maduva cervicala
Acesti nuclei terminali contin deutoneuronii senzitivi, ai caror axoni dau nastere
fasciculului quintotalamic, care dupa ce se incruciseaza partial adera la panglica Reil,
unde contacteaza numeroase conexiuni cu substanta reticulata si cu alte formatiuni din
trunchi. Fasciculul se termina in nucleul ventral postero-median talamic, unde se gaseste
al treilea neuron. Proiectia corticala se face in ariile 3, 1, 2 Brodman.
Examenul clinic:
Date anatomo-functionale:
• Nervi senzitivo-motori si somatovegetativi (ca si V)
• Originea reala a fibrelor motorii somatice: nucleu situat in centrul calotei pontine.
Axonii ies prin santul bulboprotuberantial (originea aparenta), traverseaza unghiul
pontocerebelos, trec in conductul auditiv intern, apoi prin apeductul Faloppe din stanca
temporalului, pentru ca iesind prin gaura stilomastoidiana sa ajunga in loja parotidiana,
unde se impart formand o ramura temporofaciala (neuroni din portiunea superioara a
nucleului, care inerveaza musculatura etajului superior al fetei) si una cervicofaciala
(neuroni din portiunea inferioara a nucleului, inervand musculatura din etajul inferior al
fetei).
• Nucleul motor pontin primeste aferente corticale prin fasciculul corticonuclear (din
cadrul fasciculului geniculat), ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a puntii.
Este de retinut ca portiunea superioara a nucleului, spre deosebire de cea inferioara (care
primeste aferente numai de la cortexul contralateral), primeste fibre de la ambele
emisfere. Acest fapt are relevanta in diferentierea leziunilor supranucleare (care produc o
paralizie faciala de tip central), cand ramura temporofaciala este foarte putin afectata si
deci paralizia nu afecteaza cadranul superior al hemifetei, de leziunile nucleilor sau
trunchiurilor faciale (care produc o paralizie faciala de tip periferic), care produc o
afectare egala a intregii hemifete. Nucleii motori faciali sunt conectati si cu centrii
extrapiramidali, de la care primesc impulsurile mimicii automate, ceea ce explica
hipomimia parkinsonianului.
• Functia senzitivo-senzoriala a facialului: se realizeaza prin fibrele nervului intermediar
Wrisberg (VII bis)
- Protoneuronul se afla in ganglionul geniculat. Dendritele sale asigura inervatia senzitiva
pentru concha auriculara, conductul auditiv extern, fata externa a timpanului, o zona
tegumentara retroauriculara (zona Ramsey-Hunt), sensibilitatea (senzoriala) gustativa
pentru cele 2/3 anterioare ale limbii. Axonii protoneuronilor patrund la nivelul fosetei
laterale a bulbului.
- Deutoneuronii sunt localizati in portiunea superioara a nucleului solitar, iar axonii lor se
asociaza panglicii Reil, proiectandu-se cortical in ariile 3, 1, 2 (postrolandice)
(impulsurile senzitive) si in piciorul circumvolutiei parietale ascendente (impulsurile
gustative)
• Functia vegetativa a facialului: prin fibre parasimpatice din:
- nucleul lacrimal:inapoia nucleului motor VII-> stimularea secretiei lacrimale
- nucleul salivar superior: in apropierea nucleului VII bis->stimularea secretiei
parotidiene
Entitati clinice:
Semiologia lezarii:
I) Leziune unilaterala:
1. Paralizia constrictorului superior al faringelui: apare jena la deglutitia solidelor.
2. Hipo- sau anestezie in 1/3 posterioara a limbii, palat moale posterior, faringe si
aguezie, mai ales pentru gustul amar.
3. Reflexul faringian este diminuat sau abolit.
4. La pronuntia vocalei A sau E se evidentiaza semnul cortinei (Vernet): deplasarea
peretelui posterior al faringelui si a valului palatin spre partea indemna.
II) Leziune bilaterala:
1. Tulburari grave de deglutitie, in special pentru solide.
2. Tulburari de fonatie (voce nazonata, vorbire dificila).
3. Se asociaza frecvent cu leziuni ale vagului (X), ceea ce face ca valul palatin sa fie
cazut, flasc, cu lueta atarnand la baza limbii. Valul nu se mai ridica la pronuntarea vocalei
A. Reflexele faringiene sunt abolite. Apar tulburari de deglutitie pronuntate si pentru
lichide.
Nevralgia glosofaringiana:
1. Dureri la baza limbii si la nivelul istmului bucofaringian, cu iradiere spre unghiul
mandibulei si urechea homolaterala, cu durata scurta, intensitate mare, cu o frecventa a
crizelor posibil foarte mare.
2. Entitatea este rara, cu semnificatie severa (de regula demasca prezenta unui neurinom
al glosofaringianului sau al nervilor cu care are raporturi in gaura rupta posterioara -; X,
XI; mai apare in tumori de baza de craniu, angioame, anevrisme, afectari ale meningelui
la nivelul sinusului lateral).
Date anatomo-functionale:
• Nervi exclusiv motori.
• Originea reala: nucleul bulbar din etajul inferior al nucleului ambiguu si nucleul
medular din cornul cenusiu anterior C1-C5. Fibrele parasesc maduva si intra in craniu
prin gaura vestibulara , unindu-se cu fibrele de origine bulbara,formand nervul spinal care
iese din craniu prin gaura rupta posterioara. Nervul se divide in doua:
1. Ramura interna: fibre bulbare, care alaturi de fibre din X formeaza nervul laringeu
recurent (inferior), care inerveaza majoritatea muschilor laringelui.
2. Ramura externa: fibre de provenienta cervicala, care inerveaza muschii trapez si
sternocleidomastoidian.
Semiologia leziunilor:
Se urmaresc:
- respiratia
- vocea
- deglutitia
- miscarile realizate de sternocleidomastoidian si trapez.
I) Leziunile unilaterale:
1. Tulburari de fonatie: vocea bitonala; se poate observa laringoscopic pareza corzii
vocale homolaterale.
2. Umar cazut, omoplat deplasat inferior si inafara->paralizia muschiului trapez
3. Conturul trapezului este sters, muschiul este hipoton, este limitata miscarea de ridicare
a umarului.
4. Paralizia sternocleidomastoidianului produce modificari in statica si dinamica cefalica.
La rotirea capului spre partea opusa leziunii, muschiul apare hipoton, mai putin reliefat.
Functia normala a omonimului contralateral determina o usoara rotatie a capului spre
partea afectata si o inclinare laterala spre partea sanatoasa (torticolis).
II) Leziunile bilaterale:
1. Afonie
2. Tulburari respiratorii grave
Leziunile apar in cancere de faringe, laringe, esofag, tiroida, precum si in anevrisme
aortice, sarcoame,limfosarcoame cervicale, interventii chirurgicale cervicale (mai ales
cele pe tiroida) sau mediastinale.
Semiologia leziunilor:
Se urmaresc, la nivelul limbii:
- motilitatea
- troficitatea.
I) Leziunile unilaterale:
1. Hemilimba homolaterala este paralizata sau paretica, producandu-se devierea limbii
spre partea sanatoasa. La protruzia limbii, devierea se face spre partea lezata, datorita
interventiei genioglosului din partea sanatoasa. Miscarile de lateralitate si verticalitate
sunt deficitare.
2. Atrofia hemilimbii, care apare in timp. Daca nervul V e indemn, suprafata nu sufera
modificari, dar trebuie sa acopere un volum muscular diminuat, rezultand aspectul de
“limba zbarcita,mototolita”.
3. Fasciculatii.
II) Leziunile bilaterale:
1. Paralizie completa a limbii, cu imposibilitatea protruziei.
2. Atrofie globala cu fasciculatii difuze
3. Tulburari de masticatie, fonatie,deglutitie
Leziunile apar in : tulburari vasculare bulbare , tumori de fosa posterioara , fracturi de
baza, scleroza laterala amiotrofica,siringobulbie.
- Nevralgiile trigeminale -;