ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ

4. CU APLICAŢII ÎN DESIGN. ŞIRURI.

SERII. LIMITE

Raportul este câtul măsurilor a două cantităţi de aceeaşi natură.

Proporţia este o egalitate a două rapoarte.
Numerele naturale N sunt: 0; 1; 2; 3; 4; …. Cu N  se notează mulţimea N,
mai puţin zero.
Numerele întregi Z sunt: 0; 1; 2; 3; …
p
Numerele raţionale Q sunt numerele care se pot pune sub forma de fracţie q ,
cu p, q  Z şi q  0 .
Fracţiile ordinare sunt acelea al căror numitor are şi factori primi diferiţi de 2 şi
de 5. Fracţiile ordinare având numitorul egal cu o putere a lui 10 se pot pune sub formă
de fracţii zecimale sau reprezentare zecimală (scriere cu virgulă, după virgulă un număr
finit de zecimale). Când numitorul unei fracţii ordinare conţine şi alţi factori primi decât
2 şi 5, fracţia ordinară se poate pune sub forma unei fracţii zecimale periodice.
p
Numerele iraţionale nu pot fi scrise în forma q cu p, q  Z şi q  0 . În
această submulţime intră radicalii care nu se extrag exact, combinaţii ale acestora (între
ei şi/sau cu numere raţionale), numărul , numărul e, combinaţii ale lui  şi/sau e cu
cele mai înainte precizate, …

3 2  3 11 5  e 3
Exemple: 5 ; ; e; ; …
4 3 23 7

Un număr iraţional are un şir infinit de zecimale aşezate neperiodic. Există două
categorii de numere iraţionale: numere iraţionale algebrice (denumite prescurtat în
actuala uzanţă doar numere iraţionale) şi numere iraţionale transcendente (denumite
prescurtat în actuala uzanţă numere transcendente.
Numerele care nu pot fi rădăcina unui polinom cu coeficienţi raţionali se numesc
numere iraţionale transcendente. Numerele e,  şi combinaţii ale acestora cu alte
numere reale sunt numere transcendente. Atât numerele raţionale, cât şi cele iraţionale
(algebrice şi transcendente) pot fi pozitive (adică mai mari decât zero) sau negative
(adică mai mici decât zero). Numerele raţionale, ca şi cele iraţionale (algebrice sau
transcendente), fie pozitive, fie negative, se numesc numere reale. Numerele provenite
din extragerea rădăcinii de ordin par a unor numere reale negative, se numesc numere
imaginare. Unitatea imaginară este rădăcina pătrată a unităţii reale negative, adică
 1 , care se notează convenţional cu simbolul i.
Definiţia modernă a mulţimii numerelor reale R se dă plecând de la teoria
corpurilor ordonate.
Există mai multe modalităţi de prezentare (construcţie) a mulţimii numerelor
reale utilizând numerele raţionale. Una dintre ele este prezentarea numerelor reale drept
mulţimea fracţiilor continue de numere raţionale. O fracţie continuă de numere

24
 Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în design. Şiruri. Serii. Limite

raţionale are forma:

1
  b0 
1
b1 
1 , 
b2 
b3  ( )
V
unde b0, b1, b2, b3, … sunt numere întregi.
Dacă fracţia continuă este finită, ceea ce înseamnă că există un rang finit k  0 astfel
încât toate elementele bk  p ,  p  N , sunt nule, atunci numărul real  este un număr
raţional. În caz contrar  este iraţional.
Mulţimea numerelor reale R se compune din următoarele submulţimi:

Numerele
naturale

Numerele N
întregi

Numerele Z
raţionale Numerele întregi

Numerele Q negative

reale Numerele fracţionare

R pozitive sau negative

Numerele
iraţionale
Modulul unui număr real a este:
 a, dacă a  0
a  
 a , dacă a  0 .

Proprietăţile de bază ale modulului sunt:

P1 a 0 ;
a  a
P2 ;
P3 Dacă c  0 şi a  c, atunci  c  a  c ;
P4 ab  a  b ;
P5 a b  a  b ;
a a
P6  .
b b

Se numeşte vecinătate V a numărului real  orice interval deschis care îl

conţine pe 

25
Inovare inginerească în design

Se numeşte şir de numere reale orice funcţie f : N   R . Această funcţie este

dată implicit prin prezentarea şirului cu elemente indexate:

 an    a1 ; a2 ; a3 ;  ; an ;  .

Se poate prezenta, mai explicit, funcţia f folosind corespondenţele (figurate cu

săgeţi):

1 2 3  n 
f :   
a1 a2 a3  an 

Un şir este dat dacă este dată expresia termenului său general. Înlocuind,
succesiv, în această expresie numărul n cu 1; 2; 3; …, se obţin termenii şirului.

Exemple:

 a n  2n  ;  an    2 ; 4 ; 6 ;  ; 2n ;  ;

 2n  1  2n  1
 bn  ;  bn    3 ; 5;
7
; ;

;  ;
 3n  5   2 4 3n  5 

 1 n 1
 cn     1 ;  cn    0 ; 1 ; 0 ; 1 ;  .
 2 2

Legea care defineşte un şir poate fi exprimată pe baza unei relaţii de recurenţă.
Relaţia de recurenţă este o relaţie prin care termenul a n poate fi calculat cu ajutorul
unor termeni de rang mai mic (cunoscuţi).

Exemplul 1:
1 3 
Şirul  a n  este dat de recurenţa a n   a n1   , unde a 0  1 .
2  a n 1 

Exemplul 2:
2 3
Şirul  a n  este dat de recurenţa x n  x n 1  x n2 , unde x0  2 şi x1  4 .
5 5

Un şir  a n  este un şir strict crescător dacă fiecare termen al său este mai mare
decât cel precedent: a n1  a n , pentru orice n  N  . Şirul este strict descrescător dacă
a n1  a n , pentru orice n  N  .

Şirul  a n  este în progresie aritmetică dacă:

26
 Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în design. Şiruri. Serii. Limite

a1 ; a2  a1  d ; a3  a1  2d ;  ; a n  a1   n  1 d ; ... , cu d  0

Denumirea provine din faptul că fiecare termen este media aritmetică a

termenilor învecinaţi:

ak 1  a k 1
ak  .
2

Şirul  a n  este în progresie geometrică dacă:

a1 ; a 2  a1q; a3  a1q 2 ; ...; a n  a1q n1 ; ... , cu q  0 .

Denumirea decurge din faptul că fiecare termen al progresiei este media

geometrică a termenilor învecinaţi:

ak  a k 1  a k 1 .

2ab
Media armonică a două numere reale a şi b este numărul .
ab
Denumirea de medie armonică provine de la faptul că această medie este strâns
legată de legile consonanţei muzicale, anume cvinta unui sunet apare ca medie
armonică dintre sunetul considerat şi octava lui.
În adevăr, se poate verifica, notând cu 1 lungimea coardei corespunzătoare unei
1
note şi cu aceea corespunzătoare octavei. Media armonică dintre aceste două mărimi
2
este :

1
2 1 
H 2 2
,
1 3
1
2

fiind aşadar cvinta sunetului dat.

Conceptul de medie este însă mult mai general.

Fie numerele pozitive  xi    x1 ; x2 ;  ; xn  .

Există următoarele tipuri de medii:

n
H n  x 
 Media armonică: 1 1 1 ;
  
x1 x2 xn

 Media geometrică: Gn  x   n x1  x2    xn ;

27
Inovare inginerească în design

x1  x2    xn
 Media aritmetică: An  x   ;
n

x12  x22    xn2

 Media pătratică: M n  x  2 .
n

Între aceste patru tipuri de medii există relaţia:

min  xi   H n  x   Gn  x   An  x   M n  x   max  xi  .
1 i  n 1 i  n

Deoarece s-a vorbit de media armonică, nu se poate trece cu vederea nici

proporţia muzicală, numită de PITAGORA, sau proporţia perfectă, proporţie pe care
unii istorici o consideră de origine babiloneană. Această proporţie corelaţionează trei
tipuri de medii (media geometrică, media armonică şi media aritmetică) a două numere
 xi    x1 ; x2  .
Astfel:

G 22  H 2  A2 .

Verificare:

2
H 2  x  x1  x 2
1

1 ; G 2  x   2 x1  x 2 ; A2  x   ;
x1 x 2 2

A2  x  G2  x 
 , de unde:
G2  x  H 2  x 

2 x  x x x
G22  x  1 2
 1 2
H 2  x  sau x1  x2 x1  x2 .
A2  x 
2

Noţiunea de limită a unui şir este o noţiune fundamentală a analizei

matematice.

I. Definiţia limitei unui şir cu ajutorul vecinătăţilor:

Numărul a este limita şirului  a n  dacă în afara oricărei vecinătăţi a lui a rămân
un număr finit de termeni ai şirului:

a
( )
a1 a2 a4 a6 a5 a3
Va

28
 Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în design. Şiruri. Serii. Limite

Dacă a este un număr finit, se spune că şirul  a n  este convergent.

II. Definiţia limitei unui şir cu ajutorul modulului şi lui :

Numărul finit a este limita şirului  a n  dacă oricare ar fi numărul real   0 dat
există rangul N    astfel încât oricare ar fi rangul n  N    are loc an  a   .

Observaţia 1: În cazul limitei a finite, cele două definiţii ale limitei unui şir sunt
echivalente, întrucât inegalitatea an  a   înseamnă
a    an  a   . Deci, termenii cu rangul n  N    intră în
vecinătatea  a  ; a    a lui a:

a
( )
a an a+
Va

Observaţia 2: Definiţia cu vecinătăţi este mai generală, întrucât se poate aplica

şi în cazul limitei infinite. Se numeşte vecinătate a lui + orice
interval de forma  k ;    . Se numeşte vecinătate a lui  orice
interval de forma   ; p  . Atunci, se poate da definiţia: şirul
 an  are limita + dacă în afara oricărei vecinătăţi a lui +
rămân un număr finit de termeni ai şirului:

(
a1 a2 a3 k a4 a5 … an … +

Numerele transcendente e (demonstraţie dată de Charles HERMITE în 1873) şi

 (demonstraţie dată de Ferdinand LINDEMAN în 1882) au o infinitate de zecimale
aşezate neperiodic. Ca limită a unui şir, numărul e are următoarea formă de bază:

n
 1
e  lim 1   .
n  n

Toate zecimalele lui e, la fel ca zecimalele oricărui număr iraţional, nu se pot

calcula.
Alte câteva limite importante:

1. lim n q  1 , pentru orice q  0 ;

n

2. lim n n  1 ;
n

3. Mai general, dacă Pk  n  este un polinom arbitrar de grad k, în

variabila n, atunci: lim n Pk  n   1 ;
n

29
Inovare inginerească în design

log n
4. lim 0.
n n

Se numeşte serie de numere reale expresia care se obţine legând prin semnul +
(plus) termenii unui şir  a n  .
Astfel, plecând de la şirul

 an    a1 ; a2 ; a3 ;  ; an ;  ,

se obţine seria

 an  a1  a2  a3    an  
i 1

an este termenul general al seriei şi este o expresie în variabila n. Într-o serie

însumarea poate începe şi de la un număr diferit de 1.
Pentru studiul seriilor se utilizează şirul sumelor parţiale, care se notează prin
 S n  . Termenii acestui şir sunt:

S1  a1 ;
S 2  a1  a2 ;
S 3  a1  a2  a3 ;
 
S n  a1  a2  a3    an ;
 

Fiecare termen al şirului  S n  are sens, întrucât este suma unui număr finit de
numere reale.

Dacă şirul sumelor parţiale  S n  este convergent, se spune că seria  an este
i 1
convergentă.

Dacă nlim

S n nu există sau este infinită, se spune că seria  an este
i 1
divergentă.

S este suma seriei  an , dacă şirul sumelor parţiale  Sn  al seriei este
nk

convergent şi dacă nlim Sn  S .


Referitor la serii, se pun două probleme de bază:

a) Aflarea naturii seriei. Adică, aflarea dacă seria este convergentă sau
divergentă.
b) În caz de convergenţă, calculul sumei S.

Adesea se poate determina că o serie este convergentă fără a se putea calcula

30
 Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în design. Şiruri. Serii. Limite

suma sa. În acest caz se aproximează suma seriei prin însumarea unui număr cât mai
mare de termeni de la începutul ei.
În studiul seriilor se fac adesea comparaţii cu serii a căror natură este cunoscută.
Din acest punct de vedere, sunt importante următoarele patru serii:

1. Seria geometrică, care este


 aq n  a  aq  aq 2    aq n   ,
n0

unde q este raţia.

Această serie este convergentă dacă şi numai dacă q 1. Dacă este
a
convergentă, suma ei este S  1  q .

2. Seria armonică simplă, care este


1 1 1 1
 n 1 2  3   n 
n 1

Seria armonică este divergentă, pentru că nlim S n   .



3. Seria armonică generalizată (seria lui RIEMANN), care este


1 1 1 1
 n  1
2 
     
3 n
n 1

Această serie este convergentă dacă şi numai dacă   1 .

4. Seria numărului e, care este:


1 1 1 1 1
e  Suma seriei  n!  1!  2!  3!    n!  
n 1

Aşadar, e poate fi dat şi ca sumă a unei serii. Numărul e calculat cu o precizie de

zece zecimale se obţine însumând primii 15 termeni ai acestei serii:

e  2,7182818284 .

Se poate aprecia că seria este rapid convergentă către e.

O serie rapid convergentă către numărul  este dată de egalitatea

1 1 1 3 1 3  5
  6     
 2 3  2  1! 5  2   2 ! 7  210   3 !
4 7

1  3  5     2n  1 
  
 2n  1  2 3n 1
  n ! 

31
Inovare inginerească în design

Însumând primii termeni se obţine 3,141155…

Dacă o serie are o infinitate de termeni pozitivi şi cel mult un număr finit de
termeni negativi, se numeşte serie cu termeni pozitivi.
Dacă o serie are o infinitate de termeni negativi şi cel mult un număr finit de
termeni pozitivi, se numeşte tot serie cu termeni pozitivi, întrucât prin înmulţirea cu 1
se ajunge la cazul precedent.
Dacă o serie are o infinitate de termeni pozitivi şi o infinitate de termeni
negativi, se numeşte serie cu termeni oarecare.
Pentru seriile cu termeni pozitivi sunt cunoscute mai multe criterii pentru
determinarea naturii seriei; se reamintesc câteva mai importante, în continuare:
 
1. Primul criteriu al comparaţiei: fie  an şi  bn două serii cu termeni
n k n k

pozitivi pentru care există numărul natural n0 astfel încât an  bn pentru

orice n  n0 . În aceste condiţii:
 
 dacă  bn este convergentă, atunci  an este convergentă;
n k n k
 
 dacă  bn este divergentă, atunci  an este divergentă.
n k n k

 
2. Al doilea criteriu al comparaţiei: fie  an şi  bn două serii cu
n k n k
an
termeni pozitivi pentru care lim  k (număr finit, diferit de zero). În
n   bn
acest caz, cele două serii au aceeaşi natură.

3. Criteriul raportului (D’ALAMBERT): fie  an  ak  ak 1    an   o
nk
an 1
serie cu termeni pozitivi pentru care L  lim :
n   an
 dacă L  1 , seria este convergentă;
 dacă L  1 , seria este divergentă;
 dacă L  1 , acest criteriu nu poate preciza natura seriei şi trebuie utilizat
un alt criteriu (adecvat).

4. Criteriul rădăcinii (CAUCHY): fie  an o serie pentru care există
n k

L  lim an . În aceste condiţii:

n
n 
 dacă L  1 , seria este convergentă;
 dacă L  1 , seria este divergentă;
 dacă L  1 , acest criteriu nu poate preciza natura seriei şi trebuie utilizat
un alt criteriu (adecvat).

Pentru serii cu termeni oarecare, stabilirea naturii seriei este mai dificilă.

32
 Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în design. Şiruri. Serii. Limite

Un caz particular al seriilor cu termeni oarecare sunt seriile alternante. Fie  an 

un şir cu toţi termenii pozitivi. Atunci seriile:

 n 1

   1  an  a1  a2  a3  a4   şi
n 1

 n

   1  an   a1  a2  a3  a4   ,
n 1

sunt serii alternante corespunzătoare şirului  an  .

5. Pentru a stabili natura seriilor alternante se utilizează criteriul lui

 n 1
LEIBNITZ: seria alternantă    1  an este convergentă dacă
n 1

lim   1 n 1  an  0 .
n 

33