Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
60Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
3 Perceptia sociala

3 Perceptia sociala

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,348 |Likes:
Published by dragp

More info:

Published by: dragp on Feb 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2014

pdf

text

original

 
 
Perceptia sociala
Acest capitol abordeaza urmatoarele probleme:
§
 
observatia – elementele perceptiei sociale: persoanele,situatiile, indicii comportamentale
§
 
atribuirea – de la elemente la dispozitii: teorii ale atribuirii;erori de atribuire
§
 
integrarea – de la dispozitii la impresii: algebra cognitiva;devieri de la aritmetica
§
 
deformari confirmationiste – de la impresii la realitate:perseverenta opiniilor; testarea confirmationista aipotezelor; profetia autorealizatoare
Întrebari-test pentru bunul-simt:
§
 
Impresiile pe care ni le formam despre ceilalti suntinfluentate de aspecte superficiale ale înfatisarii lor.
§
 
Oamenii îsi dau mai degraba seama seama când ceilaltimint decât atunci când spun adevarul.
§
 
Ca si psihosociologii, oamenii sunt sensibili fata decauzele situationale atunci când cauta o explicatie acomportamentului celorlalti.
§
 
Oamenii îsi schimba greu primele impresii pe baza unornoi informatii.
§
 
Ideea ca putem emite o ‘profetie autorealizatoare’,facându-i pe ceilalti sa actioneze asa cum ne asteptamnoi, este un mit.
§
 
Oamenii judeca mai corect personalitatea prietenilor si acunostintelor decât personalitatea unor persoane straine.
Termeni cheie
accesibilitateastimuliloracuitatea stimuliloralgebra cognitivaatribuire externa(situationala)atribuire interna(dispozitionala)efectul actor-observatorefectul antecedenteiinertiale (
 priming
)efectul falsului consensefectul informatieiprimareefectul informatieirecenteeroarea fundamentalade atribuireeroarea statisticaeuristici cognitiveperseverenta opiniilorproeminenta stimulilorprofetiaautorealizatoarescheme (categorii)socialetendinte (erori)confirmationisteteoria covarianteiteoria inferenteicorespondenteteorii implicite alepersonalitatii
 
Psihologie sociala
erceptia sociala se refera la procesele prin care oamenii ajung sa se înteleagaunii pe ceilalti. În cele ce urmeaza vom discuta despre perceptia persoanelor,modul în care ne facem o imagine globala asupra personalitatii altora, precum sidespre motivele si cauzele ce determina comportamentul celorlalti. Vom adopta tottimpul perspectiva observatorului; nu trebuie sa uitam însa ca si noi, la rândul nostru,suntem obiectul ‘privirii’ si întelegerii celorlalti.
Observatia: elementele perceptiei sociale
Întelegerea celorlalti poate fi dificila, dar constituie o parte vitala a vietii de zi cu zi.Cum se realizeaza? Pe ce fel de indicii ne bazam? Nimeni nu poate ‘vedea’ starilede spirit launtrice ale altcuiva, gândurile, sentimentele si intentiile sale, tot asa cumun detectiv nu poate ‘vedea’ felul în care s-a comis o crima. Asa cum detectivul sestraduieste sa reconstituie crima punând cap la cap relatarile martorilor, amprenteledigitale, probele de sânge si alte dovezi, observatorul social reuseste sa-i înteleagape ceilalti bizuindu-se pe ‘dovezi’ sau ‘probe’ indirecte – elementele perceptieisociale. Acestea provin din trei surse: persoanele observate, situatiile în care se aflasi comportamentul lor.
Persoanele
Vi s-a întâmplat sa cunoasteti pe cineva si sa va formati o impresie imediata despreacea persoana, bazându-va numai pe câteva frânturi de informatii? Pe când eramcopii ni s-a tot spus sa nu judecam o carte dupa coperta, ca lucrurile nu sunttotdeauna ceea ce par, ca aparentele pot fi înselatoare si ca „nu tot ce zboara semanânca“. Si totusi, ca adulti, nu ne putem abtine sa procedam în mod contrar.
P
 
Perceptia sociala
Cu peste cinci secole înainte de Hristos, Pitagora privea în ochii viitorilordiscipoli spre a vedea daca sunt sau nu înzestrati pentru filosofie. Cam în acelasitimp, ‘parintele medicinei’, Hippocrates se baza pe trasaturile faciale pentru a puneun diagnostic. În secolul XIX, medicul vienez Franz Gall creeaza frenologia, cupretentia de a stabili caracterul cuiva dupa forma craniului. Iar în 1954 psihologulWilliam Sheldon ajungea la concluzia ca exista o puternica legatura între aspectulfizic si caracterul unei persoane.În viata cotidiana suntem influentati de înfatisarea exterioara a diferitelor per-soane cu care avem de-a face; conteaza talia, culoarea tenului, a parului, aluracorporala, îmbracamintea (criminalii în negru sunt considerati mai agresivi decât cei în culori deschise), ba chiar si
numele
traditionale, precum Ion, Gheorghe, Vasile,Floarea sau Leana sunt asociate cu performante intelectuale inferioare unor numede noua generatie, de genul Cosmin, Robert, Alice sau Carmen.Îndeosebi
 figura
atrage atentia. Acuzatii cu figura de copil sunt judecati cu maiputina asprime decât cei cu figuri mature în procesele de omucidere, dar mai aspru în procesele de neglijenta. La angajare, anumite figuri sunt recomandabile pentruanumite slujbe, dar nu si pentru altele. De ce sunt oamenii atât de grabiti sa judecedupa aparente? Pâna acum s-au conturat trei explicatii:
§
 
Oamenii ar fi genetic programati sa se comporte protector fata de trasaturileinfantile.
§
 
Învatam sa asociem trasaturile infantile cu însusiri precum neajutorare, slabi-ciune, candoare etc., pe care le generalizam apoi si la adulti.
§
 
Poate ca exista o legatura între aparenta si comportament.În orice caz, încrederea noastra în aparentele chipului omenesc este atât demare, încât suntem socati ori de câte ori aparentele sunt contrazise de fapte. (Iatadeci ca raspunsul corect la prima întrebare-test pentru bunul simt este:
adevarat 
.)
Situatiile: scenarii de viata
Fiecare dintre noi poseda notiuni prestabilite despre anumite tipuri de situatii –adevarate ‘scenarii‘ care ne permit sa anticipam scopurile, comportamentele sirezultatele probabile ale unei situatii particulare. Bazându-se pe experienta lor tre-cuta, oamenii îsi pot închipui cu usurinta succesiunile de evenimente care sunt deasteptat sa aiba loc la supermarket sau la o cina, la o nunta sau la o înmormântare.Cu cât cineva are o experienta mai bogata, cu atât astfel de scenarii sunt mai deta-liate.Multe din aceste scenarii poarta pecetea unei culturi. În Bolivia, cel invitat lamasa trebuie sa linga farfuria, ca sa arate cât de mult i-a placut mâncarea servita; în India, trebuie sa mai lase ceva în farfurie, drept dovada ca s-a saturat peste

Activity (60)

You've already reviewed this. Edit your review.
Elena Gaibar reviewed this
Rated 5/5
Buna ziua! Va rog sa imi spuneti cine a scris cartea "Psihologia sociala" (din care face parte acest capitol), la ce editura a aparut si in ce an? Va multumesc!
Cristi Craciun liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Irina Golovinova liked this
Ale Popoviciu liked this
Roxana Istrate liked this
Oana Ignat liked this
Roxana Istrate liked this
Gabriela Badea liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->