Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
77Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arghezi-Psalmi

Arghezi-Psalmi

Ratings: (0)|Views: 5,919 |Likes:
Published by ammerica

More info:

Published by: ammerica on Feb 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/09/2013

pdf

text

original

 
Tudor ArgheziPsalmi
 
Geneza
:
sursa de inspiratie o reprezinta textele incluse in Vechiul Testament siatribuite regelui David. In general acestea sunt concepute ca imnuri de slava inchinateDivinitatii a carei autoritate absoluta imprima fiintei umane un sentiment de inferioritatesi umilinta. Exista si numeroase accente dramatice fiind exprimate deznadejdea, teama,zbuciumul interior dar tonalitatea dominanta a dialogului cu Divinitatea este laudativa.Pornind de la acest model poetul il reinterpreteaza subordonand simbolutile religioaseunor problematici filosofice: psalmii sai ilustreaza drama conditiei umane marcata deoscilatia relativ-absolut, material-spiritual, efemer-vesnic.
Temele:
conditia umana, cautarea absolutului, relatia dintre om si Divinitate. 
Formula lirica
: la fel ca in textele originare este prezenta formula monologuluiadresat care sugereaza o relatie directa intre eul poetic si Diviniate, marcile stilistice aleacestei comunicari fiind vocativele: “Doamne”, “parinte”, alternanta pronumelor “eu”,“tu”.
 
Psalmul 1 – “As putea vecia cu tovarasia…”
 
Poetul porneste de la ipoteza unei eternizari a propriei fiinte printr-o creatiededicata slavirii Divinitatii (creatia psalmica propriu-zisa “as putea vecia cu tovarasie sao iau partasa”). Posibilitatea implinirii artistice este sugerata prin termenii din sferasemantica a muzicii: viori,“lauta”, “coarde”. Verbele la persoana I “sa farmec”, “sa gasesc” exprima forta creatoareconceputa ca un har divin, ca o chemare supraindividuala “o nelinistita patima cereasca/Bratul mi-l zvacneste/ Sufletul mi-l arde”.Totusi poetul refuza din orgoliu, dintr-o vocatie a razvratirii aceasta sansa “ paineanu mi-o cant sa te cant pe tine/ Si nu-mi vreau cu stele blidu-mi-nvaluit”. Refuzul seintemeiaza pe constiinta propriei demnitati, pe revolta impotriva autoritatii divine inciuda faptului ca acceptarea umilintei in fata absolutului ar putea aduce artistuluidesavarsirea. De la refuzul umilintei si al jerfei, eul poetic ajunge la razvratirea luciferica,ajungand chiar sa respinga ideea substantei sale divine. Limbajul este violent inzestrat cuforte de concretizare in spiritul poeziei argheziene “Vreau sa pier in bezna si inmucegai…/ Si ca-n mine insuti, tu vei fi trait”.
 
Psalmul 2 –“Sunt vinovat ca am ravnit…”
 
In ansamblu, psalmul se infatiseaza ca o alegorie a spiritului razvratit impotrivaoricaror interdictii de natura morala, religioasa sau de cunoastere. Psalmistul serecunoaste in ipostaza luciferica exprimata indeosebi de verbele la persoana I:“ amravnit”, “am dorit”, “furasem”. Existenta sa evolueaza sub semnul cautarii, al tentatiei primejdiei in plan concret sau intectual: “in blidul meu ca si in cugetare/ Deprins-amgustul otravit si tare”. Sfidarea tuturor limitelor, provocarea continua a destinului atinge punctul culminant prin savarsirea pacatului luciferic- trufia negarii Divinitatii, orgoliul propriei superioritati: “pacatul meu adevarat e mult mai greu si neiertat/ Cercasem eu, cuarcul meu, sa te rastorn pe tine Dumnezeu”. Tragismul conditiei umane se afima chiar in
 
acest moment de suprema sfidare. In confruntarea cu divinul, fiinta umana devineconstienta de propria efemeritate, de imposibilitatea desavarsirii de sine in absentaconfirmarii absolutului. Cuvintele divine simbolizeaza interdictia ultima, limita impusaorgoliului, cenzura transcendenta: “Iar eu ravnind in taina la bunurile toate/ Ti-am auzitcuvinte zicand ca nu se poate”.
 
Psalmul 3 –“ Tare sunt singur, Doamne”
 
Psalmul are in centru o alegorie prin intermediul careia eul poetic se ipostaziazaintr-un simbol vegetal “copac pribeag uitat in campie” oximoronul sugerandinstabilitatea, ratacirea fiintei umane iar epitetul “uitat” este un participiu care exprimaconstiinta parasirii de catre Divinitate. O alta caracteristica a fiintei umane este revolta,razvratirea exprimata prin enumeratia: ”cu fruct amar si cu frunzis, tepos si aspru-nindarjire vie”.In relatia cu Divinitatea, poetul se simte un ales dar in acelasi timp un damnat.Existenta inchinata slavirii Divinitatii reprezinta renuntarea la bucuriile si implinirileumane, firiste spre care aspira cu intensitate, idee sugerata de verbele“tanjesc”,”astept” ,“sa mi se dea “.In acelasi timp spre a-si mentine netulburat credinta, poetul are nevoie de o revelatiea prezentei divine intr-o forma accesibila simturilor (simbolul ingerului “trimiteDoamne, semnul departarii,/ Din cand in cand cate un pui de inger”.Aceasta nevoie de revelatie reprezinta una din atitudinile lirice fundamentale in psalmii arghezieni.
Psalmul 4 –“Ruga mea e fara cuvinte”
 
Psalmul ilustreaza cautarea dramatica, tensionata a Divinitatii de catre un spiritconstient de propriile limite, de disproportia dintre uman- divin, relativ si absolut, efemer si etern: “Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas”Cautarea Divinitatii reprezinta scopul existentei eului poetic si este reprezentataintr-un limbaj de o mare forta de concretizare “ Ard catre tine incet ca un taciune “/ “Tecaut mut ,te-nchipui ,te gandesc”.(gradatie ascendenta ,comparatie)Divinul reprezinta un absolut a carui intelegere poate oferi fiintei umane sansadeprinderii de propria materie a concentrarii asupra laturii spirituale.”te scrutez”si maiales de structura metaforica (“pentru ca mintea mea sa poata sa-nteleaga /ne-ngenuchiatafirii de pamant”.Si-n acest psalm este exprimata nevoia de revelatie a prezentei Divinitatii printr-ostructura metaforica direct inspirata din textul biblic “sufletul meu deschis ca saptecupe /Asteapta o ivire din cristal /Pe un stergar cu brau de lumina” .Finalul psalmului surprinde tot prin intermediul unei comparatii, ideea limitarii ,aimposibilitatii desprinderii de propia conditie in absenta sprijinului divin : “Sunt Doamne prajmuit de o gradina / in care paste un manz “.
 
Psalmul 5 -“ Nu-ti cer un lucru prea cu neputinta …”
 
Psalmul exprima idee nevoii comunicarii directe cu Divinitatea intr-un limbajfamiliar, traducand o viziune de tip naiv, popular: “sa-ti dau ghes”, “grijeau”. Eul poeticse adreseaza Divinitatii familiar, exprimandu-si revolta (dublul epitet “recea mea-ncruntata suferinta), sentimentul parasirii (“tu n-ai mai pus picioru-n batatura”) precum siteama de efemeritate in absenta contactului cu absolutul (“si anii mor, si veacurile pier/Aici sub tine, dedesupt, sub cer”).In context sunt amintite personaje din Noul Testament care simbolizeazacomunicarea cu divinul (magii, Iosif). Acestea se situeaza in opozitie cu eul poetic caresimte ca pe o neimplinire absenta spiritului divin, a mesagerului simbolic (ingerul).
Psalmul 6 -“Te dramuiesc in zgomot si-n tacere …”
Psalmul concentreaza mai multe atitudini lirice fundamentale, prezente in intreagaserie a psalmilor: cautarea Divinitatii, oscilatia dramatica intre “credinta si tagada” (intreacceptarea mistica si sfidarea luciferica) si nevoia de revelatie, de constatare a prezenteidivine intr-o forma accesibila simturilor, perceptiei umane.Cautarea Divinitatii este reprezentata poetic prin ritualul initiatic al vanatorii (“Si te pandesc in timp ca pe vanat”). In confruntarea cu Divinitatea, eul se simte atras de douaatitudini contrare: refuzul absolutului in numele orgoliului luciferic sau acceptarea umilaa suprematiei acestuia in numele credintei- oscilatie exprimata de dubla interogatie: “sa teucid sau sa-ngenunchi a cere “. Imposibilitatea alegerii este sugerata si de versuriledevenite laitmotiv al liricii psalmice: “pentru credinta sau pentru tagada, te caut darz sifara de folos.” Pentru spiritul uman, Divinul reprezinta un absolut in sens etic, estetic siexistential, astfel incat distrugerea lui sau doar negarea ca valoare ar putea reprezenta aautodistrugere: “Esti visul meu din toate cel frumos/ Si nu-ndraznesc sa te dobor din cer gramada”. Permanenta raportare a fiintei umane la sensul unei confruntari in care eul isiconstientizeaza propriile limite dar care nu poate renunta pentru ca nu-si poate pierdesensul existentei. Ultima strofa exprima aceasta nevoie de confruntare cu divinul si maiales de constatare a prezentei acestuia in forma sensibila, amintind astfel de imaginea luiToma necredinciosul:“Singuri acum in marea ta povesteRaman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor.Vreau sa te pipai si sa urlu: este!”
Psalmul 7 – “Pentru ca n-a putut sa te-nteleaga…” 
Psalmul se deschide cu ideea ca fiinta umana, limitata prin insasi natura sa dualaspirit-materie (metafora “desertaciunea lor de vis si lut”) este incapabila sa perceapadivinul, sa-i inteleaga substanta si din aceasta imposibilitate ajunge sa-l reprezinte intr-oforma concreta, umana:“ Sfintii au lasat cuvant ca te-au vazutSi ca purtai toiag si barba-ntraga.”Poetul se refera la imaginea Divinitatii din Vechiul Testament aflata intr-un raport deostilitate cu fiinta umana, interpretand-o totusi intr-un limbaj familiar: “amenintand”, “sane-njure”. De la aceasta tonalitate, poetul trece la stilul invocatiei exprimand admiratia,

Activity (77)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Popa Igor liked this
Puscas Raul liked this
Andreea Craciun liked this
Alex Andra liked this
Deeutza Deea liked this
Deea Madalina liked this
Bejan Florin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->