Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
22Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Limbajul publicitar

Limbajul publicitar

Ratings: (0)|Views: 943 |Likes:
Published by vradu2006

More info:

Published by: vradu2006 on Feb 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

 
Limbajul publicitar Du1990, în Ronia, numeroi oameni au început să navigheze pe
ș
 mările agitate, uneori, ale relaiilor publice. Domeniul s-a dezvoltat repede,
ț
 obligându-i pe cei care i s-au consacrat să se adapteze din mers, să improvizezei să învee din propriile experiene.
ș ț ț
Discursul publicitar a intrat în viaa noastră, orientându-ne zilnic percepia
ț ț
 i raportarea la realitatea imedia, direciondu-le, cosmetizându-le,
ș ț
 investindu-le cu semnificaii. Dincolo de aspectul financiar vizat (creterea
ț ș
 nzărilor firmelor produtoare de bunuri sau furnizoare de servicii prinatragerea unui public-ini rgirea pieei), reclama induce atitudini i
ț ș ț ș
 comportamente, răsturnând graniele sociale existente, distribuind cu dărnicie
ț
 reete de fericire i garantând accesul în paradisul facil al socieii de consum.
ț ș ț
Dincolo de simplele reacii de aprobare sau respingere, publicitatea este
ț
 abordată i explicadin cel puin trei perspective culturale, fiecare generând i
ș ț ș
 o anumită atitudine faă de acest fenomen socio-comunicaional.
ț ț
1. O primă teorie pe care ne propunem să o expunem este cea a„persuasiunii clandestine”, prezentată de V. Packard (La persuasion clandestine,apud Vasile Dancu,Comunicarea simbolică). El respinge publicitatea,argumentele sale fiind de natuetică: publicitatea reprezinta o forma demanipulare, ori nimeni nu are dreptul de a manipula.Publicitatea nu manipuleazadoar in formele sale, ci in insasi substanta ei este o persuasiune clandestina.Lucrarea lui Packard prezinta o serie de tehnici de persuasiune puse la punct de publicitate cu ajutorul specialistilor in cercetarea motivatiilor, autorul analizandsub acest aspect campaniile electorale si propaganda politica. Conformautorului, unii agenti de publicitate cred ca publicul a devenit foarte sceptic lasubiectele de reclama, astfel incat psihicul si comportamentul sau nu mai poatefi influentat prin intruziuni si atacuri exterioare; de aceea, pentru a depasineincrederea noastra constienta s-a recurs tot mai des in ultimele decenii laatacarea subconstientului.Adeptii lui V. Packard au extins teoria pana ladefinirea publicitatii ca o forma mascata de totalitarism. Apropierea este insafortata, caci publicitatea nu-si propune remodelarea fiintei umane, nici anihilareasocietatii civile. Daca totalitarismul se asociaza cu rigiditatea, coercitia sidresajul mecanic, publicitatea inseamna, dimpotriva, comunicare, seductie,ludic. Fara a-si asuma proiecte ambitioase de tipul omului nou, fara a ingradilibertatea individuala, ea stimuleaza nevoile umane, folosind programaticgusturile deja existente.2. Ca o replica la acesta teorie, publicitatea a fostasimilata cu un factor de democratie.Fara a se confunda cu propaganda, ea presupune creativitate, originalitate, seductie, chiar daca totul se decide lanivelul suprafetei exterioare. Partidele politice si statul se folosesc de aceasta publicitate, „publicitatea de serviciu public si de interes general” (G.Lipovetsky, Le pub sort les griffes); este vorba despre semnalizarea rutiera,
1
 
 promovarea programelor de protectie a pensionarilor, de asistenta sociala etc.Dincolo de aceste aspecte, publicitatea se dovedeste de o importanta decisiva pentru agentii economici, dar fara consecinte majore pentru ceilalti: puterea eieste superficiala, frivola, vizand auxiliarul si indiferentul. Aceasta teorie, destulde limitata, pare sa explice mai degraba incompatibilitatea dintre publicitate silogica totalitara, decat virtutile sale democratice.3. Abordata din perspectivacomunicationala, publicitatea a generat numeroase dispute, referitoare mai alesla valoarea informationala a mesajelor. Punctul de plecare l-a constituit teoriafunctionalista a lui Merton, care a recunoscut functia publicitara a comunicariide masa.Teoriile structural-lingvistice (R. Barthes, R. Lindekers) se axeaza peanaliza semiologica a mesajului. Limita acestei analize consta in faptul ca suntvizate doar semnificatiile intentionale, neglijandu-se contextul socio-cultural alcomunicarii si rolul activ al receptorului, care decodifica mesajul si instituie propriile semnificatii.Jean Baudrillard in lucrarea sa, La societé deconsommation, defineste publicitatea drept regina pseudoevenimentului: ea preia obiectul din realitate, ii elimina caracteristicile obiective si-l reconstruiesteca moda, ca fapt divers spectacular. Publicitatii nu i se pot aplica, prin urmare,categoriile adevarului si ale falsului, caci ea nu porneste de la un referent real.Ea se bazeaza pe un alt tip de verificare, cea a cuvantului: obiectul devine pseudoeveniment si apoi, prin adeziunea publicului la discursul publicitar, el seintegreaza in viata reala ca eveniment real. In publicitate functioneaza decicategoriile mitului.O teorie asemanatoare ne este propusa de P. Bourdieu (Actesde la recherche, Un placement de pere de famille, apud V. Dancu, op. cit.) careaccentueaza latura poetica a publicitatii si efectul ei simbolic. Ca si poezia, publicitatea exploateaza conotatiile mesajelor uzand de puterea limbajului poeticde a evoca evenimente trecute, proprii fiecarui individ.Efectul simbolic alenuntului este produsul unei colaborari intre autorul care se inspira din patrimoniul sau cultural de cuvinte si imagini capabile sa trezeasca lectoruluiexperiente unice si lectorul care contribuie la conferirea puterii simbolicetextului inductor, lectorul proiectand asupra textului-pretext aura decorespondenta, de rezonanta si analogii care sa-i permita sa se recunoasca in ele.Discursul publicitar ramane astfel un simplu pretext, deschis oricarei posibilitatiinterpretative.4. Noile teorii plaseaza publicitatea in contextul destructurarii edificiuluimetafizic -; garantul ordinii sociale si al fenomenului de solidaritate colectiva.Secolul nostru se plaseaza sub semnul crizei de valori, dublate de o criza areprezentarii. Se impune astfel nevoia crearii unui limbaj nou, care sa ritualizezesi sa spectacularizeze evenimentele sociale. In interiorul acestui limbaj s-auinregistrat modificari de substanta, in acord cu evolutia ideologica si sociala.Primele discursuri publicitare ale secolului nostru proslaveau capitalismultriumfator, erijandu-se intr-o oda adusa consumismului, in opozitie cu valorilecrestine precum modestia, cumpatarea, abstinenta -; valori ce reglau viatasociala de pana atunci). Limbajul publicitar functiona deci ca un instrument de
2

Activity (22)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Madalina Chircu liked this
Daniela Popa liked this
lmmarria liked this
Ilie Adriana liked this
Ina Maria Moje liked this
Ina Maria Moje liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->