Capitolul 06 - Spirala Logaritmica

:

p µ µ µ

p p p
Spiralele logaritmice de tip p sunt curbele unice care au, printre altele,
proprietatea remarcabilă de a putea vizualiza, pe drepte concurente în punctul asimptotic
(de acumulare), şiruri de dimensiuni (lungimi de segmente alăturate), aflate toate în
raportul de aur . Din acest motiv, când se procedează la designul unor noi produse sau
la analiza designului unor produse existente, aceste spirale (ca şi spiralele derivate din
acestea, ce vor fi toate studiate amănunţit în acest capitol) constituie un Äîndrumar
vizual´ al tuturor proporţiilor riguros armonice.
Poziţia unui punct din plan poate fi
precizată în mai multe moduri.
Cea mai cunoscută modalitate este
utilizarea sistemului cartezian de axe, folosit încă
din şcoala generală. Acest sistem este format din
două axe perpendiculare în originea lor, pentru
care s-a ales aceeaşi unitate de lungime. Axele sunt
numite, de obicei, axa g, respectiv axa .
: Sistem de coordonate
Pentru a preciza poziţia unui punct din
cartezian plan se proiectează punctul respectiv pe cele două
axe. Dacă proiecţiei pe axa g îi corespunde
numărul , iar proiecţiei pe axa îi corespunde
numărul , atunci perechea p reprezintă coordonatele lui P în raport cu sistemul
cartezian de axe considerat.
Ecuaţia unei curbe p÷ în raport cu un astfel de sistem de axe (fig. 6-1) este o
ecuaţie în variabilele g şi verificată numai de coordonatele unui punct variabil
pg situat pe p÷ .
O altă modalitate de precizare a poziţiei unui punct din plan este utilizarea
sistemului de coordonate polare.
Un astfel de sistem este determinat de o semidreaptă orientată, cu originea în .
Semidreapta se numeşte g
(), iar originea ei este sistemului, (fig. 6-2,
a).
V

: (a) Sistemul de coordonate polare. (b) Unghiul dintre curbă şi raza vectoare

p p p

p 2 ã
Poziţia unui punct este bine determinată de două numere reale:

C de lungimea a segmentului , segment numit rază vectoare. Numărul se
numeşte modul şi este nenegativ
C de unghiul polar făcut de axa polară şi raza vectoare . Unghiul polar
se măsoară pornind de la axa polară (fig. 6-2, b). Dacă măsurătoarea este
făcută în sens trigonometric (sens direct), atunci este pozitiv. Dacă
măsurătoarea este făcută în sens invers (sens orar), atunci este negativ.
Trebuie reţinut faptul că este măsurat în radiani şi drept urmare este tot un
număr real. Deci, similar coordonatelor carteziene, perechea p este tot o pereche de
numere reale.
Ecuaţia în coordonate polare a unei curbe p÷ este o egalitate în variabilele şi
verificată numai de coordonatele unui punct de pe p÷ .
În studiul unei curbe se foloseşte sistemul de coordonate care conduce la ecuaţia
cea mai simplă pentru curba respectivă.
Unghiul dintre tangenta în p la curbă şi raza vectoare verifică
egalitatea tg , unde ' este derivata lui în raport cu .

'
Se numesc spirale curbele ale căror raze vectoare sunt funcţii univoce de
unghiul : " p cu variind între şi iar p poate fi diferit de p 2 .
Spirala logaritmică este definită de ecuaţia à în care constantele
, à Ô m , 0 , à 0 (fig. 6-). Denumirea de spirală logaritmică provine de la

forma ln à care este echivalentă cu ecuaţia de definiţie a spiralei.

: Spirală logaritmică

Dacă se dau valori lui de la la se obţine tabloul:
1 0 +1

0 à à
Polul este un punct asimptotic pentru spirala logaritmică.

Se caută acum unghiul făcut de o rază vectoare cu tangenta la curbă într-un
punct.
à
1
tg

constant . (6-1)
' à à à
Rezultă
1
à ctg sau arctg
à
Ecuaţia spiralei logaritmice mai poate fi scrisă
ctg

Consecinţa relaţiei (6-1) este că spirala logaritmică poate fi definită şi ca fiind
acea curbă spirală care taie toate razele vectoare sub un acelaşi unghi constant (fig. 6-
ã).

Dacă se obţine, succesiv,
2

tg 0 constant .
'
Deci cercurile pot fi considerate ca fiind cazuri particulare ale spiralei

logaritmice (spirale degenerate având ).
0
2
Se consideră acum numerele 1 2 Ã ca fiind lungimile razelor vectoare
ale punctelor spiralei logaritmice situate pe aceeaşi dreaptă, obţinute pentru unghiurile
20 ã0 Ã 2è0 . Se notează aceste puncte cu 1 , 2 , , « (fig. 6-5).
Înseamnă că dă pe 1 , 2 pe 2 , ã pe , «.
Rezultă
2 à p 2 à 2à à 2à

1 à
ã
p p p

p 2 ã
à p ã 0
à ãà 0 à 2à 0 2à 0
à p 2 0
, ş.a.m.d.
2
: Proprietatea de bază a spiralelor logaritmice
: Segmente determinate de spirală pe o rază vectoare
ã

Din
2
,
1 2
se ajunge la
2 1 2

2 2 e 2 à
1 2 2 1 1
Dacă se notează 2 à0 [ se observă că lungimile razelor vectoare ale punctelor

succesive 1 , 2 , , « constituie termenii unui şir în progresie geometrică cu raţia [.
Din proporţia de mai sus rezultă că formează un şir în progresie geometrică şi
diferenţele 2 1 2 ã Ã având aceeaşi raţie [ 2 à0 .
1 2 [ 1 [ 2 [ 2 1 Ã
:

p
Se poate găsi acum acea spirală logaritmică particulară, la care lungimile razelor
vectoare succesive 1 2 Ã respectiv distanţele succesive determinate de spirală
pe o dreaptă oarecare ce trece prin origine 2 1 2 Ã , să constituie şirul p .
Atunci, se defineşte spirala logaritmică p (fig. 6-6), ca fiind spirala logaritmică:
à ln
, cu à (6-2)
20
Are proprietăţile:
2 ã 5 6
1) Ã
1 2 ã 5
2 ã 5 ã 6 5
2) Ã
2 1 2 ã 5 ã
Dacă se notează:
2 1 Ý 2,1 2 Ý ,2 ã Ý ã, 5 ã Ý 5,ã

6 5 Ý 6,5 «
atunci, proprietatea de recurenţă a unui şir tip FIBONACCI este:
ã
p p p

p 2 ã
) 1 2 2 ã ã 5 ã 5 6 «
ã) Ý 2,1 Ý ,2 Ý ã, Ý , 2 Ý ã, Ý 5, ã Ý ã, Ý 5,ã Ý 6,5 «
Ecuaţia (6-2) se poate simplifica:
ln
p ln 20

20 r 2 (6-)
Se reaminteşte că şirul p este şirul strict crescător cu termenii în progresie

geometrică în care primul termen 1 1 , [ . Adică şirul
1 2 ã Ã
Acest şir are şi proprietatea de a fi un şir recurent tip FIBONACCI:
1 2 2 2 ã ÿ
1
p
Analog s-a definit şi şirul , sau 1 ca fiind

1 1 2 ã Ã
Pentru şirul p , luându-se constanta 1 , se obţine
2 2à
(6-ã)
2 1
Din (6-ã), se obţine à ca fiind:
ln
2à 0 ln r à (6-5)
20
Spirala logaritmică p este extrem de utilă în design. Lucrând analitic cu

ecuaţia (6-) se pot genera şiruri p la orice scară alegându-se corespunzător valoarea
constantei .
Se pot considera (înlocuind pe din relaţia (6-2) cu 2 , , ã etc.) şi alte
spirale logaritmice de tip p .
p
În fig. 6-ã şi 6-5 este prezentată o spirală logaritmică 2 cu ecuaţia:
ã

à ln
cu à , sau 0

Are proprietăţile:
2 2 ã
Ã 2 , şi Ã 2
1 2 2 1 2
:: Spirala logaritmică p
Notând cu 1 , 2 , , « punctele de intersecţie dintre spirală şi semidreapta cu

originea în pol care face cu axa polară unghiul 1 , 0 1 2 , (pentru urmărirea cu

uşurinţă a desenului, s-a luat constanta 1 şi 0 1 , în fig. 6-5 şi următoarele) şi
2
cu 1 , 2 , , « lungimile razelor vectoare ale punctelor 1 , 2 , , «, se obţine
ãã
p p p

p 2 ã
1
1 0
1 2 0 1 1
2
2 0 0 0 2 1 2
1 ã 0 1 2 0 1 2 0
2
0 0 0 2 2 2
La fel, ã 2 , 5 ã 2 , ş.a.m.d.
Lungimile razelor vectoare, 1 , 2 , , «, formează o progresie geometrică
1
infinită cu primul termen 1 şi raţia [ 2 .

Se pot urmări acum diferenţele de forma S 1 S , cu S J .
2 1 1 2 1 1 2 1 , p
2 2 2 1 2 p 2 1 2 1 2 1 2 , p
ã 2 2 2 p 2 2 1 2 1 ã , p
La fel,
p
5 ã 1 2 1 6 , şi în general,
p
S 1 S 1 2 1 2pS 1 , p S Ô J
Rezultă că diferenţele S 1 S formează, de asemenea, o progresie geometrică

infinită cu raţia [ 2 , dar primul termen este 2 1 1 2 1 . p
Dacă se ia 1 0 , punctele 1 , 2 , , « se află pe axa polară. În acest caz,
şirul lungimilor razelor vectoare, 1 , 2 , , «, devine:
1 1 , 2 2 , ã , «, S 2pS 1 , «
Şirul diferenţelor lungimilor razelor vectoare, 1 2 , 2 , ã , «,
2 1 2 1
p
2 2 1 2
ã

p
ã 2 1 ã
Î
p
S 1 S 2 1 2pS 1
este de asemenea o progresie geometrică infinită, cu primul termen 2 1 2 1 şi

raţia [ 2 .
p
: Spirala logaritmică

p
În fig. 6-7 este prezentată o spirală logaritmică cu ecuaţia
à ln ln
cu à , sau
20 20

20 20

care are proprietăţile
2 2 ã
Ã , şi Ã .
1 2 2 1 2
ã
p p p

p 2 ã
p
Dacă, la fel ca în cazul spiralei logaritmice 2 , se consideră pentru spirala
p
logaritmică , fig. 6-7, o semidreaptă cu originea în pol şi care face unghiul 1 cu
axa polară, 0 1 2 , atunci notând cu 1 , 2 , , « punctele de intersecţie dintre
spirală şi semidreapta considerată şi cu 1 , 2 , , « lungimile razelor vectoare ale
punctelor 1 , 2 , , «, printr-un calcul similar se obţine:
1
1 20 , 2 1 , 2 , «, S S 1 , «
p
2 1 1 1
p
2 1 1
p
ã 1 1 6
Î
p
S 1 S 1 1 pS 1
p
: Spirala logaritmică
ã
p
În fig. 6-8 este prezentată o spirală logaritmică ã cu ecuaţia
à ln ãln 2ln
cu à , sau
20 20 0
ã
ã

ã
2

2

care are proprietăţile
2
Ã ã , şi 2 ã Ã ã
1 2 2 1 2
În fig. 6-9 sunt prezentate o serie de dreptunghiuri (dreptunghiuri armonice) prin

p
colţurile cărora trece o spirală logaritmică ã (această spirală nu este tangentă ci
secantă la laturile dreptunghiului).
2 2 2
m 2 18 11
ã 5 7 11
1 1 1 1 1
1 2
2 2 5 5 8

ã
5
: Spira mirabillis = Spirala lui BERNOULLI = Spirala logaritmică p ã
ã
p p p

p 2 ã

: µ
p
Acum, câteva noi consideraţii [POP2002a, b] asupra şirurilor şi seriilor de tip :
1
Şirul cu termenul general , S J ,
S
1
: 1 1 1 Ã 1 Ã
S 2 S

1
este un şir cu termenii în progresie geometrică, cu raţia [ .

Prin calcul direct, se obţine
1

2

5 1

p 5 1 2 1
1 5 2 2
p
Se va folosi această formă a raţiei în liniarizarea termenilor şirului , A .
1
Seria geometrică corespunzătoare şirului S este

1 1 1 1
S 1 2 Ã S Ã

S 0
Având raţia subunitară, această serie este convergentă. Suma ei este:
1
² 2
1 1
1

Din ecuaţia 2 1 0 , se obţine 2 1 , relaţie folosită în cele ce

urmează. Ea permite şi aproximarea:
2 2,61809887 ã
Întrucât suma seriei geometrice considerată mai sus este ² 1 , rezultă:

1 1 1 1
suma seriei S 2 Ã S Ã

este ² .
S 1
ã

: Şiruri crescătoare, respectiv descrescătoare
1
Se mai observă că şirul S , S J , poate fi dat şi prin relaţia de recurenţă:

S S 2 S 1 , pentru S

1
1 1 2

Într-adevăr, prin calcul direct, se obţine:
1 1 1
1 2 1 ,
2
1 1 1 1
ã 2 2 2 .

1 1
Raţionând inductiv, se presupune că è 1 è 2
şi è è 1
.

Atunci, conform relaţiei de recurenţă, rezultă:

p p p

p 2 ã
1 1 1 1
è 1 è 1 è ,
è 2 è 1 è 1 è
ceea ce demonstrează afirmaţia.
1
: Regăsirea pe o spirală logaritmică p a şirurilor alipite şi S
S
p

Şirul cu termenul general S , S Ô J , p

p S : 1 2 Ã S Ã
este o progresie geometrică infinită, cu raţia 1 .

Evident, lim S .
S

Seria geometrică S 1 2 Ã S Ã este divergentă.
S 0
Şirul cu termenul general S , S A , S è , p

p S
S è :

1
è

1
è 1
Ã
1

1 2 Ã S Ã
este, de asemenea, o progresie geometrică divergentă.

Se pot Äalipi´ şirurile din consideraţiile 1 şi 2, definindu-se şirul p S astfel:
S

2 , pentru S par
pS
n 1
, cu S J .

2 , pentru S impar
Efectuând calculele, se obţine:
11
1 1
0
0 1 1 2 2 2
2
1 1
ã 2 5 6 7 ã
8 ã Ã

Termenii şirului p S se despart în două subşiruri. Cei de rang par formează un

subşir crescător ce tinde la , iar cei de rang impar formează un subşir descrescător
ce tinde la zero. Se observă că pe măsura creşterii lui S cu câte o unitate, termenii celor
două subşiruri se obţin succesiv în mod alternant. Pe axă această situaţie se reprezintă la
scară astfel:
5 1 0 2 ã 6
1 1 1
0 ÿ 1 2
2

!"#V V$Dacă există interesul Äatenuării´ creşterii rapide, sau descreşterii

rapide a termenilor şirurilor din exemplele considerate, se poate

lua în locul lui o fracţie de forma , Ô m , [ Ô m , 0 ,
[

[ 0 , astfel încât 0 1 . Atunci raţia progresiilor
[ [
geometrice care apar este de asemenea supraunitară, dar mai mică
decât .
6 16 8
Spre exemplu, dacă se ia [ , atunci, ţinând seama că 1,6 ,
8 10 5
6 8
rezultă aproximarea [ 1,2 , şi creşterea este atenuată.
8 5
7 7 8
Dacă se ia raţia [ , se obţine aproximarea [ 1,ã .
8 8 5

p p p

p 2 ã
11 11 8 11
Pentru [ , rezultă aproximarea [ 2,2 . Creşterile pentru
8 8 5 5
exponenţii pozitivi şi descreşterile pentru exponenţii negativi sunt mai rapide decât în
cazul raţiei [ 1,618Ã .
Aceste observaţii pot fi utilizate în determinarea unor spirale logaritmice
p p
Äintermediare´ între spiralele p , 2 , , «, care sunt studiate în continuare.

20
Spirala logaritmică are, în coordonate polare, ecuaţia ,
[ [
, 0.
11
Spirala logaritmică este Äintermediară´ între spirala logaritmică p şi
8
p p
spirala logaritmică 2 , mai aproape de 2 , (ţinând seama că 2 2,618 Ã ).
5
Spirala logaritmică are raţia de creştere aproximativ egală cu 10,7. Ea
8
p p
este Äintermediară´ între spiralele logaritmice ã şi 5 , mai aproape de 5 , (ţinândp
seama că 5 11,09 Ã ).

Dacă 0 1 , se obţine o spirală invers orientată. Ea se îndepărtează de pol
[
când unghiul polar este negativ şi creşte în valoare absolută şi se apropie de pol când
unghiul polar creşte, luând valori pozitive (fig. 6-12).
ã-8
: Spirală logaritmică tip p invers orientată

Dacă în şirul de la consideraţia se ia raţia , şirul devine:
[

S 1 1 1
: Ã 1
[ è è 1 [
pS è
[
[ [
2 S

Ã Ã
[ [

care este crescător, sau descrescător, după cum 1 , sau 0 1 .
[ [
S-a observat că există o strânsă legătură între şirul lui FIBONACCI şi numărul
1 5
de aur .
2
Un exemplu (cunoscut) este faptul că şirul lui FIBONACCI, p S , are termenii
1 S
S aproximaţi de termenii şirului , S Ô J . Această aproximare este cu atât
5
mai bună cu cât S este mai mare. Calculele concrete arată că dacă numărul de zecimale
considerat în aproximarea numerelor şi 5 este mare, atunci termenii de rang par din
1 S
aproximează prin adaos termenii S din şirul lui FIBONACCI, iar termenii
5
de rang impar prin lipsă. Această situaţie, care este cea reală, se alterează dacă numărul
de zecimale este mic. Se poate urmări această aproximare în tabelul 6-1, unde s-au luat
aproximările 1,61809887ã şi 5 2,26067977ã 9 .
Este demn de remarcat şi faptul că puterile S tind, de asemenea, către numere
întregi.
V!%&%: Trei şiruri remarcabile
S p S 1 S

5
p S
1
1 1,61809887ã 0,726067977ã 1
5
1
2 2
2 2,61809887ã 5 1,170820925 1
1

ã,26067977ã5 5 1,89ãã2719098 2
1
ã
ã ã
6,85ã101196612 5 ,0652ã758ã2
ã
p p p

p 2 ã
1
5 5
5 11,0901699ãã 5 ã,95967ã77511 5
1
6 6
6 17,9ãã271909 5 8,02ã9225922 8
V!%&%: Continuare
S p S 1 S

5
pS
1
7 7
7 29,0ããã1852ã 5 12,98ã5971ã2 1
1
8 8
8 ã6,978717612 5 21,009519ã92 21
1
9 9
9 76,011556129 5 ,99ã116627 ã
1
10 10
10 122,9918697 5 55,00662298 55
1
11 11
11 199,00502ã98ã 5 88,9977527ã6 89
1
12 12
12 21,99689ã5ã 5 1ãã,0018886ã 1ãã
1
1 1
1 521,001919 5 22,9991ã1608 2
1
1ã 1ã
1ã 8ã2,99881679 5 77,00050ã69 77
1
15 15
15 16ã,0007 5 609,999672072 610
1
16 16
16 2206,9995ã666 5 987,00020252 987
Însă, cea mai puternică legătură între şirul lui FIBONACCI şi puterile întregi,

pozitive sau negative, ale numărului este dată de teorema (cunoscută) care urmează
[WEI1999]:
!'"!()$ Puterile întregi ale lui , , Ô A , se exprimă liniar prin ,

coeficienţii binoamelor respective fiind, în valoare absolută,
termeni succesivi ai şirului lui FIBONACCI.
àS
Demonstraţia, prin inducţie, este dată după [POP2002a].
Pentru a prinde în această teoremă toate puterile întregi ale lui , se impune să
fie definit în şirul lui FIBONACCI şi termenul 0 0 . Acest termen nou nu schimbă
relaţia de recurenţă.
Se consideră, deci, şirul lui FIBONACCI dat de recurenţa
S S1 S 2 , S J , S 2 , 0 0 , 1 1 .
Atunci
pS : 0 1 1 2 5 8 1 21 ã ÿ
În demonstrarea teoremei, se urmăresc mai întâi puterile
2 ÿ S ÿ
0 1 0 1
2 1 1 2 Egalitatea reprezintă chiar ecuaţia
care-l defineşte pe .
2 p1 2 1 1 2 2
ã p1 2 2 2 2 p1 2 ã
Raţionând inductiv, se presupune că: S S 1 S .

Atunci:
S 1 S p S 1 S S 1 S 2
S 1 S p1 S p S S 1
S S 1
S
Rezultă că relaţia S 1 S este adevărată pentru orice S J .
Se consideră, acum, puterile:

p 2 ã p p p
1 1 1 1
1 2 ÿ S ÿ

1
1 1 0
0

1

2

2 1 5

p
1 5 2 1 5

p
1 2 1
1 5 ã 2 2
1
p 1 2 2 2 1 1 2 1 2 2
2

1 1 1
2 p2 p 1 2 2 1 2

2 ã
Atunci se intuieşte că:
1
S
p 1 S
S 1 p 1 S 1
S .

1
Acceptând această egalitate, se demonstrează că S 1
are aceeaşi formă.

1
S 1

1
S
1

p 1 S
S 1 p 1 S 1 S p 1
p 1 S
S 1 p 1 S 1
S 2 p 1 S 1
S 1
p 1 S 2
S
p 1 S
S 1 p 1 S 1
S p 1 p 1 S 1 S 1
p 1 S2
S
p 1 S
S 1 p 1 S 1

S p 1 S 1 S p 1 S 1 S 1
p 1 S 2 S
p 1 S
S 1 p 1 S 1
S 2
p 1 S
S 2 p 1 S 2 S 1
Rezultă că formula acceptată prin ipoteză este adevărată pentru orice S J :
1
p 1
S
S 1 S S J
S

!"#V V$Comentarii asupra acestei teoreme şi generalizări se pot urmări în

[POP2002a, b].
!"#V V$Formulele demonstrate pentru exprimarea liniară a puterilor

1 5
numărului de aur sunt valabile şi pentru conjugatul
2
1 5
său .
2
!"#V V$ Calcularea puterilor numărului prin formula dată de liniarizare

este mai exactă decât valoarea obţinută prin ridicări succesive la
putere, dacă numărul de zecimale nu este menţinut constant.
Astfel, prin formula dată de liniarizarea puterilor se obţine
16 610 987 2206,9995ã688 , pe când, prin ridicări
succesive la putere se găseşte 16 2206 ,9995ã666 .
Revenind la spirala logaritmică, se constată că într-un număr destul de mare de

lucrări, ecuaţia spiralei logaritmice este utilizată sub forma:
ctg
,
1
fiind evident că tg
sau ctg à .
à
O întreagă serie de autori [ERB1999a, b], [KNO2002a, b], [PET1998], [TUL1998],
[XAH2002], [I], [II], [III], [IV] care utilizează această formă
a ecuaţiei, definesc o familie de spirale (denumite echiangulare), funcţie de următoarele
valori ale lui :

ã0
50
60
70
80
85
Această familie de spirale aproximează de fapt spirale logaritmice tip p după

cum urmează:
p
C spirale având ã0 aproximează spirale logaritmice 16 (având
9,217 ) cu eroarea procentuală 1,998 %
p
C spirale având 50 aproximează spirale logaritmice 11 (având

ã9,887 ) cu eroarea procentuală 0,226 %
p
C spirale având
60 aproximează spirale logaritmice 8 (având

58,50ã ) cu eroarea procentuală 2,557 %
p
C spirale având 70 aproximează spirale logaritmice 5 (având

69,0ã6 ) cu eroarea procentuală 1,81 %

p p p

p 2 ã
C spirale având
80 aproximează spirale logaritmice p 2 (având

81,291) cu eroarea procentuală 1,589 %
C spirale având
85 aproximează spirale logaritmice p (având

85,620 ) cu eroarea procentuală 0,725 %
: *
+ ,*-

- p
p p
În capitolul 6 s-au studiat spiralele logaritmice p , 2 , , ã . De p
asemenea, în subcapitolul 6.2, s-a discutat despre spiralele logaritmice p 5 , p 8 , p11 .
Toate aceste spirale logaritmice fac parte din clasa generală p S , cu S Ô J .
Ecuaţia, în coordonate polare, a oricărei spirale logaritmice de acest fel este
S

2 , SÔJ, .
Considerând o semidreaptă cu originea în pol care face cu axa polară unghiul

pozitiv 1 , considerând constanta 1 şi 0 1 2 , atunci pe această semidreaptă se
S
evidenţiază punctele ei de intersecţie cu spirala logaritmică : SÔJ, p S
,
2
. Aceste puncte se obţin atunci când unghiul polar ia valori din mulţimea
Ã , 1 6, 1 ã, 1 2 , 1, 1 2 , 1 ã, 1 6, Ã .
La fel ca în studiul oricărei curbe dată în coordonate polare, se va ţine seama că

unghiul polar măsurat de la axa polară în sens invers sensului trigonometric este
negativ.
Dacă se notează cu 1 , 2 , , «, S , « punctele de pe semidreaptă
corespunzătoare unghiurilor 1 , 1 20 , 1 ã0 , 1 60 , «, 1 2pS 1 0 , « şi cu
1 , 2 , , ã , « lungimile razelor vectoare ale acestor puncte, atunci:
S 1
1 2 ,
Sp 1 2 S 1 S 1
S
2 2 2 2 S 1 S ,
S p1 ã 0 S1 S1

SS
2S
20 20 20 2 S ,

Sp1 6 0 S1 S1

2S S
S
20
ã 20 20 S , «
În general,
S S 1 S .
Rezultă că numerele 1 , 2 , , ã , «, S , «, care sunt lungimile razelor

vectoare pentru punctele 1 , 2 , , «, S , « formează o progresie geometrică
S1
infinită cu primul termen 1 20 şi raţia [ S .
La fel ca în cazurile particulare ale spiralelor p , 2 , , pentru diferenţele p p
lungimilor razelor vectoare, 12 , 2 , ã , ã 5 , «, se obţin valorile:
2 1 1 S 1 1 S 1 , p
2 2 S 1 S p 2 1 S 1 S 1 S , p
ã S 2 S p 2 S 1 S 1 2 S , p
p
5 ã 1 S 1 S
şi, în general,
p
1 1 S 1 S p 1 .
Aceste diferenţe formează, de asemenea, o progresie geometrică infinită, cu

p
primul termen 2 1 1 S 1 şi raţia [ S .
Dacă se notează prin 1

1,

2, , «, S , « punctele de pe semidreapta
considerată corespunzătoare unghiurilor polare 1 , 1 20 , 1 ã0 , 1 60 , « şi cu
1 1 , 2 , , ã , « lungimile razelor vectoare ale acestor puncte, se obţine:
S1
1 1 20 ,
S p1 2 0 S1
S
2 20 20 1 S ,
S p1 ã 0 S1 S1

2S SS
20 20 20 2 S ,

p p p

p 2 ã
ã S , « ş.a.m.d.

Rezultă că, lungimile razelor vectoare ale punctelor 1 1, 2, , «
S1
formează o progresie geometrică infinită descrescătoare cu primul termen 1 şi 20
1
raţia [ S .
S
Pentru diferenţele lungimilor razelor vectoare, scăzând din lungimile mai mari
pe cele mai mici, se obţin valorile:
1 2 1 1 S 1 1 S , p
p
2 1 S 2 S 1 2 S 1 1 S S , p
p
ã 2 S S 2 S 1 1 S 2 S , p
În general,
1 1 p1 S S p 1 , «
Aceste diferenţe formează, de asemenea, o progresie geometrică descrescătoare

p 1
cu primul termen 1 1 S şi raţia [ S S .

În fig. 6-1 se prezintă grafic aceste situaţii.
Considerând 1 0 , se obţin punctele de intersecţie ale spiralei cu axa polară.
În fig. 6-1 aceste puncte au fost notate prin «, ,
2 , 1

1 , 2 , , «. Dacă se
notează lungimile razelor vectoare ale acestor puncte prin «, , 2 , 1 1 , 2 , ,

«, atunci
1 1 , 2 S , 2 S , ã S , «, S p 1 , «
2 1
1 1 1 1
1 1 , 2 , , ã , «, ,«
S S S S

: Spirală logaritmică tip p
p
Se pot considera şi spiralele logaritmice S , S Ô J , 1 , .
S
Ele au ecuaţiile p S
: 20 , SÔ J, .
Aceste spirale logaritmice au creşterile inverse faţă de spiralele logaritmice S . p
Când unghiul polar este pozitiv şi crescător, lungimile razelor vectoare descresc, iar
când unghiul polar este negativ şi descrescător, lungimile razelor vectoare ale
punctelor de pe spirală descresc.
p
Mai mult, graficul spiralei logaritmice S este simetricul faţă de axa polară a
p
graficului spiralei logaritmice S . Această afirmaţie este justificată de faptul că
lungimea razei vectoare a punctului arbitrar corespunzător unghiului polar 1 2è0
p
de pe spirala logaritmică S este egală cu lungimea razei vectoare a punctului
~
corespunzător unghiului polar 1 2 è p

de pe spirala logaritmică S . Într-adevăr,
S p 1 2 è S p 1 2 è
2 2
Simetrica spiralei din fig. 6-1 este dată în fig. 6-1ã.

p p p

p 2 ã
: Spirală logaritmică tip p invers orientată
Considerând în valoare absolută unghiurile 1 şi 1 corespunzătoare punctelor

~ ~
şi de pe cele două spirale se observă (fig. 6-15) că Ý0 Ý 0 , fiind
triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele egale (congruente) şi unghiurile ascuţite
~ ~
egale. Rezultă 0 0 , ceea ce demonstrează că este simetricul lui faţă de axa
polară.
În lucrările [POP2002a, b] se propune o generalizare a spiralei logaritmice p ,

considerând spiralele logaritmice , cu ecuaţiile
[

20
, Ô m , [ Ô m , [ 0 , ,
[
care pentru

[
p
1 sunt Äintermediare´ spiralelor logaritmice S , S J , iar pentru
0

[
p
1 sunt Äintermediare´ spiralelor logaritmice S .
p2
: Spirală logaritmică tip şi simetrica sa

Se poate obţine o generalizare similară [BOB2002c], considerând spiralele

p
logaritmice , , 0 . O astfel de spirală logaritmică are, în coordonate polare,
ecuaţia

2 , , 0, .
Pentru 0 spirala degenerează în cercul cu centrul în pol şi raza egală cu 1.

Dacă 0 , atunci, considerând o semidreaptă arbitrară cu originea în polul , se
p
demonstrează, la fel ca în cazul spiralelor logaritmice S , S Ô J , că lungimile
p
razelor vectoare ale punctelor de intersecţie ale semidreptei cu cresc de la un punct
de intersecţie la succesorul său în progresie geometrică, raţia fiind [ 1 .
Dacă exponentul este , 0 , rezultă că lungimile razelor vectoare ale
punctelor de intersecţie, atunci când creşte (în sens trigonometric), descresc în
progresie geometrică, raţia fiind [ , 0 1 .

p
Fiecărei spirale logaritmice , , 0 îi corespunde spirala logaritmică
p
p
, care este simetrica spiralei logaritmice faţă de axa polară.

Există o corespondenţă bijectivă între spiralele logaritmice , Ô m ,
[

p
[ Ô m , [ 0 , 0 , [ 0 şi spiralele logaritmice , Ô m , 0 .

Într-adevăr, logaritmând egalitatea se obţine, întotdeauna, o soluţie
[
unică pentru numărul :

ln ln ln
[

ln p 1 ln
[
ln ln [
1
ln

În concluzie, fiecare spirală logaritmică de tipul este identică cu o spirală
[
p
logaritmică de tipul , şi reciproc.
Revenind acum la familia de spirale logaritmice cu
ã0 , 50 , 60 , 70 , 80 , 85
ã
p p p

p 2 ã
se constată că fiecare dintre ele este generată de o spirală logaritmică de tip ,

(valoarea lui dată cu rotunjire la a treia zecimală) după cum urmează:

ã0 spirala logaritmică p15,561
50 spirala logaritmică p10,956

60 spirala logaritmică p7,58

70 spirala logaritmică p ã,752

80 spirala logaritmică p 2,02
85 spirala logaritmică p1,1ã2

: ./
-

În jurul anului 1170 se naşte, la Pisa (în Italia), fiul notarului cunoscut sub
porecla de Bonaccio (blândul). Tânărul vlăstar, numit Leonardo, va avea parte, la
dorinţa tatălui său, de o temeinică pregătire matematică, situată deasupra cunoştinţelor
unui funcţionar sau negustor. Cunoştinţele sale matematice vor fi completate în timpul
unor călătorii efectuate în mari centre culturale ale timpului, din Egipt, Siria, Bizanţ,
Sicilia. Datorită culturii sale matematice şi problemelor originale propuse şi rezolvate,
tânărul devine cunoscut în lumea matematică sub numele de Leonardo din Pisa.
În anul 1202, a publicat, sub pseudonimul FIBONACCI (provenit de la Äfilius
Bonacci´, adică fiul lui Bonacci), cartea intitulată Ä ÷´, al cărei titlu are sensul
de Ä à ÷´. Această carte remarcabilă, pe care a dezvoltat-o mult în anul 1228, a
constituit un mijloc important de răspândire în Europa a noii aritmetici (cu scrierea
zecimală). În ea, FIBONACCI sintetizează o mare cantitate de cunoştinţe din
matematica arabă şi din zestrea antichităţii în domeniu, la care adaugă probleme şi
metode proprii.
Spirala logaritmică a fost descoperită în anul 168, de René DESCARTES
(1596-1650), iar denumirea ei a fost propusă de unul dintre creatorii calculului
infinitezimal, Pierre VARIGNON (165ã-1722), în anul 1702. Spirala logaritmică a fost
studiată şi de Evanghelista TORRICELLI (1608-16ã7), unul dintre elevii lui Galileo
GALILEI (156ã-16ã2). Cel care în 1692 a demonstrat principalele proprietăţi ale
spiralei logaritmice, a fost marele matematician Jacob BERNOULLI (165ã-1705).
Entuziasmat de proprietăţile cu totul speciale ale spiralei logaritmice, Jacob
BERNOULLI a dispus ca după moarte, pe piatra sa de mormânt să fie sculptată o
spirală logaritmică
şi inscripţia Ä àà ´, ceea ce tradus din limba latină
înseamnă Ä
S " à
àSS÷ ´
Spirala logaritmică se întâlneşte frecvent în natură. De exemplu, la modul de
aşezare a seminţelor florilor. Aşezarea seminţelor la floarea soarelui ( S
àgà ) reprezintă un caz care se poate verifica şi cu ochiul liber, datorită faptului că

totul se petrece la ÷
à . Este uşor de constatat că seminţele florii-soarelui sunt
dispuse în aşa fel încât formează două serii de spirale logaritmice: o serie de spirale
curbate în sensul minutarelor unui ceasornic, iar cealaltă serie de spirale curbate în sens
invers (fig. 6-16, 6-17)

:: Serii de spirale logaritmice la floarea soarelui
: Aşezarea spiralată a

Mai mult decât atât, la floarea soarelui, cele două sensuri de curbură ale unui
seminţelor la floarea soarelui
exemplar nu prezintă un număr egal de spirale, dar nici două numere diferite
întâmplătoare, ci două numere succesive din şirul lui FIBONACCI la floarea normală,
mijlocie (cu diametrul de cca. 12«15 cm), se pot număra de obicei ã de spirale într-un
sens şi 55 de spirale în celălalt sens la exemplarele mici 1 şi 21 sau 21 şi ã spirale, iar
la exemplarele mari până la 89 şi 1ãã de spirale.
Spirala logaritmică se întâlneşte şi în profilul multor specii de cochilii, la
dispunerea ramurilor, la coarnele unor animale, la figurile geometrice de pe penajul

p p p

p 2 ã
unor păsări. Binecunoscuta cochilie de Nautilus (fig. 6-18) prezintă , cu o uluitoare

perfecţiune, spirala logaritmică şi succesiunea potenţial infinită a compartimentelor.

: Cochilie de J
Astronomii au avut surpriza să descopere spirale logaritmice pe plăcile lor

fotografice: aceasta este forma nebuloaselor spirale (fig. 6-19).
: Galaxia

Whirlpool M51

Capitolul 06 - Spirala Logaritmica

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Capitolul 06 - Spirala Logaritmica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

:

Poziţia unui punct este bine determinată de două numere reale:

egalitatea tg  , unde ' este derivata lui în raport cu .

 : Spirală logaritmică

Dacă se dau valori lui de la  la se obţine tabloul:

Polul este un punct asimptotic pentru spirala logaritmică.

Ecuaţia spiralei logaritmice mai poate fi scrisă

Deci cercurile pot fi considerate ca fiind cazuri particulare ale spiralei

 : Proprietatea de bază a spiralelor logaritmice

 : Segmente determinate de spirală pe o rază vectoare

Dacă se notează 2 à0  [ se observă că lungimile razelor vectoare ale punctelor

2 1  Ý 2,1   2  Ý ,2  ã   Ý ã,  5 ã  Ý 5,ã 

atunci, proprietatea de recurenţă a unui şir tip FIBONACCI este:

ã) Ý 2,1 Ý ,2  Ý ã,  Ý , 2 Ý ã,  Ý 5, ã  Ý ã, Ý 5,ã  Ý 6,5 «

Ecuaţia (6-2) se poate simplifica:

Se reaminteşte că şirul p este şirul strict crescător cu termenii în progresie

Acest şir are şi proprietatea de a fi un şir recurent tip FIBONACCI:

Pentru şirul p , luându-se constanta 1 , se obţine

Din (6-ã), se obţine à ca fiind:

Spirala logaritmică p este extrem de utilă în design. Lucrând analitic cu

 :: Spirala logaritmică p

Notând cu 1 , 2 ,  , « punctele de intersecţie dintre spirală şi semidreapta cu

infinită cu primul termen 1 şi raţia [   2 .

Rezultă că diferenţele S 1  S formează, de asemenea, o progresie geometrică

Şirul diferenţelor lungimilor razelor vectoare, 1 2 , 2  ,  ã , «,

este de asemenea o progresie geometrică infinită, cu primul termen 2 1   2 1 şi

care are proprietăţile

care are proprietăţile

În fig. 6-9 sunt prezentate o serie de dreptunghiuri (dreptunghiuri armonice) prin

 : Spira mirabillis = Spirala lui BERNOULLI = Spirala logaritmică  p ã

Acum, câteva noi consideraţii [POP2002a, b] asupra şirurilor şi seriilor de tip :

Având raţia subunitară, această serie este convergentă. Suma ei este:

Din ecuaţia  2  1  0 , se obţine  2   1 , relaţie folosită în cele ce

Întrucât suma seriei geometrice considerată mai sus este ²   1 , rezultă:

Într-adevăr, prin calcul direct, se obţine:

Atunci, conform relaţiei de recurenţă, rezultă:

ceea ce demonstrează afirmaţia.

 Şirul cu termenul general  S , S Ô J , p

este o progresie geometrică infinită, cu raţia  1 .

 Şirul cu termenul general  S , S A , S   è , p

este, de asemenea, o progresie geometrică divergentă.

 Se pot Äalipi´ şirurile din consideraţiile 1 şi 2, definindu-se şirul p S astfel:

Efectuând calculele, se obţine:

Termenii şirului p S se despart în două subşiruri. Cei de rang par formează un

 !"#V V$Dacă există interesul Äatenuării´ creşterii rapide, sau descreşterii

V!%&%: Trei şiruri remarcabile

!'"!()$ Puterile întregi ale lui ,   ,  Ô A , se exprimă liniar prin ,

În demonstrarea teoremei, se urmăresc mai întâi puterile

Raţionând inductiv, se presupune că:  S  S 1 S  .

Atunci se intuieşte că:

Rezultă că formula acceptată prin ipoteză este adevărată pentru orice S J :

 !"#V V$Comentarii asupra acestei teoreme şi generalizări se pot urmări în

 !"#V V$Formulele demonstrate pentru exprimarea liniară a puterilor

 !"#V V$ Calcularea puterilor numărului prin formula dată de liniarizare

Revenind la spirala logaritmică, se constată că într-un număr destul de mare de

Această familie de spirale aproximează de fapt spirale logaritmice tip p după

Ecuaţia, în coordonate polare, a oricărei spirale logaritmice de acest fel este

Considerând o semidreaptă cu originea în pol care face cu axa polară unghiul

Ã , 1  6, 1  ã, 1  2 , 1, 1 2 , 1 ã, 1 6, Ã .

La fel ca în studiul oricărei curbe dată în coordonate polare, se va ţine seama că

S p1 ã 0 S1 S1 

Sp1 6 0 S1 S1 

Rezultă că numerele 1 , 2 ,  , ã , «, S , «, care sunt lungimile razelor

egalitatea tg , unde ' este derivata lui în raport cu .

: Spirală logaritmică

Dacă se dau valori lui de la la se obţine tabloul:

: Proprietatea de bază a spiralelor logaritmice

: Segmente determinate de spirală pe o rază vectoare

Dacă se notează 2 à0 [ se observă că lungimile razelor vectoare ale punctelor

2 1 Ý 2,1 2 Ý ,2 ã Ý ã, 5 ã Ý 5,ã

ã) Ý 2,1 Ý ,2 Ý ã, Ý , 2 Ý ã, Ý 5, ã Ý ã, Ý 5,ã Ý 6,5 «

Se reaminteşte că şirul p este şirul strict crescător cu termenii în progresie

Pentru şirul p , luându-se constanta 1 , se obţine

Spirala logaritmică p este extrem de utilă în design. Lucrând analitic cu

:: Spirala logaritmică p

Notând cu 1 , 2 , , « punctele de intersecţie dintre spirală şi semidreapta cu

infinită cu primul termen 1 şi raţia [ 2 .

Rezultă că diferenţele S 1 S formează, de asemenea, o progresie geometrică

Şirul diferenţelor lungimilor razelor vectoare, 1 2 , 2 , ã , «,

este de asemenea o progresie geometrică infinită, cu primul termen 2 1 2 1 şi

: Spira mirabillis = Spirala lui BERNOULLI = Spirala logaritmică p ã

Din ecuaţia 2 1 0 , se obţine 2 1 , relaţie folosită în cele ce

Întrucât suma seriei geometrice considerată mai sus este ² 1 , rezultă:

Şirul cu termenul general S , S Ô J , p

este o progresie geometrică infinită, cu raţia 1 .

Şirul cu termenul general S , S A , S è , p

Se pot Äalipi´ şirurile din consideraţiile 1 şi 2, definindu-se şirul p S astfel:

!"#V V$Dacă există interesul Äatenuării´ creşterii rapide, sau descreşterii

V!%&%: Trei şiruri remarcabile

!'"!()$ Puterile întregi ale lui , , Ô A , se exprimă liniar prin ,

Raţionând inductiv, se presupune că: S S 1 S .

!"#V V$Comentarii asupra acestei teoreme şi generalizări se pot urmări în

!"#V V$Formulele demonstrate pentru exprimarea liniară a puterilor

!"#V V$ Calcularea puterilor numărului prin formula dată de liniarizare

Această familie de spirale aproximează de fapt spirale logaritmice tip p după

Ã , 1 6, 1 ã, 1 2 , 1, 1 2 , 1 ã, 1 6, Ã .

S p1 ã 0 S1 S1

Sp1 6 0 S1 S1

Rezultă că numerele 1 , 2 , , ã , «, S , «, care sunt lungimile razelor

S p1 ã 0 S1 S1

: Spirală logaritmică tip p

corespunzător unghiului polar 1 2 è p

Simetrica spiralei din fig. 6-1 este dată în fig. 6-1ã.

: Spirală logaritmică tip p invers orientată

Considerând în valoare absolută unghiurile 1 şi 1 corespunzătoare punctelor

Pentru 0 spirala degenerează în cercul cu centrul în pol şi raza egală cu 1.

se constată că fiecare dintre ele este generată de o spirală logaritmică de tip ,

: Aşezarea spiralată a

: Galaxia