INTRODUCERE

Politica de coeziune a Uniunii Europene, integratã în tratate începând din 1986, şi-a
fixat ca obiectiv sã reducã diferenţa între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni,
pentru a consolida coeziunea economicã şi socialã. Odatã cu integrarea celor zece ţãri noi
în 2004, apoi a Bulgariei şi României în 2007, acest efort de armonizare a trebuit întãrit.
Principalii beneficiari ai Fondului au fost chemaţi sã contribuie la dezvoltarea economicã
a noilor parteneri.
In acelaşi timp, întreaga Uniune face faţã unor provocãri rezultând dintr-o accelerare a
restructurarii economice ca urmare a globalizãrii, a deschiderii schimburilor, a efectelor
revoluţiei tehnologice, a devoltãrii economiei cunoaşterii, a unei populaţii pe cale de
îmbãtrânire şi a unei creşteri a imigraţiei.
Pentru a rãspunde acestor provocãri diferite, s-a dovedit necesar, aşadar, un nou
dispozitiv legislativ.
Pentru perioada 2007-20013, acesta este compus din urmâtoarele elemente:1 2
• un regulament general. Defineşte regulile comune, aplicabile Fondului European
de Dezvoldare Regionalâ (FEDER), Fondului Social European (FSE) şi Fondului
de Coeziune. Pe baza principiului gestionãrii împãrţite între Uniune, stetele
membre şi regiuni, acest regulament prezintã un nou peoces de derulare a
programelor, precum şi norme noi pentru gestionarea financiarã, controlul şi
evaluarea proiectelor. Politica de coeziune este reorganizatã în jurul a trei noi
obiective prioritare: concergenţã, competitivitatea regionalã şi ocuparea forţei de
muncã şi cooperarea teritorialã europeanã;
• un regulament pentru fiecare din sursele de finanţare ( Fondul European de
Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi
Instrumentul de asistenţã pentru preaderare3);
• un regulament nou creazã o autoritate transfrontalierã pentru a pune în practicã
programele de cooperare.

Pentru perioada 2007-2013 arhitectura politicii de coeziune a Uniunii Europene a

suferit modificãri.
În 2007-2013, Fondul de Coeziune nu mai funcţionează independent, ci face parte din
obiectivul convergenţã. Aceleaşi regului de derulare a programelor şi de gestionare se
aplică celor trei Fonduri.
1
La presente guida integra le rettifiche all’allegato 3 e all’allegato 4 del regolamento (CE) n. 1083/2006 (in particolare
a seguito dell’adesione della Bulgaria e della Romania) pubblicate rispettivamente nella GU L 27 del 2 febbraio 2007
e nella GU L 239 del 1º settembre 2006.

2
Regolamento della Commissione che stabilisce modalità di applicazione di tali regolamenti. Il documento non è
contemplato nella presente guida, ma è stato pubblicato nella Gazzetta ufficiale: regolamento (CE) n. 1828/2006 (GU
L 45 del 15 febbraio 2007).

3
Il regolamento che istituisce lo Strumento di assistenza preadesione (IPA) viene presentato al fine di fornirne un
quadro completo, sebbene soltanto una parte dell’IPA rientri nell’ambito della politica regionale.
 Cele trei obiective noi integrează misiunile vechilor obiective 1, 2 şi 3, precum şi pe
cele ale vechilor iniţiative comunitare: Interreg III, Equal şi Urban II.
Interreg III este reluat sub obiectivul cooperare teritorială europeană.
Programele Urban II şi Equal sunt integrate obiectivelor convergenţă şi cooperare
teritorială europeană.*
Programul Leader + şi Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA)
sunt înlocuite cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
Instrumentul financiar de orientare a pescuitului (IFOP) devine Fondul European pentru
Pescuit (FEP). FEADR şi FEP au, de acum înainte, propriile lor baze legale şi nu mai fac
parte din politica de coeziune.

Arhitectura politicii de coeziune

2000-2006 2007-2013
Obiective Instrumente Obiective Instrumente
Iniţiative comunitare financiare financiare
Fondul de Coeziune
Obiectiv 1 FEDER Convergenţã FEDER
FSE FSE
Regiuni întârziate în FEOGA – Garantare Fondul de Coeziune
privinţa dezvoltãrii FEOGA – Orientare
IFOP
Fondul de Coeziune Fondul de Coeziune
Obiectivul 2 Competitivitat
FEDER e regionalã şi FEDER
Zone în reconversie FSE ocuparea forţei FSE
economicã şi socialã de muncã

Obiectivul 3 FSE

Sisteme de formare şi
promovare a ocupãrii forţei
de muncã

Interreg III FEDER Cooperare

URBAN II* FEDER teriotrialã FEDER
europeanã
EQUAL* FSE
Leader + FEOGA- Orientare
Dezvoltare ruralã şi
restructurarea sectorului FEOGA – Garantare
pescuitului în afara IFOP
obiectivului 1
4 obiective
4 iniţiative cumunitare 6 instrumente 3 obiective 3 instrumente
Fondul de Coeziune
COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA: ISTORIC

Pânã în 2007 cooperarea teritorialã europeanã nu reprezenta decât un punct în

arhitectura politicii de coeziune a Uniunii Europene. Chiar dacã abia acum a devenit un
obiectiv de sine-stãtãtor, cooperarea în interiorul Uniiunii nu a fost neglijatã, ea începând
a se desfãşura la sfarşitul anilor 1980.

INTERREG I

Astfel, Comisia Europenã a oferit suport unor proiecte pilot, în scopul dezvoltãrii inter-
regionale, pentru prima data în anul 1989, când unui numãr de 14 proiecte le-a fost
alocatã suma de 21 mil. Euro. Aceste proiecte au fost concepute în ideea de a combate
dificultãţile dezvoltãrii structurale din zonele de graniţã. Ele au fost baza creãrii de cãtre
Comisia Europeanã, în anul 1990, a Iniţiativei Comunitare Interreg I, iniţiativã care s-a
derulat prin 31 de programe operaţionale în valoare de 1082 mil Euro. Interreg I, care îşi
are originea î contextul completãrii Pieţei Unice, a fost un program orientat spre
dezvoltarea economicã şi restructurarea zonelor de graniţã.

INTERREG II

Pentru perioada 1994-1999, Comisia Europeana a lansat iniţiativa Interreg II. Aceasta
s-a manifestat sub forma a 59 de programe operaţionale.Programul a avut 3 subdiviziuni:
• Interreg II A: cooperare transfrontalierã
• Interreg II B: completarea reţelelor energetice;
• Interreg II C: cooperarea în domeniul planificãrii regionale, în special
administrarea apei.
O sumã de aproximativ 260 mil Euro a fost alocatã cooperãrii transfrontaliere, aceasta
fiind la aceea vreme cea mai importanta iniţiativã comunitarã.
In 1996 o nouã iniţiativã a fost aprobatã de cãtre Comisie pentru o nouã formã de
cooperare. Aceasta a fost Interreg II C, cãreia i-a fost alocatã suma de 413 mil Euro şi a
înglobat acţiuni comune în lupta împotriva inundaţiilor şi a secetei, şi, de asemeni, pentru
dezvoltarea planificãrii teritoriale pentru regiuni geografice extinse din cadrul Uniunii.
In contextul cooperãrii şi prin asistenţa proiectelor pilot, cooperarea s-a dezvoltat şî a
implicat regiuni de pe teritoriul UE cu privire la transferal noilor procedee, noilor
tehnologii şi a tehnicilor de tip know-how, în particular între regiunile prospere ale UE şi
cele care sunt mai putin favorizate din aceste puncte de vedere.

INTERREG III
 Interreg III a fost iniţiativa care a stimulat cooperarea în Uniunea Europeanã între anii
2000 si 2006 şi a fost finanţatã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Incepând
cu Interreg III au fost introduse conditii minime de implementare. Acesteau au vizat:
- proiectele sã fie exact transnaţionale şi de naturã transfrontalierã, acţiuni
referitoare la dezvoltarea endogenã a regiunilor rãmase în urmã nu au mai fost
considerate eligibile,
- implementarea proiectelor trebuia sã fie bazatã pe corpuri comune de cooperare,
şi anume: o autoritate de management, comitete de monitorizare şi un secretariat
comun,
- accesul şi participarea din partea autoritãţîlor locale şi regionale şi al partenerilor
soci-economici sã fie o condiţie fãrã de care nu se poate valida structura
corpurilor comune create de Interreg.
Comisia a întâmpinat dificultãţi în legãtura cu instrumentele legale şi financiare, pe de o
parte cu FEDER, iar pe de altã parte cu PHARE, TACIS (Technical Ade to the Common
Welth of Independent States) şi MEDA în scopul implementãrii aceloraşi programe. Pe
aceste dificultãţi s-a pus accentul la Consiliul European de la Berlin cât şi pe soluţiile
propuse pentru fiecare situaţie, şi astfel acestea au constituit prioritãţi pentru Comisie pe
parcursul implementãrii Inerreg III.
Principiile care au stat la baza creãrii acestei iniţiative au fost:
1. coeziunea economicã şi socialã,
2. dezvoltarea echilibratã şi sustenabilã a teritoriului european,
3. integrare teritorialã cu ţãrile candidate şi alte ţãri învecinate.
Interreg III a fost conceput pe trei platforme care se împart dupã cum urmeazã:
- Interreg III A: cooperare transfrontalierã (67% din fondurile alicate),
- Interreg III B: cooperare trasnaţionalã (27% din fondurile alocate),
- Interreg III C: cooperarea inter-regionalã (6% din fondurile alocate).
In ceea ce priveşte finanţarea, pentru perioada 2000-2006, Interreg III a avut un buget
de 4.875 mil Euro. Iniţiativa a primit co-finanţare din partea Comisiei şi a statelor
membre, contribuţia FEDER nu a depãşit 75% din costul programului în regiunile
Obiectivului 1 şi 50% în alte regiuni. Comisia a propus o alocare financiarã pe fiecare stat
membru. Aceasta s-a bazat în principal pe factorii demografici din interiorul graniţelor
Uniunii Europene, a regiunilor periferice sau a regiunilor învecinate cu ţãri din Europa
Centrala şi de Est.

Incepând din 2007 cooperarea teritorialã europeanã a fost ridicatã la gradul de

obiectiv de sine stãtãtor, ceea ce îi dã mai multã vizibilitate şi o bazã legalã mai
importantã.
OBIECTIV: COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA

Obiectivul cooperare teritorialã europeanã vizeazã consolidarea cooperãrii la

nivelurile transfrontalier, transnaţional şi inter-regional. Acţioneazã şi completarea
celorlalte doua obiective, întrucât regiunile eligibile sunt aceleaşi ca pentru convergenţã
sau competitivitate regionalã şi ocuparea forţei de muncã. Este finanţat de FEDER.
Vizeazã promovarea unor solutii comune pentru autoritãţile din diferite ţãri, în domeniile
dezvoltãrii urbane, rurale şi de coastã, dezvoltarea relaţiilor economice şi inter-
relaţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Cooperare este axatã pe cercerate,
dezvoltare, societatea informaţiei, mediu, prevenirea riscurilor şi gestionarea integratã a
apei.

ELIGIBILITATE

Pentru cooperarea transfrontalierã: sunt eligibile regiunile de nivel NUTS 3, de-a

lungul tuturor frontierelor terestre interne şi a anumitor frontiere terestre externe, de-a
lungul frontierelor maritime separate de o distanţã maximã de 150 km (harta 1).
Pentru cooperarea transnaţionalã: toate regiunile sunt eligibile, dar, în inţelegere cu
statele membre, Comisia a identificat treisprezece zone de cooperare. (harta 2 si harta 3).
Pentru cooperare inter-regionala, inter-relaţionare şi schimbare de experienţã, sunt
eligibile toate regiunile UE.

Cooperarea transfrontalierã îşi schimbã statutul, este ridicatã la rangul de obiectiv de

sine-stãtãtor, ceea ce îii dã mai multã vizibilitate şi o bazã legalã mai importantã
Cooperarea cu ţãrile din afara Uniunuu nu mai este susţinutã de Fondurile structurale,
ci de doua ajutoare noi: Instrumentul european de vecinãtate şi de Instrumentul de
preaderare. Numai cooperarea cu statele nemembre care nu primesc asistenţã financiarã
de la U. E. (Liechtenstein, Norvegia, Elveţia, etc.) depinde de cooperarea teritorialã
europeanã.
Cooperarea transfrontalierã prevede o acoperire geograficã mai mare decât vechiul
Interreg III, în special în ceea ce priveşte cooperarea maritimã.
Toatã Europa rãmâne eligibilã pentru cooperare inter-regionalã, dar un singur
program acoperã toatã Uniunea (faţã de patru pentru Interreg IIIC).
Inter-relaţionarea şi schimbul de experienţã sunt acoperite de trei programe diferite,
prezentate de cele douazeci şi şapte de state membre:
• Interact: sprijin pentru organismele care gestioneazã programe de cooperare;
• Urbact: reţele tematice de oraşe;
• ORATE: supravegherea amenajãrii teritoriului.
PRIORITATI

Regulamentul (CE) nr 1080/2006 al parlamentului European şi al Consiliului din 5

iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1783/1999 prevede urmãtoarele:
In conformitate cu obiectivul de cooperare teritorialã europeanã, FEDER îşi focalizeazã
asistenţa asupra urmãtoarelor prioritãţi:
1. dezvoltarea unor activitãţi economice, sociale şi de mediu transfrontaliere prin
intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltãrii teritoriale durabile,
îndeosebi:
a) prin încurajarea spiritului de întreprindere, în special dezvoltarea IMM-urilor,
turismului, culturii şi comerţului transfrontalier;
b) prin încurajarea şi îmbunãtãţirea prptecţiei şi gestionãrii comune a resurselor
naturale şi culturale, precum şi prin prevenirea riscurilor de mediu şi tehnologie;
c) prin susţinerea legãturilor între zonele urbane şi rurale;
d) prin reducerea izolãrii, prin intermediul uni acces optimizat la reţelele şi serviciile
de transport, de informaţii şi de comunicaţii şi la reţelele şi instalaţiile
transfrontaliere de distribuţie a apei, de gestionare a deşeurilor şi de aprovizionare
cu energie;
e) prin dezvoltarea colaborãrii, capacitãţilor şi utilizãrii comune a infrastructurii, în
special în sectoare precum sãnãtatea, cultura, turismul şi educaţia.
2. instituirea şi dezvoltarea cooperãrii transnaţionale, inclusiv a cooperãrii bilaterale
între regiunile maritime care nu este prevazutã la punctul 1., prin intermediul
finanţãrii de reţele şi de acţiuni propice dezvoltãrii teritoriale integrate, centrate în
special pe urmãtoarele prioritãţi:
a) inovaţia: crearea şi dezvoltare de reţele ştiinţifice şi tehnologice şi îmbunãtãţirea
capacitãţilor regionale în materie de cercetare si dezvoltare tehnologicã şi de
inovaţie atunci când ele contribuie direct la dezvoltarea economicã armonioasã a
zonelor transnaţionale;
b) mediul: gestionarea apei, a eficacitãţii energetice, a prevenirii riscurilor şi a
activitãţilor legate de protecţia mediului, a cãrei dimensiune transnaţionalã este
evidentã;
c) accesibilitatea: activitãţi care contribuie la facilitarea accesului la serviciile de
transport şi de telecomunicaţii, precum şi la îmbunãtãţirea calitãţii lor, atunci când
dimensiunea transnaţionalã a acestor servicii este evidentã.
3. consolidarea eficienţei politicii regionale prin promovarea:
a) cooperãrii interregionale axate pe inovaţie şi economia informaţiei, precum şi
prevenirea riscurilor;
b) schimbarea de experienţã cu privire la identificarea, transferul şî diseminarea
celor mai bune practice, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea urbanã durabilã;
c) acţiunilor legate de studii, colectarea de date, precum şi de observarea şi analiza
tendinţelor de dezvoltare în Comunitate.
CONTINUTUL PROGRAMELOR OPERATIONALE

Conform Regulamentului (CE) nr 1080/2006 al parlamentului European şi al

Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999, Capitolul II, Sectiunea 1, Articolul 12,
fieacre program care se încadreazã în obiectivul de cooperare teritorialã europeanã
conţine urmãtoarele informaţii:

1. o analizã a situaţiei în zona de cooperare din punct de vedere al punctelor forte şi

al punctelor slabe şi strategia selectatã în consecinţã;
2. o analizã a zonelor eligibile care se gãsesc pe teritoriul cuprins în program;
3. o justificare a prioritãţilor reţinute cu privire la orientãrile strategice comunitare
privind coeziunea, cadrul de referinţã strategic naţional în care statul membru a
decis sã înscrie acţiunile finanţate în temeiul obiectivului de cooperare teritorialã;
4. informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice. Aceste obiective
sunt cuantificate cu ajutorul unui numãr limitat de indicatori de rezultat şi de
impact, ţinând seama şi de principiul proporţionalitãţii;
5. cu titlu pur informativ, o repartizare indicativã, pe categorie, a utilizãrii
programate a contribuţiei FEDER la programul operaţional;
6. un plan de finanţare unic, ãfrã repartizare pe stat membru, continând 2 tabele:
- un tabel ce repartizeazã pentru fiecare an, suma alocaţiei financiare totale
prevãzute pentru contribuţia FEDER. Contribuţia totalã a FEDER
prevãzutã anual este compatibilã cu cadrul financiar aplicabil;
- un tabel care precizeazã, pentru întreaga perioadã de programare, pentru
operaţional şipentru fiecare axã prioritarã, suma alocaţiei financiare totale
a contribuţiei comunitare şi a contrapartidelor naţionale şi rata de
contribuţie a feder.
7.informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP;
8. dispoziţiile de executare a programului operaţional, inclusiv:
a) desemnarea de cãtre statele membre a tuturor autoritãţilor (o autoritate de
gestionare unicã, o autoritate de certificare unicã şi o autoritate de audit unicã);
b) o descriere a sistemelor de urmãrire şi de evaluare;
c) informaTii privind organul competent care încaseazã plãţile virate de
Comisie şi organul sau organelle responsabile cu executarea plãţilor cãtre beneficiar;
d) o definiţie a procedurilor privind mobilizarea şi circulaţia fluxurilor
financiare cu scopul de a asigura transparenţa;
e) elementele care urmãresc sã asigure publicitatea programului operaţional şi
informaţii aferente acestuia;
f) o descriere a modalitãţilor convenite între Comisie şi statele membre pentru
schimbul de date informatizate care permit îndeplinirea cerinţelor în materie de platã, de
urmãrire şi de evaluare
9. o listã orientativã de proiecte importante care trebuie suposã Comisiei spre
aprobare în perioada de programare.
 Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite sã dezvolte activitãţile
transfrontaliere şi sã stabileascã şi sã dezvolte cooperarea transnaţionalã cuprind
beneficiari din cel puţin 2 ţãri, dintre care cel puţin un stat membru care, pentru fiecare
operaţie, coopereazã în cel puţin doua dintre modalitãţile urmãtoare: dezvoltare comuna,
punere în aplicare comunã, dotare comunã cu efective şi finanţare comunã.
Operaţiunile selecţionate care îndeplinesc condiţiile menţionate pot fi puse în plicare
într-o singurã ţarã, cu condiţia sã fie prezentate de entitãţi care au apartenenţã la cel puţin
2 ţãri.

Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale privind cooperarea

interregionalã cuprind beneficiari, la nivel regional şî local din cel puţin:
a) trei state membre sau
b) trei ţãri, dintre care cel puţin doua trebuie sã fie state membre, atunci când
un beneficiar al unei ţãri terţe participã la acestea.
Beneficiarii coopereazã, pentru fiecare operaţiune, în urmãtoarele modalitãţi:
dezvoltare comunã, punere în plicare comunã, dotare comunã cu efective şi finanţare
comunã.

RESURSE FINANCIARE

Resursele financiare disponibile se ridică la 308,041 miliarde de euro (exprimate în

preţurile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate în preţurile actuale) iar
repartizarea pe obiective este:

• 81,5% pentru obiectivul convergenţă;

• 16% pentru obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;
• 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană.

In articolul21 al Regulamentului (CE) nr 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006

sunt prevãzute resursele pentru obiectivul de cooperare teritorialã europeanã.
Astfel, resursele globale pentru acest obiectiv se ridicã la 2.52% din resursele alocate, şi
anume un total de 7 750 081 461 EUR, şi sunt repartizate intre diferitele sale
componente.4

4
Ghid “Politica de Coeziune 2007-2013, Comentarii şi texte oficiale”, Ianuarie 2007
 In graficul de mai jos este reprezentatã împãrţirea resurselor pe fiecare stat şi pe fiecare
obiectiv.
 Repartizarea resurselor între diferitele componente ale obiectivului cooperare
teritorialã europeanã:
a) 73,86% (şi anume 5 576 358 149 EUR) pentru finanţarea cooperãrii
transfrontaliere,
b) 20,95% (şi anume 1 581 720 322 EUR) pentru finanţarea cooperãrii
transnaţionale
c) 5,19% (şi anume 392 002 991 EUR) pentru finanţarea cooperãrii
interregionale, a reţelelor de cooperare şi a schimbului de experienţã
Ca şi criteriu de calculare a distribuirilor indicative pe fiecare stat membru s-a utilizat
populaţia eligibilã.

Contribuţia din FEDER la programele transfrontaliere şi de bazin maritim în temeiul

instrumentului privind politica europeanã de vecinãtate şi parteneriat şi programele
transfrontaliere în temeiul instrumentului privind ajutorul de preaderare5 se ridicã la 813
966 000 EUR, în urma indicaţiilor fiecãruia dintre statele membre în cauzã, din care se
deduc alocaţiile acestora. Contribuţia din FEDER nu face obiectul unei redistribuiri între
statele membre în cauzã.
Contribuţia din FEDER la fiecare program transfrontalier şi de bazin maritim se
acordã numai dacã contribuţia dintr-un astfel de instrument este cel puţin egalã cu
contribuţia din FEDER. Cu toate acestea, echivalenţa respectivã include o sumã maximã
de 465 690 000 EUR în temeiul instrumentului privind politica europeanã de vecinãtate şi
parteneriatul şi 243 782 000 EUR în temeiul instrumentului privind ajutorul de
preaderare.
În 2008 şi în 2009, contribuția anuală din FEDER menționată pentru care nu s-a
prezentat Comisiei nici un program operațional până la data de 30 iunie în temeiul
componentelor transfrontaliere şi de bazin maritim se pune la dispoziția statului membru
în cauză pentru finanțarea cooperării transfrontaliere, inclusiv cooperarea la frontierele
externe.
În cazul în care la 30 iunie 2010 anumite programe operaționale în temeiul
componentelor transfrontaliere şi de bazin maritim ale instrumentelor nu au fost
prezentate Comisiei, toată contribuția din FEDER pentru restul anilor până în 2013 se
pune la dispoziția statului membru în cauză pentru finanțarea cooperării transfrontaliere
inclusiv cooperarea la frontierele externe.
În cazul în care, în urma adoptării de către Comisie, programele transfrontaliere şi de
bazin maritim trebuie întrerupte, deoarece:
(a) țara parteneră nu semnează acordul de finanțare înaintea anului care urmează adoptării
programului sau
(b) programul nu se poate aplica din cauza dificultăților survenite în relațiile dintre țările
participante,
contribuția din FEDER care corespunde tranşelor anuale neangajate se pune încă la
dispoziția statului membru în cauză, la cererea statului respectiv, pentru finanțarea
cooperării transfrontaliere, inclusiv cooperarea la frontierele externe.

5
Conform Regulamentului (CE) nr 1085/2006 al Consiliului
 Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 5 iulie 2006 determinã condiţiile speciale de finanţare, dupã cum
urmeazã.
In cadrul cooperãrii transfrontaliere, FEDER poate finanaţa, în cazuri justificate în
mod corespunzãtor şi în limita a 20% din valoarea contribuţiei sale la programul
operaţional în cauzã, cheltuielile suportate pentru punerea în aplicare a unor operaŢii sau
segmente de operaţii în zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru
acest program. In situaţii excepţionale, convenite de cãtre Comisie şi statele membre,
aceastã flexibilitate poate fi extinsã la zone de nivel NUTS 2.
In cadrul cooperãrii transnaţionale, FEDER poate finanţa, in cazuri justificate în mod
corespunzãtor şi în limita a 20% din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional în
cauzã, cheltuieli suportate de parteneri situaţi în afara zonei care participã la operaţiuni,
atunci când aceste cheltuieli sunt în beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat
de obiectivul cooperare.
In cadrul cooperãrii transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, FEDER poate
finanţa, în limita a 10% din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional în cauzã,
cheltuieli suportate pentru punerea în aplicare a unor operaţiuni sau segmente de
operaţiuni pe teritoriul unei ţãri situate în afa Comunitãţii Europene, cu condiţia ca ele sã
aducã beneficii regiunilor Comunitãţii.

GRUPAREA EUROPEANA DE COOPERARE TERITORIALA

Bazată pe articolul 159 din tratatul CE, Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială
(GECT) are ca obiect îndepărtarea obstacolelor actuale ale cooperării transfrontaliere.
Această grupare va pune în practică programe sau proiecte de cooperare transfrontalieră.
Funcţionează pe baza unei convenţii încheiate între administraţiile naţionale, regionale,
locale, orice alt organism considerat public sau asociaţiile acestor administraţii sau
organisme.
Constituirea sa este hotărâtă la iniţiativa membrilor săi. Ei decid dacă GECT este o
entitate juridică separată sau dacă încredinţează obligaţiile sale unuia dintre membri.
Competenţele GECT sunt fixate într-o convenţie de cooperare obligatorie. În limitele
obligaţiilor sale, GECT acţionează în numele şi pentru membrii săi. Are, astfel,
capacitatea juridică recunoscută ca persoană juridică de legislaţiile naţionale. Poate, deci,
să cumpere şi să vândă bunuri sau să angajeze personal.
Convenţia precizează obiectivul, durata şi condiţiile de dizolvare a GECT. Este limitată la
domeniul de cooperare ales de membri şi precizează responsabilităţile lor. Dreptul
aplicabil pentru interpretarea şi aplicarea convenţiei este cel al statului membru unde este
stabilit sediul oficial al GECT.
În anumite cazuri, statele membre pot să delege unei GECT responsabilităţile
autorităţii de gestionare pentru un program operaţional, ca obiectiv al cooperării
transfrontaliere europene.
GECT nu este utilizată doar pentru administrarea proiectelor de cooperare în cadrul
acestui ultim obiectiv, ci şi ca celelalte două obiective (de
exemplu, acţiuni specifice de cooperare inter-regională cofinanţate de FEDER conform
articolului 37.6.b din regulamentul general sau de Fondul Social European conform
articolului 8.1 din regulamentul privind FSE).
Regulamentul comunitar privind GECT este o premieră, în sensul că permite o
grupare între colectivităţi de state membre diferite fără să fie nevoie de semnarea unui
acord internaţional în prealabil, ratificat de parlamentele naţionale. Cu toate acestea,
statele membre trebuie să-şi marcheze acordul cu ocazia participării potenţialilor membri
pe teritoriile lor respective.

GECT acționează în cadrul misiunilor care îi sunt încredințate, care se limitează la

facilitarea și promovarea cooperării teritoriale cu scopul de a consolida coeziunea
economică și socială și care sunt determinate de membrii săi, înțelegându-se că toate
trebuie să țină de competența fiecăruia dintre ele în temeiul dreptului său intern.
În mod special, misiunile GECT se limitează îndeosebi la punerea în aplicare a
programelor sau a proiectelor de cooperare teritorială cofinanțate de Comunitate prin
Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și/sau Fondul de
coeziune.

Proiect "ROBUDENT: reteaua Romano- Bulgara de cooperare in domeniul

sanatatii oro-dentare

Facultatea de Medicina Dentara, Universitatea Ovidius Constanta in parteneriat cu

Consiliul Judetean Constanta, Primariile Negru-Voda si Baneasa - Judetul Constanta,
Romania; Municipalitatile General Tochevo si Krushari din Districtul Dobrich,
Bulgaria a derulat proiectul ROBUDENT- Reteaua Romano- Bulgara de cooperare in
domeniul sanatatii oro-dentare, Proiect finantat de Uniunea Europeana, Program
Phare CBC 2005 Romania – Bulgaria.

Proiectul incurajeaza dezvoltarea si fortificarea retelelor de profesionisti in domeniul

sanatatii publice si formarea unui parteneriat durabil intre autoritatile locale, medicii
dentisti din cele 6 centre pilot de sanatate publica oro-dentara si o institutie
academica, Facultatea de Medicina Dentara - Universitatea Ovidius Constanta.

In urma implementarii acestui proiect s-a putut face o paralela intre modul de
proiectare si desfasurare a actului medical dentar din ambele tari, s-au putut trage
concluzii si invataminte utile de ambele parti, s-au dezvoltat relatii de cooperare si
prietenie intre medicii dentisti romani si bulgari.

Proiectul a contribuit la dezvoltarea de structuri de cooperare medicala

transfrontaliera, la incurajarea implicarii locale in Programul PHARE CBC si
derularea de actiuni care vor creste gradul de implicare si constientizare a populatiei
referitor la accesul la serviciile specializate de medicina dentara.

Proiectul condus de Prof.dr. Corneliu Amariei, Decanul Facultatii de Medicina

Dentara, a realizat reteaua Robudent care reuneste 6 centre pilot de sanatate publica
 oro-dentara si conectarea ei la Centrul Transfrontalier de Cercetari pentru Sanatate
Oro-Dentara, fiind primul centru in cercetarea oro-dentara de acest gen. Toti
partenerii au primit aparatura moderna: calculatoare, imprimante si birotica in mod
echitabil.

In perioada 28-29.07.2008 la General Tochevo, Bulgaria si 30-31.07.2008 la Negru

voda, Romania au avut loc "Seminariile de pregatire profesionala pe teme de sanatate
oro-dentara". Medicii au primit 16 credite EMC (Educatie Medicala Continua) din partea
Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, suporturile de curs si CD-uri.

Aceste seminarii au fost premergatoare vCampaniilor de informare a populatiei si

consultatii gratuite in cele 4 localitati din proiect”. Sloganul campaniilor: "DINTI
FRUMOSI - OAMENI SANATOSI". In cadrul campaniilor de informare-educare s-au
distribuit 500 pliante de popularizare a proiectului, 2500 brosuri "Educatie pentru
sanatate oro-dentara" in limba bulgara si 2500 in limba romana unui numar cat mai mare
de locuitori si in scolile generale din raza proiectului.

Au fost examinate 200 de persoane cu venituri mici si 600 copii la cabinetele dentare
din centrele pilot, evaluandu-se astfel sanatatea orodentara si nevoile de tratament ale
acestora.

Valoarea totala a proiectului este de 49.979 euro iar durata de implementare este de 12
luni.

"Obiectivul general al Programului Phare CBC 2005 Romania - Bulgaria este

promovarea dezvoltarii economice durabile a regiunii de granita dintre Romania si
Bulgaria, cu scopul de a reduce caracterul periferic, prin cresterea cooperarii
transfrontaliere intre sectoarele public si privat, precum si intre cetateni"; proiectul este
derulat in Romania prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor ca
Autoritate Contractanta si Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontaliere RO - BG
Calarasi.

Beneficiar: Facultatea de Medicina Dentara, Universitatea Ovidius Constanta

Date contact:
Prof. Dr. Corneliu Amariei,
Tel./ Fax: 0241-545697,
E-mail: amariei@stomato-univ.ro
Regiunea: Constanta