DUMBRAVA MINUNATA

de Mihail Sadoveanu

“Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si
cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa
bunicilor fetitei.
Dupa moartea mamei Lizucai , tatal acesteia, domnul Vasilian s-a recasatorit cu o
doamna pe care o chema Maria Papazoglu, si care nu o agrea deloc pe fetita.
Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei,insa dupa casatorie tatal sau a
luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii, deoarece mama vitrega spunea ca a fost
porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala.
Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti, mama vitrega a primit vizita a doua
doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus. Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in
salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta
foarte rau de servitoare pentru acest gest. Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci
acest lucru se intampala in fiacre zi, Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la
moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei.
S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea
dumbravei Buciumenei. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un
semn pe unde treci, asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a
terminat
De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece,ca intr-o poveste ,florile
vorbesc, animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o poveste.
In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din
povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai
face,si i-a spus unde merge ea si Patrocle. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus
ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun.Au coborat printre livezi unde au intalnit
multe ganganii marunte si rosii, punctate cu negru pe care Lizuca le-a numit vacile Domnului.

1
 Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a
spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri,si au vorbit cu ea .In dumbrava si-au continuat drumul
vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul.
Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat
pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma.
Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita, iar Lizuca a cerut gazduire rachitei.In timpul
noptii au aparut stelele, iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile.Pana sa
adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este
bursucul, deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau. Chiar in clipa aceea in fata
scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat, insa Patrocle i-a spus sa nu se
teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra. Cand s-a intors la scorbura i-a
spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei.
In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la
numar. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica, iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste
deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei
deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand
au intrat cei doi in padure.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu
vietatile care fug de om.
Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei.I-au povestit fetitei ca traiau
si ei demult in lumina zilei,dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut
sa traiasca cu ei in pace.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe
batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit
departe de ei.Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre
Stramba-Lemne,Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri. I-a mai spus domnita lui Lizuca
ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul. Toate acestea se
intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor
prietenii.
Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie
deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumbrava,
pentru ca avea nevoie de bani. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui
Lizuca.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand incep
sa cada frunzele pana trece iarna.
Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava.Cu multi ani in
urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea despre ea

2
multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici palatul.S-a gasit totusi
un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei. In fata lui pentru ca el credea
in ea, zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a doua seara.El a venit in mai multe
seri, insa curtenii si vracii l-au urmarit , dar ei nu vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un
izvor.Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia sa aduca inelul zanei.A cerut baiatul inelul zanei, dar
ea i-a spus ca inelul este un lucru pamantesc si ea nu porta podoabe desarte.Venind cu acest
raspuns vracii i-au dat o foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de
aur.Flacaul i-a taiat zanei o suvita de par pe care a bagat-o in san, insa cand a vrut sa o scoata
pentru a o arata, in san nu mai era nimic. Atunci toti vracii, curtenii si carturarii l-au convins pe
Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat, ci era numai o inchipuire. Flacaul s-a intors la
imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran.
Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte
frumoasa si ea o uitase .
Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu
spun nici o poveste , insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti
deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea.
Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste.Ea le povesteste ca langa dumbrava
este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si
frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are mult
de trait, insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile, iar atunci cand va
dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o umbra dar va
veni si o va mangaia si imbratisa.
Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita, iar cea care ii vorbea era mama ei.
Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in
padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera.Batranica a propus sa o duca la casuta de langa
dumbrava, iar domnita a fost de acord.
Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea
pe jos dormea Patrocle catelu ei. De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama
vitrega care venise sa o i-a inapoi.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca pentru ca seara
cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo.Bunicul i-a spus
ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi sa ajunga la
judecata.
Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-
se pe fetita le-au muscat albinele de ochi si au plecat tipand.

3
 Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine, iar
atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la bunici si
deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in salon cu
domnul Micus.