Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Identificarea Criminal Is Tic A - Dumitru Sandu

    Uploaded by

    589589
    311 views31 pages

    Original Title

    Identificarea Criminal is Tic A - Dumitru Sandu

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    311 views31 pages

    Identificarea Criminal Is Tic A - Dumitru Sandu

    Uploaded by

    589589

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 31
    compte ea uml a ea ima ato. 17-NOW. 2004 3 FEB 1005 77 van m5 10. MAL 705, 19. MA 2008 31M 709 ! 15 708 | LUCIAN IONESCU @ DUMITRU SANDU 3 / 10N IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA ‘ujmigignn CoO EDITURA STIINTIFICA Bucurestl, 1990 4a, spectre caracteristice pentru of ‘ciate spoctre constitule adcvi constatare valaila nv niamal entra dr si pentru obicete 91 substante, de unde postblltatea enti lor. Printe altel cercetarile au ‘condus ta coneeperta, unit sha denumit Condort, ‘adevirat eine electronte care yadulmect {run minut confinutul unui conteiner. Mirosurile Srvyinerte pol analizate-autoinat. In ‘roguri si exploribile, chiar daca ‘cantitativ sint extrem de. rel 51 Dine disimulate in ambalaje etange 19) Identifcarea persoenet dupd seris, Ca miloe do fixars ‘comintcare a ideitor, serierea constituie 0 deprindere in care me hismul fizologle este dat de complex de legatur temporary 6 Yoase, Legaturile produse tn cortex sint asociate ci, varate ‘otrice ‘ale mini insriptonre, condusa’ wi contvolsth de atten hervos central, care. regieaza’tonustl muscular. Pactigulast Lipulul_de_gctivitate nervoasi_ propria Aleirel “persoane aint to Dletate‘de tot felul de influenfe padagopiee, cultrate: protectin} fehinice, familale etc, 3h se materaliereh tn, modallea ead ‘item do diver, cans imazimt serial un Ineontestab eae Tncividunt=“acests' se reflect In caractersticle de ansambl minantele grafic) sl tm ecle de detallu (morfologin semneton feo), Este povicat cd facase-eaxacteristisy considcsald laslat pe} ‘amt in serisul_ mal multor persoane Gar combinade teens Irepetabili, de unde posbiltatea identificinl seripessalai-ehiae Toazi ca titular (srisoara contestatl sat anoniml, document wert wiciy, testament, act cu caracter privat prin care se asa {atic sau se consfinteste 0 teanzactie,tasemnail pa tc). La fel sc privire la semmiturd : dach ese: sutentich ma fost contraticuta (copier, imitatie Nberd sau servia, exeeatle fantezio) si cine este autorul. Pe de alla parte, nnallza grates con i ‘tabiliea Identiti reale ‘tunel Soane care figureaza sub un alt nume, De pda, casa] Monat autorulul unui omor dupa bitetul lsat la local tapel, are a fo Peseoperit sub o falsd identitate, .procurata® prin Turiul unl Jetin, Dupit semnstura, pe caro nd sco schimbase, sn, demons. ea care serisese biltul si cel care so prevala de o nou! identi sint una gi scceast persoand 2A, Dremicks, Molehatronigue ay te service de Penqulte judican Rev int pol ins ateat Eh pt m0 ‘roma ‘ated "B)Comperaie Bs} Ydenuiicarea personel dup wooe si vorbre se baz pe Biinsen coraceisicior vzao 0 2 sneminurea or read iia sha postpubertate a pind Ue aif weg, Paral procesulit detonate sit determinate Ge cvsrachr parts Bi fonatcr (lamin, cose voce, ange gu nos, de are state 2 ongnismul 3 de specfcsten Ineplinnal atl br silos nator) Drop caracorne actos eset entitcar, se conidera nf eeventayinensitaten 9 Lin By Tehnica moderot a perms tadiren naturl fice compe or vol umane, in prim vind eu ajutorul-anaintonrcor rj ator naramknte electronic | income! ri, sclogaty fire, magnctofoane = Invagtares oe te ct coe sats cent trav de Ia peroana Ganuld ar sonagrama (sangran git in band Iasi In hand ngusts va teeopue vs sony ‘ocloranallzate:Interpretret lor te face Ge elie expert 2 sil exprimaci, peomuntia, parcuar aie lexical, gran 4 Tonetice Gntonstia, Punerea accentului, abrevierea unor cu- De mentionat ci identifies dupa vee este ines. controvee- Unit autort firma ea spoctrogramele de sunt permit stabiliren leit vorbitorulal cu certitadine, chlae si in conde deghi~ ‘oli * Alt autor pun Ia tndotaia walabilitaten metoded Kersta SA, Tt, Mince thee penta anc sere wri acere tn fonetioy Eaturs Satie Harclopeics Beret 10 BE 1. Anshotescu, Expertise criminatisticl a socl #1 word, neh i Bnckcopedicy Bure 170°V- Sehgal Monta ted specch by soind spectoraph, Comunicare Conte ATS. Van a ‘Scurt istorie al identified criminalistice ia Romina tora namal nivel set sin Laird specifice criminalisticil de mai tirziu, o {ARLE premiert mondial cre a stint admirala hehe fave din Paris, S. Ottolenghi din Roma, F. St a Berlin hour ea ea din 1608 "iceatefisd antopomerch ner ad uae Nomis ti Seon te ‘acestel discipline itelor naturl, dara lip in "materie do probatiune, si 4 ‘practict mistce-formale al criminatisticiromanesif i, , S86, Dezealarea institut criminals “iu Ramat, Spee roma “de"eriminanutiod Serviced eae, Romain AE Feroaces, ut rey astinad de medicitoaté Prof. dr. Miva Mini in progal sal Seal de acne Tass ag et 2 Minoviel preconizeaza fofiinfarea eazierului judiciar bazat pe ‘antropometrice ale detinufilor, lntitulat Catalog de ‘com i din tout tara, iinaifsied mat sit. de roinut = Iueraren .Dagosties me egal al rinilor prin exsonendl hainelor= 103), roqura te Fegals apicod in area dentards (1090), utlzarea a pes sidenificsrt dup semnalmenta (ooreetal wordt), Stdie= riiculartatiior date do cist i Gatusj, ftngrafieren cx lor obiectelor, cercetresrestnilor gia, tench levare ale costs, exeeutarea major, locates #2 nae ‘olor de snge, riicaren, ambslaren 3 expedieren corp fe puritoare e urme, La sat tmp dupe Infnfare ste j."Mina. Minoviel "a srgoniatcursuri de melas legal 3 nich ‘ximinslnti De alte, pa extindoren inatiatuls, © servile anexe figura #1 0|,Somla de postie suing, rata Ia unio 199 ntreaga actvitate stiimftes 9b practled_profeorutal Ming te nit atl comet de icing Legale J 1990), care cuprinde' aspects cinslistie. Incunuaarea carier’ de exceple 4 dete! sxerifiay acca perdi ha atras apreciercloglowe alo tutiror speciaiglor de = printre care i Bdmiond Locard, director Laboratori ile fenfticd ain Lyon dar rari 9 aval un materal fost Nicolae intropametei, it numeroase tie tn Buropa st Africa de Nord, care beat ft Insi ct de diferite pot fl valorlle obtinute pentru’ acceast in. Comunieate Tul Vueetich, acest. date su servit 2 Un argument in combaterea sistema) Bertilon. Dupa ce tn Publicase .Sconla Antropologici Bertlion*, in, 1904 editeazd anual tehnie de medicin’ legals In care sint descrice 9 teh Bde lucru criminalistic. In cap. IX, ,Fotograla judiclarssy Nleo~ inoviel aduee importante imbundlifiel Totogeafie|post-mor- Jn vederea eliminarit posibiltatlor de eroare in identificare putea fi determinate de modificisle cadaverice : wilizarca ‘artificial, corijarea difrmitatilar eauzate de relaxarea mus smasticatori prin folosirea unui. disporitiy de. inchidere "a evacuarea. prin incizii a gozelor la Inecati. Acest sistem a ppremiat cu medalia de aur la Expozitia international de igiend de ta Roma din 1912. Totodatd, Int-o expunere din 1931, jae Minoviel @ diferentiat pentru ‘prima cart fotografia ope 4 a eee Sep de ems Pn pale pe Homme tr na id ee 5 ne yor crs ee Daas wet a Vani ESRI te in ac ae tia into condieg Al ale ls dn Th tae Sia et hate resiunil digitale gasite pe roata proaspat vopsltd s-a° putui de- pele papilare ca probit de vinovite, Concludent acest aens ana QW ome a Es Ta ae dan an ta) sta SMS ca hence Teka, ln me dus furtul*. In 1918 Sotiriu este prins vinzind bijuteriile sustroee tor de probit in sfabilirea ndevarululs, 20) “PME! Algltale cx fr eit Metatorait apa decnele pape ‘Home i ret. “4 troducerea masivi a dactiloscopiel ea metods de identifieare nla se datoreazi in special tal Androl lonesc, geful Ser- de antropometri in 1092 31 pad in 1914. El are marele fh inlocut sntemul desuet St ineficien al lu Beetilon 1 impresiunilon digitale. Din cele proximatiy 20. de me= clasliare a figlor daciloeopice cxistente atund, Andel {Voplat pentru sistema Vucetieh cu modificirile dase de coon ce Porites gists ‘unch amprents in cot mult dott Gin peste un milion de Nee Tot tn aceasta peroadl apare seen sDactiloscoia portetil vob, ator D, Catia 1914 conduceren Serviiuui de identifica fost prelaats Valentin’ Sava, care In 1995 I-a tansformat intt-un serviekt feare at preven st penitence avied eign 3 teze achiva cu igele tuturor dination. V Sava se emarct 3-0 bogatdsctivitate publicisties, cea ral canoscutd Turare Mant de. daciloseopies din 1649, in 1832, prin ‘conto- Cartoeclor dactilescopioe care funetionau 1a polite st In pae- ‘de pe lings tribmalele judefene, sorganizat ia malic rice une, a edrul reglementare «fost pertetionatd to 1012 i treliea membru at familie Minovie, Stefan, geful soci de es tsicologie a inatttals de meeicins legal Incopind in Hobs, poste ft socoit in materi de eriminalisies Groptparin- pete sntifioe a Inseriurion. Car Im peviond studio mania el se familarizear’, paral cu cereetaten olrivurior or de singe ete, cu depistarea falsurllor prin react chiles 1900 dr. Stafan Minoviel publict trovura .Falsuile tn dom pt fog sevic i i198 eee at pent fotografieres Inseiutlor, Invent. publieat ie"bleinal Academie Romane sb denmirn ae ara al macro ji mierofotograie pentru identficarea grafich s& il in nserleurt El ene cal cae, pentru prima dal in Roma fa introdus metode obiective de eixminare # Inserisurilr, pro- flalcochimice do evidentione Tasfcirlt aetlor $1 baneno- Print allele, a stadia. vechimea cerneluriior comport” ul Tor atund! cid sint atacate eu rescivi,avind 3 preocupir Ge attat a chemasprevenire prin mloae tehno™ Ax 3-9 clreulant a Ministerulut Justi, Initata de el, se pre= cH cerneala albusted ql volett Intebuln{atl In scrierfle oft- ‘i ale attoritatior juice se allereazd foarte repede 36 i uyor Ia fraude, fapt care genereani prejudlcl intereselor abilior st atiiti pormalo & Instantebr. Tn consecint, se Manual de dactlosope, tmprimeria si Ieetriapeniten- fl Vier, Bucoret, 180, 6 Propunea ca, Is ntoemirea acteloroflile, sutortiile 43 folon fhumal cermealé neagel In co priveste expertiza grafled, pe care Stefan Mino denummes .grafologie judiardty un debscbitindeees nee culara din'15 martie 1905, difuzatd tot de Ministeral Jenin gare se dadeau indicafit dsupra felulul cum tetutes sect e_grafle ‘destinate. examenclor comparative im coke ty ‘lor ‘ordanate: In acest son se cece ‘ a4 fle luate pe accloi fel de hire, cu aonad) Seti Jat Instrument seriptural cast acl” Ineiminat,tnstantle citorest era prevenite ssupea. star emotions cae ania xecutia serisulu Deosebit de valoroas ese indinnta en a 4c Fespectd nicl astial — do a se constate prinitan graces dletaliatstaren'materiala a actully mal ales degrades nee resins In acclasi domeniu mai pot fi notate urmatoarele contri M.D. Moldoveanu, ..Tratat de. grafologie i expertisa te ie 4910), Traian Ulic, “Experts grafts (91d) "Aohed ee Etpertia gratia stint st expert ealigraht isa, Ae rosea, »Descoperiren falsurior: tn. acto sl documene et aioe fotogratict* (1928), Recunoasterenfasurlor in adage Preventrea tors si \Conteibutun la expertisn grate seein Inle 1 fle al cernclurlor si creloansion Hirtias (at ae es nea, trebuie subliniats in mod deosebit sctivitates luk tienty Sid Brofesor Ia Scoala superiara de arivislca st paloogratin’ eo format experti grafic diploma, autor al mat niultor ining ar fl .Grafologia st expertizee in seriert Anoniul fale (1920), "Falsuri, ‘raude 1 raze ultraviolctes (1i30)" Biletat banca Cum se falsiicd, Cum se descoper falls (1943)" "esto arate (1940), .Tratat de graflogie Wi expertian {9 taate Tn 1994 ta ‘nagtere Societatea romant de. gratologe, av lout sect: psbologle gratich st expertied graft’ care deed ina cartoteck monodadilars in 1997), precum 31 albume allie infractorlor, elsificai pe categori: excrod Nott re, spargitorl etc Bs se Inlingjeazd Sorvicil tebnio-yingitic gi Laboratoru) lisicd al Profecturt Polifiel Capital, la care se orga in cizier monodactar 51 palmar aun cazier dccadaethar Bae ernie ear ee oe pera wa nce sae Ga tea lul Stetan Minovii, a fost condsa de © Parken, acs 1 1857 "in_cadrulInstitututul ‘modio-legal@ fumctonat Cor. expertiior grafic al cirul presedinte fost Aurel Bola, “ae lucratior Serlsul orbilors (149), ,Exercitarea functie! de one grafic (1949) sf lntroducere in’ grafologe 1 expertiay grate is, 1a dezvoltarea scoli romdnesti de eriminalisticd un rol remed abil 1-s jucat Constantin Tura, specialist tn daetloscope, bal 43 trascologie, cate a elaborat Blemente de polite tolmicae (ond 3 Elemente de. criminalstied| st tehniescriminala Wot)” by 2991 C: Tural a condus biroul de identifica din eadral compar mentulut de criminaisticdaplicativs, care aven evidenta fee 46 ” Fovista Probl ‘rial de" Proc sdaugi revintele ira cunostinfelor'de.eriminalisticd este asigar in no de criminalistied tara Generals 3 de Cepleotut 11 INEA DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICA, Conceptul de Kdentitate tea constitule unl dintre conceptele fundamentate ale {in acca timp, un ioe important de crectare 8 obiee= Thatersl cr iorgs apicare ta cele mel diverse demerit feta ‘choise bislogia. ete, Incusieriminalsticn ‘nu exists proces al gindri eae si se situeen fn afara I Hdentta, Cumoasteres iu se reduce ined la ident= fo inginoaaa en element constitutiy a nl proees com ilatera [Ge Ta idem yacelagh Duce a fl, tt aga ete dupa uni inposbil de defnit — cares aplic In fest tnte, chiar dat exte cunoseut sub dlferiee denamiet : ound. st alti int, cane este yacoesqt™ al identi fin verse moments clo existe sale, cu fnta shim ferabilo ce. pot intervenl A ¢) dows sau mal multe Ge gindre cao, ih stare namerich distinc, sit considerate id exact acclastpropeleta sau canal taten este caracterutn cea ce este fdentic (unl) seu ten unul object de i’ st_a ramine eel putin tn amumit fe ete clitstea sa de oe pra mandi tmp eatac™ indamentate™ fspectul sia cel mal general, prin identitate se inclege tegen care exprima concordant, egaltatenoblectltl eu ugh Preciaim cl termenul Ge cualtate nu este Zolosit ail “Ge egaltate s unitiglor (wero co ot fl substitute) care ceva deci identitaten ealitaiva ura use dubleas3, ni ae repels, aga e8 dowd oblecte, st fra mult dowd fine na‘ sint nidodata la fel. Peeare se TA, Lalande, Vocabulaire technique et critique de Philosophie, Presses ites de France 9 12 Par Sh eset itor Ge Hanshi, Earn Pig, Duero, 197%. 3H ou 9 (clativay, Din faptul ck stares de identitate exprimd egalitates Accepfianea eriminalistea a identiitt fine a totalitsil insusicior ‘numa Intt-un moment dato sta ‘adral mlseart neintrerupte — rezults cf atuine cind Se ara zd starea de identtate a oblecielor treble si so ia in consi Integrants e identificarit judiciare, identifcarea crim ‘afleo sere de elemente, cum ar fl Intensitatea Impulsurlor. inter esto destinata oA verveased scopurilor acestel. Ca urmare, ale dezvoltari, ‘acflunea factorior extern, efemeritatea modified riminalistica nu este chemats si determine obisctul in flor microsistmelor si a insusinior obiecelor, timpal seuss tne A jungt ta o identiate probantd, Astfel, nu intereseazd stirile din diversele perioade de existentd ale actluiat obieet Be echttristag infracrcilih ebie \Sesea et eae tne © prima particuaritatedefinitorie a identitatit concrete cons tun anumlt moment, et foptul c&, datoritd reflect earac- fm acgea cil esto 0 stare contradictorle a Iuerurilor st proceselor i ole fn urma gisitd la local faptei, ea poate fi identifi Care feciretIaturi(tendinfe) {se opune contra, Cu et este i rv ca moe de probs ‘complex organizaren materiel, eu atit va confine mat mule con ‘adevarat cd, afrmind caracterutrelativ al identity da tradicti. Oa doua partcularitate a stirii de identitate 50 refer tnfcege cape 0 determinare calltsiva a oblectabal da Ja faptul et contrarile sint Inseparabile, Parfle,tendintcl, dire imbsriie lente nu alectosza caractersticle esnfale, In- tile contrare care se indlud in identitate se intrepltrund, tree din ch din punet de vedere criminslistie nefiunea de Identtate {r-una tn alta fir fie vorbe do o imbinare mecanic. In eons fonsidera co stabil, mai ales ea in majoritatea eamuriloe inf, contopirea eontrarilor nu dice Ia o medi, la ceva sde ral ul de timp care a trecut de la savirsirea infractunil # pind oct, l la dispartia still de identitate st la apart unct nol form (caliti) materiale. In sfirsit, oa trela particulaitate constt Iupta dintre conteariile alate innate ‘Toate contradicile Identitati se exprima in notiunea de deose Dire. Termenal are douk sensuri, Unut desemneyzi un raport alteritate intro lucruri considerate Mentice dintr-un anumit, pun de vedere, adici proprietatea oblectelor, fenomencior st finteot doa so diferentia uncle de altele, de ana fi entice Calaalt Semmifict dedublarea unitarulul in latur! opuse. Cum orice ident fate este un intreg aledtuit din asersindrt #1 deosebii, acesten din lurmA constitule 0 caractersteh determinanti ‘@ lucruilor lar roll lor in eunoastere nu este inferior esemandi Ignorind deosebirile in ealitatea lor de caracteristiel oblcetve ale slirii de Identitate, logiea formala nui oferd erterl de apr lore ale acestora. Or, identifcareapresuppune delerminaren corcei lt a ceea ce este stabil, eit sia cota ce este schitor hn concluzie, just In sfera gindiril teoretlee, conceptul formal al idenititil devine ingust sl unilateral in sfera cunoagtril real Conceptul dialectic afm earacterul reat al Hdentitait st include ddeosebirea ca element consttutv, Egalitatea cu sine Insusl pe ear © presupune ldentitatea nu este imiuabila, cl confine st schimbrte care se produc sub actiunes factorilor inter si externi, stfel ¢3 dentficarea nu urmareste stablirea identtijic obicetull eu sine prong fous, separat de aceytlfactori st de alte fenomene ale lumi ma CS pcnpger tg tae Selor Sp) Bocauca attra tts PE 8 i sa P18 Compsrate duction: A) Uma Inriminats: B) Imgrene la sl celul‘at contradichat oe a 2 £2 cle mai multe ort procesul de identificars 4 iui. exerptu Geresnnllor digtale. Aim ardtat’ cd desencle’ papi pe Eth influentears nagativ identtates, cin momen hee MesCriminalisticd ca un intreg alcdtuit din seman sj ri Tor fi misodald strict Identice, chiar dach apancat ane Sa. Frubeners deosebiri, fark sd tmpicteas asupra sabilinl orkcene comune a amprentelor. - : i oe 4 Griminalistict nu clatoresz un concept de identitate fe! lectc, dar peatru ratlunt de ordin practic, tzvorte Beal examinict probelor materiale, spelsaa, cel putin tn fal a cercetri, i In accepilunes pe care o'di ident Tucrul este posibil, dat find stabitaten identtai, mit moment, th care ‘carsctersticile a clletie unl Bef considerate'ca fixe, In consecinf lice legit iden: ‘are ve urmareytestabitren unt cblect sou fig, ress Bolvarea probleme! esto au nu esto acel oblects; cores: fu total seopulul Identified eriminelistice Miza, conceptului do identitate ar ft incompleth dach ser ous Iara, sh anume idenitaten intre obese Celoe 1 le corespund ‘dous aspocte ae identiicdrii a sbicetul rsusi (Stabaien faptulul cd oblectul examina ese scala) ‘biccte Gtabilrea faptulul ct anumite oblecte tnt iden fle in ceea ex priveste Uncle proprietith, Orice obleet rl este In acelasl timp individual si asemdndtor cuales iu, dupd expresia lul Ed. Goblot objectee int totodata Hentlee gi exirinsee diferite-®. Observim el Intorvine © pliune, st anume ,aseminarest, care este atlas tucry C0 a1 ,aialitadinew. Ea poate 11 definita ca eelaia dntse ut-mai multe oblece care au anumite,propritcomune del inct cel putin dinr-un punct de vedere cle pot ft practic ee Goblet Truté de tpte, Libraine Armand Coin ar 1. 56 yo. 2, Canela de pede confundate® ®.Intr-adevar, i lume sint multe obiecte foarte ‘initoare tira a 1 dente, aga dupa cum aint muleobeaes ent deosbite, dar care confn'in stuctura We cee ale identifi. 'Pe ‘delta parte, aseminarea Gintre ones Ceah fai mare sau mal mid, pe end identiaten nu ene eee ftadat, find proprie obiectulat des lungal inead ei ee Jn identiticarea criminalisticd confinutalprinlpal ef eee Dri Ml constitle evidentioren st precteren astacbotbe in fate suticients ‘de caracteristicl individuals siniiens sora ientiicrea obicetulut creator de urmne #8 tanlene (me, fetalitii castor caractersticlssemanttonre de Gi ake aoe Dati Gout obiecte, urme, fenomene ete se cseansiad gee ‘aug In ce sint identice $1 in eo mu sat pind aces &@ aseminarea ete indicil unel Ident scans Bo dea Soe fi feosebiile pot avea un rl cogntv, noncordantsic sink Fg fete sau ume comparate contabulid In Individeaiann oa ailarea lor. In literatura do spedalitae_seeseh wearahe chiar denumita iendiicare prin: diferentiane bo aa pel serisoelanonime cu un gratism do evoltie sugereary we Umina porsoanele un Seis Inferior In 0 uma he Reisen sau de picior ‘gol se vor exclude ponifl ot Posen eet idsurd het dieritt; tw projectile st vox indus seas ct Tate gf tnlinare a ghaturloc fv {Un exemplu de excudero care limiteae8 cercul suspectiler feral urmele de po mentonil numite P. Be vicine usc ete Excorlaile deform areuita, cu ‘concavilates he oe See Imusedturd penetranta tn regiinea mentonicre; Gnade fai fare al maailarlul sf a parvior radicuareale‘einfion Hemet in reglunea ‘submentonlra Indica © muscturd:nepenetiones azn east pel. Urmelo de pe menton au ft ndlens pe ‘ulaj Gmagine negetiv), dupa care -a obtinut 0 replied Gera Portia). Din comperarea scesteia cu" unmele experltoniat Dinuitulut G. B, rezultau importante deosebin, Aveade supe aven 0 cdeniatle frontal co bresé (ipsea incivul Intel hemiarcada dreapti), tn timp co pe mulajal mentonull Ieee Pectiv prezenta 0 excoratcy dee actionase marines trtants, lina dinte,‘Apol, Indsivit frontal aveauunghful format de fet y; sag SL, Bosecint’, numitul G. B. a fost inliturat ca posibil autor a Baturii preventate de victima ", ce Bp mare importants tn Setitten de expert om eeneal. Jee se confunda identifiearea autorului (a script) cu Iden fpint identatea tn sensl de asemsnare perfects poate ft ob Pesoana clrvia i aparying modell. In acest xz y\dentitatea® ‘menton, In sfrit, ncisivul lateral stinga era mal feus if nu are al tdd jose cosas lurme dectt in eondiile stringer puternice a dinilon,caz tn oe TBs, nt, perme! ug wre dei tn Gey 6 : %7 as, Poate fi intitnita ch a de data ‘a chiar tn teratura de 28 Socotin autoril respectivi au in vedere formal erie ue pant $i cen de la degetul X inital sd Heri fone a ay Sear aaa oud semniturt deel tietertecs dou : : te chomat ai stebileasel ern he nlctateg, aed poo *ifcul Identifies criminalistice \enttaten constitule un concept de reprezinta uny dintre cle de baza ale gh meee a a rmele de bazd ale gindi as sarc le fue SERS cot alter ate defies ex ttre Sosa ge sa a yest contekt spiel ef seeulta scot 1” prim rind. din nece ane fipte sual cu laren ‘4 fe itrprina tm ute pena de Pes Manuel de pole settee, Payot, Pari, tt 50 lend, specificl identficirt eriminslistice deeurge tea ci cerestarea are intoldeaune un earacier rele: alterioarscomiterit apts Bvenimentl tect nu poate emijloct, direct, cl doar reconsutuit prin descirrea Fen information confinute tn refectarle sale freien rind, dacd tn eximinalistes scopul final al ident- feprerinia stalin ‘concret-individualt. a obiectsior 4 iar determinares. spartenen{et generice ‘doar prima cenit do identifiare, in alte sents aceasta se con eguld inchinta cu siabiinea genulul spete, ipuluy ea le respective, Tn plus: In eriminalisiia aig de exa?ai- mull al larga deci in fisted, chime, biologie eke. ne Tinga snalien cxracteristicilr esentiale comune obiecelor fel, se pun in valoare 91 particulartagie de provenlentd pare impurtat, abater! dela tehnologia de. fabrieaBe, wala din exploaare ete al patruea rind, spre decsebire de alte singe, tm crimina pezinto deosehits inportanfa mu nurl stgpiires idenic st stables neldenitti prin are se Infirma 0 ipoteaa Practica judiciard, identificsril criminalistice | se mal Peorl si un alt injeles, 1 anume de individuaizae’a unt iypa Un sem distinc, distrus sau. modificat, Inentionat Gidental. De’ pda, relevarea serietpommsonate’ pe un comp (Gentficares sere unt motor sat" nel are), recon urnarului imprimat pe un document riz spaat ort a3 fearea unel banenote, obliga CHC, sct de ‘identitate ete). Pl. 1, Rlovares seit de mor pli sons, oarecum diferit al notunii de identifieare este valabil iru ‘inte. cum ar ft Wentifcaren persoanel care a deslsqurat uit activitate sau care ea aflat tat-o shut siti, {ard fle nh vorb de stablirea ldenttat tn modsl descris mat 808 pi_semmalmente exterioare, amprente. digitale, danturd, sri ee ete). Un exempli ne va limuriest mal bine so fotografia radii nara Se dagen wl in a regis sg {utd Impactul eu role duble din spate ‘stings ale. talera; ioe a i aca re aon tenant te bn ee oe 0 ltatea problemelor pe care le ridich identificarea in peace ciara a condi la elaborarea uel teoil a identifies pria identfioiritcriminalistice se constitule ca un sistem de j regull sl metode pe baza clrora so stablloyte identtatea fidentitaten, cuprinzind totodath #1 citerle. do. cvaluare a lor de Kientiicare, Blaborarea tunel metodologl a. proce ‘Mentificare asigurd o tratare vnitard a. probleme! Identi= nt orice fel de urme, lucrurl ql inja care formeaza obiect fare criminalistih, Bptruts ca rezultat firesc al generalizarii cazurior tipice de [fe s ldenttit, tora identificdrt criminalistice s-s, dovedit Pispensablln praciel de-expertiza, de ancieta 1 de judecst 9 posibiltatior pe care le oferé identifierea, ciminalistied snumit stadiu de dezvoltare a glint gf tonic, ca i inter~ js eronatd a datelor obUinute @ facut ex. fapte importante ind necunoseute, impledicind sau intraind - doscoperirea gat de con{inutul identficrii criminalistice s-au exprimat flte puncte de vedere 1M. Potapow — considerat ca primul teoreticlan de seama fs ocupat de acest problema —susfine ci identifiearea fints 0 metodg universald de stabiire s adevira In. proce, oar jadilare, rezlvares oriedrul aspect care spare 10 Bl urmiriri ponale sau judecatt reduclndhso Ia identifiara Me rispunde la clasicele intrest ycine =, ye cum fa nin co scop ® ar fl necesar i si stabileascd infoldeatina faven Sots neidentitaten in cade siti. de fapt exsminate. ficaren ar fi atiel seopul principal al taturor investigator istic, ait teinice eit st tactics, in acelat timp, maijlocul minoastore a oricdrul fapt ce arg sau ar pulea avea valenfe lori FAI autori, printre care S. P. Mitricey, A. I. Vimberg si A. A. vd In Hdentificarea eriminalistiel’ un prover slo. sorcini are la care I. K. Orlov sdauga si thetada de cercetare dentificsres eriminalstics — notiune complex’ — canstitule spt un mijloe de stabillre & identitat cu valoore probant, se realizaazi prin diverse metade conerete elaborate de stints pallstich san preluste din alte stlnge sl adaptate spociicu- IBS. Petapor, Prinlipt kriminaitiest ents, tm Sovetion vo paver a, 10, P65 : J = fe aspect. in (Probl leo. Fue exp. Sbornik 48, 1900p. M2. oy 2 alll problema discutth este cea a oxistenfe st continutul Prinipilor identities riminalsice Niel in aeeta Gene Se conatad 0 nanimiate do veder, Asti, Imtindiend ei €xprimate ta literatura de spectalitate romsad, renaads Bn autor! Pun accentul pe delimitares obiectelor Idemiiieanm iat fe altit includ, in aftra aspectulul mentionst, si rnaets 1 Li ttle care servese la determinarea Identiti, metasieg ne ‘ald de examinare,precum si toate componentle coaster asec ‘tsulul de ideotifcare eriminatste, se ne priveye, nu vedem necesard formularen unor prin Intelegeren justi & notiunli de Ienttate 9 aplesren tenet nil se Bar suficonte pentru a se ajunge a o'idsnttfings core altfel’ mult din oya-isele prineiplt nicl hu intrunise ioe iter conic cute pentru existenfa Tor, respec mat Joare de clement fundamental, Mee, loge de hast ps Saath ‘milazl 0 torte stinifies, Premiseleptiniice ale identifienit criminalisice A (entiica tmseamnd a dscerne, a ial, 9 yextragoe blet dints-un ansamblu de obieete asemndionss aut ete care ls ect" preaumtiy creator’ de ee Sonditile savirirl taptel_penate” identfcases chin aise ghlcty posta datos inalviulif SGOT ae Mectivitait ucruslor sl fino Jndividuatiates. Prin individualitatea unui obiect se tntleze 1p gems ontologe, tacel obect eta determioal pris wong dled se bucurd de proprietats9 tmiclatt st se deosebogte de orice alt oblece Ficcare object prezinta un numa de tnsuset_ propel numail uh sinteza acestora find exprimati de categoria calle tacks fea (rela intr-un sistem de relait un tuchu exe oor cea Ponte fi delerminat si deosebit" Individualtaiss Get Suet feamnd deci o determinsce calitatvin-specficiatey nage ae cruel Ba sto datd nur numel de insupiile ite te ica de, pila cole provenind din proces de tabrestic: ae ose Hobindite ulterior prin folosire si explontare Mel 'nean ost. & In gual socierl ior cu elemente eptrate absolut nema Se Heutarizares devine mat pronunathr Deal obscene R.A, Stamey, Fundamental prints ta the eveuation of sci Ave evidence, Cominicare Conse. TAPS, Vasseur, % Dicioar de foe, p 6 Fig. enn pe ban conndaia ceo ppl 4} Gea ds de pe mem 5) impresses dene stn ete ra Ue expat Ia ive de detall,constatce sh marl par Use care cnt examine anti ton nde ger afc sn Sle eve ca apne “in fainenter, Dice sesen nti, pont exemplar, minuselelor ath chs sinus 3 4H tiisiturlle de logare, trisaturte slab i u toate cd mlscarea, se 5 sfiele de pitanjens) ‘concept cin continutul informations aeneralitate, Prin restringeres pe Festerit continutulul se. ajunge la Indlvider 12 oblecl sau flnta singulara selectatadints-o Seated ed {area individualulul parcurge tel etape : 4) canna shoes acl ce represinia el; b)Ineadrarea ea int-o’ cast saa ee blocte;c)individuslicarea oblectulul pe Temelul stint tates, irpetat Stables relat. Asa cum am viz, migearen are un c Teplr contradictions, ind foncepu en untae toe was Schimbare, ine migare $1 repat, n tare nena seat ss, forma’ una esi’ enamide sabe ey al ert Sstemelot. Orlane i pene eat pe loadin namie de rst cre ac st sine a a Raspunsil ‘pare gifel pe plan entlgls c.cich ea esenfel lar pe plan gnseroge Cn 0 Sou mera blecce sf Mafelesufers tn timp schinbin subs ta tells intent exter, Doar ned aster es eae consierindsé denaien x 9 stare penmenns e ome care ansformare a lumit materiale ee una oblct de af inalvidut Pes anne eee ee Kentiticarea rion pos ind schimice saa, In acest ‘context Indviuaits pare ee a ali Teebule inl precizat cd sabiltten ablectelor varied tn fue te de ature Inspr pe care le au Unde oy using ae final repede, alee mal grew Into peeind at dee De oblelidnitcarenertinlsich visesd on sasscapsiiie. Materiaomal datectic $i tstor, Rditura Didactict 1 Pe oo aiaittate eratck; Set- Lesa Dereyies ratios tn sre frie, prin explorarea caracteristicilor cu o stabilitate promun- Jn care modificarite sint negate. Sub scet aspeck lee. ee Practc nemodificaile, de pilds Gesenal poplar care, du fn ist, ete ants nena a ees ee cert ceatricelor. Cresterea dimensnilamprentelr, pe. tae Inantel tn vin n strage so mesifere acontraie ul, acolast pontra tat visa 1) Tcativ medifebile, dolls sersul de min, caractertast ‘ariabilitate, Dost suferd un proces evolutiv, de ia Tormare 4 la dezorganizare datorita‘bitrinei, in-majortatescazuior le grafic rimin constant. Talburis ale eoordontel mage, (aiserafit) pot apare_ cao. consecingl stil palhosomaties bite a scriporulut;oboseala, atl nervoase,stree eof pat ; etite,‘sldbiren vederh cele mai ‘vers. Fol special mentale. Ate toifiee pot ft determinate de catae de cet, cur ar fl suportul neobignult sat Install pe, care se sri, ta incom, instrumental de serlere nefamllat De obicel ase. pea schimbiri mu au repercuiunl notable supra: identifica por mal ales ack Pent compari se dlgpane de space si condi 9 Modificable, de pid obiectele deteriorate prin uzurd ( callfimintes prin purtare, teava armel prin trager repetate, ane sau prin interventia unor factor extern (open, 2apedli“mn nee ‘Sog_imprimat o talps, distrugerea urmelor Uinul aecident de tires lable de citze, vebiauiele care au trecut ulterior, coredanea fi armel care schimba microproflal canalulul) Jn fara factorior natural, practicaexpertizet criminaistic

    You might also like