Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
55Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tratatul de la Varsovia: de la unitate la tensiuni, Studii si documente

Tratatul de la Varsovia: de la unitate la tensiuni, Studii si documente

Ratings: (0)|Views: 6,087|Likes:
Published by Printul57
Tratatul de la Varsovia: de la unitate la tensiuni
Studii si documente
Tratatul de la Varsovia: de la unitate la tensiuni
Studii si documente

More info:

Published by: Printul57 on Feb 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/11/2013

pdf

text

original

 
       e         d         i        t       o       r         i       a         l
 
 Tratatul dela Var[ovia:de la unitatela tensiuni
rganiza]ia Tratatului de la Var[ovia a fost un produs al R`zboiului rece,al diviz`rii continentului european [i a lumii în dou` tabere – sau lag`re, în limbajulcomunist – având centrele de comand` la Washington [i Moscova. Oficial,Kremlinul a dat ca ra]iune a cre`rii noii alian]e, la 14 mai 1955, intrarea în vigoare aacordurilor de la Paris privind \nfiin]area armatei vest-germane (Bundeswehr), înurma accederii în NATO a RF Germania. Întrebarea care nu a primit înc` un r`spuns satisf`c`tor este de ce Stalin nu ar`spuns la înfiin]area NATO, în 1949, prin constituirea unei alian]e militare a bloculuisovietic [i s-a mul]umit cu existen]a re]elei de tratate bilaterale dintre URSS [i ]`rilesatelite din Europa de Est.Nici în privin]a cre`rii Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia, baza de informa]ie,aflat` la dispozi]ia cercet`torilor, nu este satisf`c`toare. Ceea ce surprinde, la primavedere, este c` noua alian]` politico-militar` a ap`rut în climatul de „dezghe]“, dedup` moartea lui Stalin, reflectat în semnarea Tratatului de stat cu Austria, a doua zidup` crearea Pactului de la Var[ovia. Ce a determinat echipa de la Kremlin s`decid` înfiin]area acestei structuri politico-militare? În ce ne prive[te, cu titlul de ipotez`, avans`m urm`toarea explica]ie: con[tient` desl`biciunile URSS, noua conducere sovietic`, divizat` ea îns`[i de lupta pentruputere, se angajase în politica de „coexisten]` pa[nic`“, vizând atenuarea tensiuniiEst-Vest. Dispari]ia „marelui han“ – Stalin – [i climatul de destindere au redatpopoarelor est-europene, intrate în sfera de hegemonie a URSS, speran]a deeliberare. Tulbur`rile izbucnite în Berlinul de Est, la 17 iunie 1953, au fost unsemnal [i, deopotriv`, un avertisment pentru liderii sovietici. Ei au în]eles c` oricerelaxare a controlului asupra ]`rilor satelite implica primejdia repet`rii celor petrecute în RDG. Tratatul de la Var[ovia avea, a[adar, misiunea de a oferi Moscoveimijloacele de supraveghere a ]`rilor, incluse în glacisul strategic al UniuniiSovietice. Noua structur` politico-militar` era cu atât mai necesar` cu cât, dup` încheierea Tratatului de stat cu Austria – ceea ce implica retragerea trupelor sovietice din aceast` ]ar` – disp`rea [i justificarea prezen]ei militare sovietice înRomânia [i Ungaria, în vederea garant`rii securit`]ii c`ilor de comunica]ie cuefectivele Armatei Ro[ii, dislocate în Austria. În cadrul Pactului de la Var[ovia, România a ocupat din anii ’60 o pozi]ie singular`,caraterizat`, în literatura occidental`, prin termenul de
maverick 
, în în]elesul depersoan` care nu se înregimenteaz` politic sau nu se supune disciplinei de partid.Atitudinea conducerii politice de la Bucure[ti a fost expresia, în planul raporturilor cuMoscova, a procesului de emancipare a elitelor politice comuniste din Europa deEst. În perioade [i grade diferite, ele au început s` manifeste dorin]a de a rupecordonul ombilical care le lega de URSS [i s` beneficieze astfel de toate avantajelestatutului lor de de]in`toare ale puterii. Atât timp cât Kremlinul î[i exercita controlulasupra sateli]ilor, de]in`torii locali ai puterii nu aveau nici o certitudine în privin]aviitorului lor politic. Cu cât autonomia era mai larg` în cadrul blocului sovietic(cazurile iugoslav [i albanez nu se mai puteau repeta!), cu atât scauneledemnitarilor comuni[ti erau mai bine puse la ad`post de imixtiunile Marelui Frate.Neputând sau nedorind s` se despart` de modelul sovietic de socialism,
leadership 
-ul comunist de la Bucure[ti [i-a manifestat emanciparea – cât` a fost! – în domeniul politicii externe. Fronda Bucure[tiului, refuzul de a se alinia disciplineide bloc, condamnarea unor ac]iuni ale URSS sau ale partenerilor din Pact auprovocat vii tensiuni în interiorul alian]ei. Însemn`tatea acestor divergen]e [i chiar confrunt`ri a fost eviden]iat` de generalulAnatoli Gribkov, fostul [ef de Stat Major al For]elor Unite ale statelor participante laTratatul de la Var[ovia: „Timpul a ar`tat c`, în unele probleme principiale, partearomân` a avut dreptate în ceea ce a fost calificat de conducerea Uniunii Sovieticedrept gre[eli ca, de exemplu, în rela]iile Uniunii Sovietice cu Albania, Iugoslavia [iChina, intrarea trupelor sovietice în
[
...
]
Cehoslovacia [i Afghanistan“ (AnatoliGribkov,
Sudba Var[avskogo dogovora,
Moscova, Russkaia kniga, 1998, p. 80).Tratatul de la Var[ovia a fost unul din mijloacele prin care URSS a urm`rit s`-[iconsolideze controlul asupra ]`rilor din zona sa de hegemonie. În interiorul alian]einu a existat nici solidaritate, nici coeziune. Ea a ilustrat perfect formula lui Bismarckc` în orice alian]` exist` un cal [i un c`l`re] [i a func]ionat atât timp cât for]ac`l`re]ului a controlat calul. În ziua în care Uniunea Sovietic` a dat semne desl`biciune, alian]a s-a pr`bu[it. Dac` ar fi fost supus` la proba unui r`zboi, sfâr[ituls`u ar fi fost mai timpuriu.Istoria Pactului de la Var[ovia [i a locului României în aceast` alian]` r`mâne înc`de scris, atunci când toate fondurile de arhiv` vor fi accesibile cercet`torilor.
u
Florin CONSTANTINIUMembru corespondent alAcademiei Rom#ne
       !
O
 
ân` la c`derea regimului comunist din România, în 1989,distan]area conducerii de la Bucure[ti, început` ladebutul anilor ’60 – documentul inaugural fiind cunoscuta
Declara]ie din Aprilie 1964 
 – [i continuat` pân` la pr`bu[ireafinal`, a f`cut obiectul unei foarte bogate literaturi în str`in`tate.Aproape c` nu exist` lucrare, consacrat` politicii externe aUniunii Sovietice sau R`zboiului rece, care s` nu aminteasc`, în întinderi diferite, despre România, „aliatul dizident“ alMoscovei. Evalu`rile atitudinii Bucure[tilor sunt îns` diferite.Probabil c` Hélèn Carrère d’Encausse, cunoscuta sovietolog`francez`, a dat aprecierea cea maipotrivit` atunci când a scris c`, „în cadrulblocului sovietic, era ]ara
(România – n.n.) 
care trecuse de la statutul de satelit, laacela de stat independent“.
1
Dup` decembrie 1989, în Românias-au auzit tot mai multe voci care au pussub semnul întreb`rii realitatea politicii deindependen]` a României, exprimându-sechiar opinia potrivit c`reia, în realitate, manifest`rile lui NicolaeCeau[escu erau stabilite de acord cu Kremlinul pentru a induce în eroare Occidentul [i a ob]ine pe aceast` cale informa]iisecrete [i tehnologie, necesare URSS.Dac` de o indenpenden]` în adev`rata accep]iune atermenului nu se poate vorbi, este de domeniul eviden]ei – iar documentele provenite din fostele arhive sovietice atest`aceast` realitate – c` România a reprezentat o voce distinct` în cadrul fostului lag`r comunist [i, pe cale de consecin]`, înPactul de la Var[ovia.
2
Volumul de amintiri al mare[alului Anatoli Gribkov, care înperioada 1976-1989 a fost, mai întâi, prim-loc]iitor, apoi [ef alStatului Major al For]elor Militare Unite ale statelor participantela Tratatul de la Var[ovia, furnizeaz` istoricilor informa]ii [icomentarii privind „pozi]ia distinct` a conducerii române[ti“ încadrul alian]ei.Provenite de la un
insider 
, care nu poate fi suspectat desimpatie fa]` de liderii români, ele au o valoare de net`g`duitpentru studiul raporturilor dintre România [i partenerii ei dinTratatul de la Var[ovia.Mare[alul sovietic consider` c` schimbarea dramatic` înatitudinea României fa]` de Pact s-a produs în 1968, o dat` cuinvadarea Cehoslovaciei de c`trearmatele celor cinci state ale Tratatului(URSS, Polonia, RDG, Ungaria [i Bulgaria)[i exprimarea public` a dezacorduluiconducerii României fa]` de aceast`ac]iune. Anatoli Gribkov observ`, corect,c`
leadership 
-ul de la Bucure[ti se temeaca România s` nu împ`rt`[easc` soartaCehoslovaciei. În acest scop, a fostelaborat` o nou` doctrin` militar`, întemeiat` pe r`zboiul întregului popor, iar atitudinea României în cadrul alian]ei s-amodificat progresiv:
„Treptat, pe ascuns, a fost rev`zut` dislocarea trupelor. Diviziile cu cea mai bun` capacitate de lupt` [i cel mai bine echipate au fost plasate în apropierea frontierei sovietice, c`tre a[a-numita «Poart` a Foc[anilor» [i în apropiere de grani]a cu Bulgaria. Ulterior, a fost înt`rit` direc]ia ungar`,teritoriul controversat al Transilvaniei. Pe toate aerodromurile, inclusiv în capital`, au fost amplasate baterii antiaeriene cu servan]i care, a[a cum a reie[it ulterior, aveau misiunea s` nimiceasc` avioanele cu trupe de desant. Comandantul suprem [i [eful Statului Major al For]elor Armate Unite ale Pactului nu aveau dreptul, f`r` aprobarea scris` a autorit`]ilor române, s` aterizeze pe aerodromurile României sau s` survoleze teritoriul ei spre Bulgaria.Când avionul ateriza în România, se crea impresia c` a ajuns pe un aerodrom din zona frontului: erau dispuse tunuri [i mitraliere antiaeriene, iar lâng` ele servan]ii, într-un cordon circular de paz`. Suspiciunea conducerii române[ti fa]` de Uniunea Sovietic` s-a intensificat în 1979, în leg`tur` cu intrarea trupelor sovietice în Afghanistan. Conducerearomâneasc` a condamnat deschis aventura sovietic`“.
Anatoli Gribkov prezint` pozi]ia delega]iilor române[ti laconsf`tuirile Comitetului Mini[trilor Ap`r`rii [i Consiliului Militar ale Pactului, atitudine caracterizat` prin izolare [inereceptivitate. Partea sovietic` a în]eles c`, de multe ori, chiar dac` [eful delega]iei era de acord cu pozi]ia Uniunii Sovietice,el trebuia s` urmeze riguros instruc]iunile de la Bucure[ti, caresubliniau întotdeauna pozi]ia distinct` a României. „Dac` îndocumentele care erau adoptate de Consiliul Politic Consultativsau de Comitetul Mini[trilor Ap`r`rii se întâlneau termeni detipul «politica agresiv` a NATO» sau erau formulate
studii/documente
 
2
1 (27)
u
2005
u
document
 
Asist. univ. Lauren]iu CONSTANTINIUFacultatea de Istorie, Universitatea din Bucure[ti
       !
Provenite de la un
insider 
,memoriile lui Gribkov suntvaloroase pentru studiulraporturilor dintre România [ipartenerii ei din Tratatul de laVar[ovia
P
Mare[alul Anatoli Gribkov, prim- loc]iitor, apoi [ef al Statului Major al For]elor Militare Unite ale statelor participante la Tratatul de la Var[ovia (1976-1989) 
Memoriile mare[alului Anatoli Gribkov
 Rom#nia, URSS [i Pactul de la Var[ovia
 
studii/documente
 
3
document
u
2005
u
1 (27)
condamn`ri la adresa SUA, delega]ia român` cerea întotdeauna atenuarea formul`rilor“.
4
Referindu-se la m`surile militare întreprinse de Româniapentru consolidarea statutului diferit în cadrul Pactului de laVar[ovia, generalul Gribkov subliniaz`, printre altele, c` s-arenun]at la trimiterea de ofi]eri în institu]iile militare de înv`]`mânt sovietice [i s-au modificat planurile de procurare dearmament din str`in`tate.
„În situa]ia de atunci, comandantul suprem [i Statul Major al For]elor Armate Unite ale Pactului aveau dreptul s` inspecteze trupele repartizate organiza]iei militare a Pactului. Conducerile român` [i ungar` nu permiteau inspectarea trupelor lor,limitându-se doar la invitarea de observatori ai Statului Major al For]elor Armate Unite. Ace[ti observatori, aflându-se în poligoane, puteau s` priveasc` de la dep`rtare cum se desf`[oar` verificarea unit`]ilor comandamentelor na]ionale.Tovar`[ii unguri au explicat aceasta prin tradi]ia format` de-a lungul istoriei potrivit c`reia nimeni în afar` de comandamentul na]ional nu avea dreptul «s` scormoneasc`» în problemele interne ale unit`]ilor [i subunit`]ilor. Românii îns` nu voiau s`-[i dezv`luie directivele doctrinare ale «ap`r`rii întregului popor»“.
Rela]iile dintre înal]ii demnitari militari ale celor dou` ]`rir`mâneau formale, rare [i reci. Astfel, în anul 1977, „din îns`rcinarea conducerii noastre, am avut la Bucure[ti oconvorbire cu ministrul Ap`r`rii, generalul Ion Coman. Esen]aacestei misiuni era determinat` de faptul c`, dup` numirea saca ministru, Coman f`cuse prima lui vizit` în Marea Britanie.Ustinov
(ministrul Ap`r`rii – n.tr.) 
[i Kulikov
(comandantul trupelor Pactului de la Var[ovia – n.tr.) 
au v`zut în asta oconspira]ie [i m-au îns`rcinat s`-i amintesc lui Coman, într-oform` delicat`, unde trebuia s` fac` prima vizit`. Convorbirea adevenit încordat`. Coman mi-a spus c`, prin ata[atul s`umilitar, ridicase problema unei vizite la Moscova, dar nu a primitr`spuns. «Acum dumneavoastr` m` învinui]i pe mine, dar iat`c` eu nu-l învinuiesc pe mare[alul Kulikov c`, fiind timp de cinciani [eful Statului Major General
(al Pactului – n.tr.) 
a f`cutcâteva vizite în ]`ri capitaliste, dar pentru România socialist` nua g`sit timp». Ce puteam s`-i r`spund, când el aveadreptate?“.
6
 În 1988, generalul Gribkov a avut ultima sa întâlnire cuNicolae Ceau[escu, pe care o relateaz` am`nun]it:
„Ca întotdeauna, la întâlnirile cu [efii de stat ai ]`rilor Tratatului de la Var[ovia, Kulikov [i cu mine am informat despre situa]ia for]elor armate unite,despre evenimentele din lume [i despre situa]ia din Uniunea Sovietic`. N. Ceau[escu, în prezen]a ministrului Ap`r`rii, general-colonel V. Milea, a ascultat informarea noastr` f`r` un interes deosebit.Când a venit îns` vorba despre situa]ia din Uniunea Sovietic`, el a zâmbit mali]ios [i a început s`-[i prezinte gândurile sale: «– Sunt bine informat, a spus Ceau[escu,despre evenimentele din ]ara dumneavoastr` [i urm`resc cu aten]ie a[a-numita perestroik`.Mijloacele dumneavoastr` de informare în mas` ac]ioneaz` demoralizant asupra societ`]ii, arunc` cu noroi în ]ara, armata [i poporul dumneavoastr`.Oare aceasta este democra]ie? Eroicul dumneavoastr` popor a ob]inut cea mai m`rea]` victorie asupra fascismului. În fa]a lui, întreaga omenire progresist` î[i \nclin` respectuos capul, iar du[manii s-au temut de puterea Uniunii Sovietice. În decurs de patru ani, solda]ii Armatei Ro[ii,mul]umit`, îndeosebi, colhozurilor [i sovhozurilor nu au cunoscut foamea. Pân` la r`zboi, ]ara dumneavoastr` a exportat cereale. Acum dumneavoastr` importa]i grâu, pl`tind cu aur.Industria [i agricultura se pr`bu[esc. În acest an,România a recoltat câteva tone de cereale pe cap de locuitor, pe seama agriculturii socialiste. Acesta este indicator foarte înalt».Cu aceasta, el [i-a încheiat comentariul la informarea noastr`, spunând numai c` «este problema dumneavoastr` intern`». Cuvântul perestroika suna în gura lui foarte ironic. În încheierea convorbirii, Ceau[escu a spus c` România va colabora cu toate ]`rile lumii, dar c` sistemul militar al Tratatului de la Var[ovia trebuie serios reorganizat. El a vorbit de mai multe ori despre necesitatea rota]iei comandan- tului suprem al for]elor Pactului [i chiar despre abolirea acestei func]ii. La Statul Major nu s-a referit. Opiniile sale erau destinate, probabil, nu numai pentru reflec]ia noastr`, dar [i pentru a fi aduse la cuno[tin]a conducerii sovietice. În timpul acestei întrevederi, el a p`rea obosit, palid, [i în cursul convorbirii, ca întotdeauna, l-a corectat pe interpretul s`u când acesta traducea cuvintele sale în limba rus`. Ministrul Ap`r`rii, V. Milea,care apoi a devenit o victim` a sa, [edea, cum se spune, mâncându-l din ochi pe [eful s`u, f`r` a rosti nici un cuvânt“.
Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul suprem al For]elor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Var[ovia,\mpreun` cu generalul Ion Coman, ministrul Ap`r`rii Na]ionale (Cercul Militar Na]ional, Bucure[ti, septembrie 1977) 

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Birliga Daniel liked this
Despii Nicole liked this
bogdanutk liked this
Alina Iuliana liked this
Alina Savciuc liked this
Dan Bora liked this
Catalina Buliga liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->