Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
varsaturi

varsaturi

Ratings: (0)|Views: 2,202|Likes:
Published by Oana Rosca

More info:

Published by: Oana Rosca on Feb 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2013

pdf

text

original

 
VĂRSĂTURILE CRONICE / RECURENTE
 
 Încadrare semiologicăVărsăturile cu caracter recurent reprezintă un simptom frecvent şi relativcomun la copil, în multe situaţii, în ciuda unei anamneze şi a unui examen clinicriguros, cauza acestora nefiind releva. În aceli timp acestea pot fiautolimitate, fără consecinţe la distanţă.Pornind de la conţinutul gastric al vărsăturilor se disting următoarele tipuride vărsături:● Vărsături alimentare. Reprezintă situaţia ce mai frecventă. Vărsăturaconţine alimente digerate sau parţial digerate, de regulă în cantitate mare, seproduc imediat sau la câteva ore după masă. Cauzele mai frecvente sunt:anomalii anatomice ale tractului gastrointestinal înalt, primare sau secundare,reflux gastroesofagian, intoleranţe alimentare. În mod particular dacă se producla câteva ore după masă, atenţia trebuie îndreptată spre o cauză mecanică saufuncţiona(stenohipertrofică de pilor, malrotaţie intestinală, achalazie).Consecinţa clinică evidentă, în funcţie de istoricul bolii, este alterarea curbeiponderale, chiar malnutriţia.●Vărsăturile acide. În mod obişnuit sunt reduse cantitativ, cu conţinut desuc gastric, mucozitaţi, filamente de mucoasă, cu pH < 5, se pot produce întimpul sau după masă şi uneori în timpul nopţii. Deseori sunt precedate sauacompaniate de o stare de iritabilitate, agitaţie, plâns intens la sugar şi copilulmic sau epigastralgii şi/sau pirozis la copilul mare. Acest tip de vărsături suntsemnificative pentru refluxul gastroesofagian.● Vărsăturile bilioase. Conţinutul este galben – verzui. La nou-născut şisugar vărsătuirle bilioase constituie întotdeauna un semn de alarmă, ridicând înprimul rând suspicunea unui sindrom obstructiv intestinal (atrezie sau stenoză),distal de ampula
Vater,
ceea ce implică măsuri urgente pentru diagnostic şisuport terapeutic intensiv sau subintensiv. La copilul mare, mai frecvent,reprezintă o fază avansată a unui atac de vărsătură, care iniţial a fost cu conţinutalimentar şi care se menţine prin persistenţa reflexului emetic.● Vărsăturile cu conţinut sanguinolent (hematemeza). Conţinutul în sângeproaspăt sau în „zaţ de cafea” sugerează vechimea sângerării, recentă, respectivmai veche, la nivelul tractului digestiv superior (esofag, stomac, duoden). Îngeneral, hematemeza reprezintă o complicaţie şi de aceea, anamneza şi o seriede semne şi simptome anterioare producerii acesteia pot orienta asupra sediuluişi etiologiei:- regurgitaţiile, epigastralgiile, pirozisul – boală peptică- boală cronică hepatică, hipertensiune portală – varice esofagiene- erupţie purpurică – tulburări de coagulare- tratamente cu antiinflamatoare nesteroidiene gastrită hemoragică/ulcer gastric
Hematemeza reprezintă o urgenţă potenţială şi chiar în condiţiile în carese produce în cantiţi minime, evaluarea se va face strict în condii despitalizare.
 
Hematemenu înseamnă întotdeauna hemoragie digestivă. Dabolnavul acuză jenă la deglutiţie, tuse, strănut, iar cantitatea de sânge esteminimă, mai degarbă este vorba de o afecţiune în sfera orofaringiană. Mai mult,o vărsătură care conţine sânge închegat, închis la culoare, poate să semnifice unepistaxis posterior.■ EtiopatogenieCauzele organice de vărsătură sunt multiple: digestive (gastrointestinale,hepatobiliare, pancreatice), neurologice, urologice, endocrine şi metabolice.Alături de acestea există vărsăturile şi regurgitaţiile funcţionale legate de odisfuncţie motorie si/sau senzitivă a tractului gastrointestinal, deseori în relaţie cusistemul nervos central. În acest context, mecanismele patogenice principalecare aduc la un numitor comun simptomele legate de sindromul de vărsăturăsunt vărsăturile reflexe şi vărsăturile prin reflux . Distincţia nu este întotdeaunauşoară. Mai mult de atât, în unele situaţii (alergie la proteinele laptelui de vacă,neuropatie viscerală, miopatie) amble mecanisme pot fi intricate.■ Consecinţele vărsăturilor ●Consecinţe fiziceCel mai frecvent, vărsăturile persistente conduc la rupturi ale capilarelor de la nivelul tegumentelor feţei, nd aspectul petial al feţei şi tului.Complicaţiile severe, legate de rupturi/fisuri ale mucoasei esofagiene (sindromMallory Weiss) sau chiar rupturi esofagiene (sindrom Boerhaave), sunt extrem derare la copil. Hernierea regiunii fundice a stomacului se poate produce postoperator după fundoplicatura Nissen efectuată pentru reflux gastroesofagian.Malnutriţia şi pneumoniile de aspiraţie sunt de asemenea legate de boala dereflux gastroesofagian, în special la copiii cu desabilităţi neurologice.●Consecinţe metaboliceClasic, se recunosc ca şi complicaţii metabolice posibile: deshidratarea,alcaloza, hipoglicemia, cetoza. În mod particular, vărsăturile cu hipoglicemie şihipocetoză sunt semnificative pentru anomalii ale metabolismului aminoacizilor.De asemenea, la copiii cu rsături ciclice se poate produce, cu caracter tranzitor, o alterare a secreţiei de hormon antidiuretic.● Consecinţe psihologicersăturile cronic/recurente pot induce aversiune, condionare,sensibilitate şi chiar reacţii încrucişate faţă de alţi stimuli. Un exemplu clasic îlreprezintă aversiunea faţă de alimente, care în trecut s-au legat de prezenţavărsăturilor, sau vărsăturile la bolnavii care ştiu că acestea pot apare ca efectsecundar la o anumită terapie (ex. chimioterpie oncologică).■ Vărsăturile funcţionale● Regurgitările funcţionale la sugar Reprezintă manifestări fiziologice determinate de o incompetenţătranzitorie a sfincterului esofagian inferior ● Sindromul de ruminaţieSe traduce prin regurgitarea voluntară în cavitatea bucală a alimentelor recent ingerate, care sunt mestecate şi reînghiţite, mai rar eliminate la exterior.Nu se asociază cu greţuri sau dureri. Afectează în general două grupe depacienţi:
 
- sugari între 3- 8 luni, fără probleme neurologice, dar care au „disabilităţi”prin carenţe majore de îngrijire (suport emoţional);- pacienţi de orice vârstă cu retard psihomotor.În ambele situaţii, în general este vorba de copii instituţionalizaţi, privaţide suportul afectiv al mamei. Pentru un diagnostic corect copilul trebuie urmăritcu atenţie în timpul alimentaţiei. Ruminaţia se poate asocia cu alte simptomelegate de privaţiunile afectiv-emoţionale (evitarea contactului vizual, hipertonia,poziţia cefei în opistotonus), în aceste situaţii constituind un efect compensator. În ce priveşte terapia, deocamdată nu există o strategie terapeutiunanim acceptată. Rezultatele cele mai bune se obţin prin abordareinterdisciplinară, inclusiv din punct de vedere psihosocial. Este esenţială educaţiapărinţilor şi asumarea responsabiliţii acestora, terapiile farmacologice(prokinetice, antisecretorii etc) fiind rezervate cazurilor complicate cu esofagită şimalnutriţie severă.
Practic, diagnosticul cert de ruminaţie este pus retroactiv, prinurmărire, nd ameliorarea îngrijirii, sub toate aspectele, este urmată demodificarea comportamentului alimentar şi câştigul ponderal.
● Dispepsia funcţionalăDispepsia funcţională (nonulceroasă) se caracterizeaprintr-ocombinaţie de semne şi simptome legate de tractul gastrointestinal superior -durere sau disconfort, balonare, saţietate precoce până la anorexie, greţuri,vărsături – cu o durată de cel puţin 3 luni, la copii capabili sa acuze astfel desimptome (preşcolar, şcolar etc). Dacă aceste simptome asociază şi reflexul dedefecaţie şi/sau modificări de consistenţă ale scaunului, diagnosticul cel maiprobabil va fi de sindrom de colon iritabil. Sun situaţii, mai rar, în care cele douăsindroame coexistă. În funcţie de simptomatologia asociată, dispepsia funcţională (df) seclasifică în:- df. ulcer-like: predomină durerile abdominale în etajul abdominalsuperior;- df. cu dismotilitate – like: predomină greţurile, vărsăturile, saţietateaprecoce;- df. nespecifică: asociază simptomele care caracterizeacelelalteentităţi.Terapie.Timp de 6-8 săptămâni se pot administra antisecretorii (ranitidină, 2,5 – 5mg/kg corp/zi în două prize) şi/sau prokinetice (domperidonă 0,2-0,4 mg/kgcorp/zi în două prize). Dacă tratamentul se dovedeşte ineficient trebuie efectuatăo endoscopie superioară cu biopsie şi/sau investigaţii suplimetare, pentru areleva o cauză organică - hemoleucogramă, VSH, teste funcţionale pancreaticeşi hepatice, ecografie abdominală, teste pentru hemoragii oculte etc.● Sindromul de vărsături ciclice (SVC)Reprezintă o anomalie funcţională gastrointestinală definită de apariţia atrei sau mai multe episoade majore de vărsătură, cu caracter incoercibil, de laore până la zile, separate de intervale libere de săptămâni sau luni, în absenţaaltei patologii gastrointestinale, metabolice, neorologice etc. În diferitele statistici,

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Diana Blokh liked this
11224499 liked this
Gabriela Neicu liked this
timeabg liked this
Lili Pirvu liked this
Georgeta Iusco liked this
marx77 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->