JASPERS, JEREMIE, JESSICA

Introducere

Capitolul 1: Jaspers
1.1 Definirea instrumentului
1.2 Modalitate de funcţionare
1.3 Modalitate de operare
1.4 Planul de dezvoltare

Capitolul 2: Jeremie
2.1 Definirea instrumentului
2.2 Modalitate de funcţionare
2.3 Studiu efectuat de cãtre Comisia Europeanã

Capitolul 3: Jessica
3.1 Definirea instrumentului
3.2 Modalitate de funcţionare
3.3 Paşi de urmat pentru obţinerea finanţãrii

Capitolul 4: Cazul României

Bibliografie

1
 Introducere

România primeşte din momentul aderării la Uniunea Europeana asistenţă financiară

pentru dezvoltare. Fondurile sunt alocate statelor membre potrivit politicilor Uniunii
Europene.
Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală
a UE fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său şi urmăreşte:
- reducea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele
membre/regiunile UE;
- Îmbunătăţirea funcţionării Pieţei unice;
- promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.
Obiectivele de intervenţie ale PCES:
☼ Convergenţă – pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media UE;
☼ Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă – pentru regiunile care nu sunt
eligibile pentru obiectivul Convergenţă;
☼ Cooperare teritorială europeană – pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale.
Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformata
pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie
competitiva bazata pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare
sustenabilă, ocuparea forţei de munca).

� Sumă totală alocată pentru perioada 2007-2013: 336,1 mld Euro

� Repartizare pe obiective la nivel european:1

(%)
(%)
Convergenţă 78
Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă 18
Cooperare teritorială europeană 4

Prin intermediul acestora Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea

disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice
şi sociale.
Comparativ cu perioada 2000-2006 când în cadrul instrumentelor structurale se
numărau şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă – secţiunea
Orientare (FEOGA – secţiunea Orientare) şi Instrumentul Financiar pentru Orientare
Piscicolă (IFOP), în această perioadă de programare instrumentele structurale numără
doar Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul
de Coeziune.
Aceste fonduri sunt reglementate atât printr-un regulament general care pune bazele
prevederilor acestora precum şi de câte un regulament propriu, care defineşte scopul şi
aria de aplicabilitate a acestora. Aşadar Regulamentul general 1083/2006 defineşte
1
Uniunea Generală a Industriaşilor din România - UGIR – 1903, “Fondurile Structurale şi de
Coeziune 2007-2013”, www.ugir1903.ro

2
principiile comune, regulile şi standardele de aplicare a celor trei instrumente ale politicii
de coeziune. De asemenea se introduc noi principii de programare pentru instrumentele
structurale, pe baza responsabilităţii comune a Comisiei şi a statelor membre.

Fondul European de Dezvoltare Regională – având ca bază legală Regulamentul

1080/2006 contribuie la realizarea coeziunii economice şi sociale vizând reducerea
disparităţilor regionale din cadrul UE, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea şi conversia
structurală a regiunilor. FEDR sprijină finanţarea programelor orientate către dezvoltare
regională, creşterea competitivităţii, cooperare teritorială. Investiţiile se vor concentra pe
dezvoltarea infrastructurii de bază, cercetare, inovare, cultură, turism, educaţie,
sprijinirea IMM, etc.

Fondul Social European – având ca bază legală Regulamentul 1081/1999 – va

sprijini programe / proiecte care sunt în concordanţă cu Strategia Europeană de
Ocupare şi se va concentra pe următoarele arii de investiţie: creşterea adaptabilităţii
lucrătorilor şi a întreprinderilor, creşterea nivelului de ocupare şi a participării pe piaţa
muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului
pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea parteneriatelor pentru reforme
în domeniul ocupării şi a incluziunii sociale.

Fondul de Coeziune – având ca bază legală Regulamentul 1084/2006 este

instrumental financiar care sprijină investiţii în domeniul infrastructurii de transport
transeuropene şi mediu. Comparativ cu perioada anterioară de programare când
investiţiile din FC erau făcute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia
Europeană, acum FC va contribui alături de FEDR la programe de investiţii multianuale.2

În vederea asigurãrii unei absorbţii mai bune a fondurilor alocate politicii de coeziune,
Comisia Europeanã, în parteneriat cu Banca Europeanã de Investiţii şi Banca pentru
Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis crearea a trei noi instrumente financiare
respectiv JASPERS, JEREMIE si JESSICA.

2
Diana Hangiu, “Programe regionale de management şi dezvoltare”, Iasi 2006

3
 Capitolul 1: JASPERS

1.1 Definirea instrumentului

Iniţiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European

Regions– Asistenţã Comunã pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile
Europei) se concretizeazã
în facilitatea de asistenţã tehnicã pe care DG Regio şi BEI o pun la dispoziflia
statelor membre, profitând de experienţa BEI în elaborarea, implementarea,
monitorizarea de proiecte de infrastructurã mare (în special mediu şi
transport) crescând astfel resursele disponibile pentru pregãtirea de proiecte.
Principalele arii de intervenţie ale instrumentului JASPER sunt proiecte
mari, finanţate din Fondul de Coeziune şi FEDR – peste 25 mil Euro, pentru
proiectele de mediu şi 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenţa
JASPERS poate fi orientatã şi spre alte sectoare sustenabile care au o
componentã de sprijinirea mediului, respectiv eficienţa energeticã şi surse
regenerabile de energie, sectoare de transport, în afara coridoarelor
europene: feroviar, transport maritim şi fluvial, sisteme de transport
intermodal şi interoperabilitatea acestora, transport şi trafic aerian, transport
urban ecologic şi transportul public.3

1.2. Modalitate de funcţionare4

Jaspers înglobeazã un parteneriat între Comisia Europeanã, BEI (Banca Europeanã

de Investiţii) şi BERD (Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). Aceastã
iniţiativã oferã asistenţã tehnicã statelor membre beneficiare fãrã a implica o
contraprestaţie din partea acestora.
Obiectivul principal al Jaspers este sã ajute statele membre în complexa sarcinã de a
pregãti proiecte de calitate în vederea aprobãrii mai rapide a acestora de cãtre Comisie
şi, bineinteles, pentru sprijinirea dezvoltarii la nivel european.
Asistenţa tehnicã este oferitã încã din stadiile incipiente ale proiectului de dezvoltare.
Jaspers oferã o asistenţã cuprinzãtoare pentru toate stadiile prin care trece proiectul, de
la identificarea iniţialã a unui proiect pânã la decizia Comisiei Europene.
Jaspers îşi concentreazã atenţia asupra proiectelor mari suportate din fonduri
europene (cu costuri de peste 25 milioane EURO pentru un proiect de mediu şi peste 50
milioane EURO în domeniul transporturilor). In ţãrile mici unde nu existã prea multe
proiecte de o astfel de anvergurã, Jaspers se va concentra asupra celor mai mari
proiecte.

3
Rãzvan Moceanu, “Jaspers, Jeremie şi Jessica – cele trei noi instrumente financiare pentru absorbţia fondurilor
comunitare”, revista Euroconsultanţa, nr 2, februarie 2007
4
“How Jaspers works”, pe site-ul www.www.ec.europa.eu/regional_policy

4
 Se aşteaptã de la Jaspers sã aducã o mare contribuţie în ceea ce priveşte cantitatea,
calitatea şi rapiditatea proiectelor prezente şi viitoare, dar responsabilitãţile legale ale
autoritãţilor naţionale şi ale Comisiei Europene rãmân neschimbate.
Nu constituie o obligaţie pentru statele membre utilizarea asistenţei tehnice oferitã de
cãtre Jaspers, nici pentru statele care folosesc asistenţa sã se împreumute de la Banca
Europeanã de Investiţii sau de la Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi dezvoltare
deşi ele ar putea face aceasta dacã doresc.
Activitatea efectuatã de cãtre Jaspers este coordonatã în de-aproape cu statele
membre, pentru a asigura planificarea propriu-zisã şi co-ordonarea, aceastã activitate,
muncã este şi va fi organizatã în fiecare an conform unui plan de acţiune anual specific
fiecãrei ţãri în parte.

1.3 Modalitate de operare5

Jaspers opereazã pe baza planurilor de acţiune aranjate annual pe fiecare ţarã în

parte în coordonare cu fiecare stat beneficiar interesat şi Comisia Europeanã. Acesta ia
in calcul condiţiile specifice fiecãrei ţãri şi dacã este necesar sunt luate în considerare şi
circumstanţele modificate.
Jaspers reprezintã un scop în sine în ceea ce priveşte oferirea asistenţei aşa cum
este ea cerutã pentru fiecare didntre stadiile în care se aflã un anumit proiect, din
stadiile incipente ale conceperii proiectului pânã la cererea finalã de finanţare
europeanã sau decizia de procurare a fondurilor europene de cãtre autoritãţile naţionale
(responsabilitatea în luarea deciziilor variazã în funcţie de mãrimea proiectului).
Aceastã asistenţã poate acoperi aspecte de naturã tehnicã, economicã şi financiarã,
şi orice alt tip de muncã pregãtitoare necesarã pentru a elibera un proiect complet de
dezvoltare .
Jaspers este angrenat în furnizarea sfaturilor, asigurarea coordonãrii, dezvoltarea şi
verificarea structurilor proiectelor, umplerea spaţiilor (engl. gaps) şi identificarea
problemelor neadresate, cum ar fi: ajutoarele de stat, impactul impozitãrii, etc. Oricum, o
mare parte din munca în detaliu rãmâne responsabilitatea statului beneficiar respectiv.
Nu este obligatorie combinarea fondurilor europene cu împrumuturi de la Banca
Europeanã de investiţii şi Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare dacã
este folositã asistenţa venitã din partea Jaspers, iar autoritãţile naţionale se pot
împrumuta dacã doresc de la BEI şi BERD pentru proiecte pregãtite prin intermediul
Jaspers.
Nu se face nici o schimbare în ceea ce priveşte responsabilitãţile legale. Decizia de a
furniza fonduri europene pentru un proiect rãmâne responsabilitatea Comisiei Europene.

1.4. Planul de dezvoltare

Mai jos este prezentat planul de dezvoltare Jaspers pe anul 2008.

5
“Jaspers: Method of Operation”, pe site-ul www.www.ec.europa.eu/regional_policy

5
6
7
8
 Capitolul 2: JEREMIE

2.1 Definirea instrumentului

Iniţiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium

Enterprises
– Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Micro şi Mijlocii) susţine
îmbunãtãţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri şi înfiinţarea unor
facilitãţi pentru micro-credite pentru perioada 2007-2013. Propunerea constã
într-un acord între Statele Membre, Comisia Europeanã şi Grupul Bãncii
Europene de Investiţii (BEI – format din Banca Europeanã de Investiţii şi
Fondul European de Investiţii), prin care se oferã Statelor Membre
posibilitatea sã creeze conturi comune cu BEI, co-finanţate în cadrul
programelor operaţionale şi administrate de Grupul BEI, pentru sprijinirea
îmbunãtãţirii accesului IMM-urilor la finanţare şi pentru dezvoltarea
sistemului de micro-credit.
Acordul va trebui sã respecte legislaţia Comunitarã, inclusiv regulile
privind ajutorul de stat şi achiziţiile publice.6

2.2 Modalitate de funcţionare

Jeremie reprezintã un cadru ce prevede o serie de acţiuni strâns legate

între ele menite sã promoveze creşterea accesului la finanţare pentru
întreprinderile mici şi mijlocii.

A. Faza preparatorie în 2006 şi 2007 – Evaluarea

Prima fazã a iniţiativei Jeremie constã într-o evaluarea a “proviziilor” de

produse financiare în statele member şi în regiunile Uniunii Europene şi
într-o evaluare a nevoilor potenţiale.Aceastã evaluare a avut loc în 2006 şi
2007 printr-o înţelegere între Comisia Europeanã şi Fondul Europeana de
Investiţii, lucrând îndeaproape cu autoritãţile naţionale şi cu instituţiile
financiare la nivel naţional. In aceastã etapã preparatorie, Comisia si FEI
au pus în comun fondurile sale pentru a întreprinde, în cooperare cu
autoritãţiile naţionale şi regionale, evaluãri ale golurilor (engl. gaps) dintre
cererea şi oferta pentru finanţare din regiuni (“gaps analysis” ). Pentru
aceasta FEI a contribuit cu 25% din resursele necesare, în timp ce restul a
venit din partea bugetului pentru asistenţã tehnicã al Fondului European
pentru Dezvoltare Regionalã, la iniţiativa Cmisiei.

6
Rãzvan Moceanu, “Jaspers, Jeremie şi Jessica – cele trei noi instrumente financiare pentru absorbţia fondurilor
comunitare”, revista Euroconsultanţa, nr 2, februarie 2007

9
 Obiectul evaluãrilor efectuate de cãtre Jeremie este de a identifica
golurile dintre, pe de-o parte, cererea potenţialã de finanţare venitã din
partea IMM-urilor şi operaţiunile de creditare din regiune, şi, pe de altã
parte, oferta existentã pe piaţa financiarã localã specializatã pe astfel de
produse. Evaluarea include de asemenea o propunere pentru obţinerea
unui echilibru între cererea şi oferta din regiune.
De asemenea, ar putea fi luatã în considerare extinderea evaluãrii la
nivel sub-regional. Rezultatele evaluãrilor vor fi disponibile în mod gratuit
în regiuni şi pentru autoritãţile din statele member, cât şi pentru alţi
intermediary financiari.

B. Implementarea între 2007-2013

Toate înţelegerile şi angajamentele prezentate se supun legilor

comunitare.
Aceastã analizã a golurilor, evaluarea şi propunerea planului de acţiune
au fost folosite pentru pregãtirea urmãtoarei generaţii de programe
operaţionale finanţate din fonduri structurale în perioada 2007-2013.
Aceste programe sunt pregãtite printr-un parteneriat între autoritãţile
statelor member şi Comisia Europeanã. Programele stabilesc atât
obiectivele cât şi resursele specifice pentru îmbunãtãţirea accesului la
finanţare, pe baza analizei golurilor şi a planului de acţiune propus.
Implementarea programelor şi proiectelor este responsabilitatea
autoritãţilor care se ocupã de aceste programe. Pentru acţiunile menite sã
îmbunãtãţeascã accesul la finanţare, este necesarã urmarea a 2 paşi
esenţiali la iniţiativa autoritãţilor în materie de astfel de programe din
statul membru:
- în primul rand, trebuie avutã în vedere identificarea unui fond potrivit de
cãtre autoritãţiile în domeniu, fie prin cererea unui împrumut cãtre
Fondul European de Investiţii pentru sprijinirea acestei sarcini, fie prin
semnarea unui contract în conformitate cu normele legale în vigoare;
- în al doilea rand, impunerea unor reglementãri cu privire la acordul de
finanţare;
In final are loc încheierea contractului între autoritatea în materie de astfel
de programe şi fondul selectat.7

2.3. Studiu efectuat de cãtre Comisia Europeanã

Acest studiu aratã ca:

- 8 din 10 IMM-uri apeleazã la bãnci în vederea finanţãrii,
- veniturile cu un grad ridicat de risc sunt luate în considerare doar de
cãtre 14% din IMM-urile europene,
7
“Jeremie , Directorate General for Regional Policy , Regio-D3, Financial Engineering”, pe site-ul
www.ec.europa.eu

10
 - 50% dintre acestea se folosesc de leasing, închirieri, overdraft,
- 70% dintre IMM-urile intervievate considerã cã bãncile nu doresc sã-şi
asume riscul finanţându-le.

Principalele constrângeri întâlnite de cãtre IMM-urile europene în

procesul de dezvoltare sunt:
- Puterea de cumpãrare a clienţilor (46%)
- Reglementãrile administrative (36%)
- Lipsa (35%) şi costul (33%) forţei de muncã
- Probleme legate de infrastructurã (23%)
- Acces limitat la finanţare.

In figura de mai jos este reprezentat grafic rezultatul unui sondaj

efectuat în UE.

11
 Analizând acest grafic putem observa ca în toate ţãrile Uniunii Europene
IMM-urile întâmpinã dificultãţi în rezolvarea problemelor legate de finanţare.

Capitolul 3: JESSICA

3.1 Definirea instrumentului

JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas

– Asistenţã Comunã pentru Investiţlii Durabile în Areale Urbane) este un nou
instrument financiar pentru perioada de programare 2007-2013 creat ca
urmare a colaborãrii între Comisia Europeanã, Banca Europeanã de Investiţii
şi Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei.
Obiectivul acestui instrument este de a prezenta soluţii financiare „la
cheie" (combinaţia de fonduri nerambursabile, împrumuturi şi alte produse
financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare şi
regenerarea urbanã. JESSICA va susţine investiţiile în amenajarea şi
dezvoltarea urbanã, va oferi autoritãţilor care vor manageria fondurile
structurale posibilitatea sã beneficieze de expertizã/consultanţã
independentã şi va furniza acces sporit la capital sub forma împrumuturilor
avantajoase, în scopul dezvoltãrii urbane, incluzând aici locuinţele sociale.8

3.2 Modalitate de funcţionare

Mecanismul presupune contribuţia autoritãţilor cu resurse din program, în

timp ce Grupul Banca Europeanã pentru Investiţii va mobiliza resurse
suplimentare împreunã cu alte instituţii financiare, bãnci private, fonduri de
investiţii etc.
Cu JESSICA, autoritãţile de management vor fi capabile:

8
Rãzvan Moceanu, “Jaspers, Jeremie şi Jessica – cele trei noi instrumente financiare pentru absorbţia fondurilor
comunitare”, revista Euroconsultanţa, nr 2, februarie 2007

12
 = sã furnizeze finanţare pentru o mare varietate de Public Private
Partnership-uri sau pentru alte proiecte de dezvoltare urbanã care se vor
dovedi apte sã ramburseze pe termen lung resursele investite în totalitate
sau parţial;
= sã promoveze simplificarea şi flexibilizarea administrãrii fondurilor pentru
dezvoltare urbanã;
= sã acopere resursele limitate prin atragerea de resurse de la alte
organisme financiare specializate, stabilirea de parteneriate – parteneri
economici, sociali, academici la nivel local/regional/ naţional – implicarea
autoritãţilor locale, accesarea reţelelor europene, crearea unei strategii de
dezvoltare durabilã coerentã în concordanţã cu cea naţionalã, sunt posibile
cãi de acţiune şi de reuşita în contextul noii generaţii de programe
europene.9
Din moment ce proiectele nu vor fi suportate din fonduri
nereambursabile, contribuţiile la fondurile de dezvoltare urmanã sunt de tip
revolving şi ajutã la intensifica-
carea sustenabilitãţii efortului investiţional. Contribuţiile sunt folosite în
finanţarea împrumuturilor oferite din fondurile pentru dezvoltare urbanã
pentru beneficiarii finali, susţinute de garanţii stabilitae de cãtre bãncile
participante.

3.3 Paşi de urmat pentru obţinerea finanţãrii10

Pentru obţinerea finanţãrii este necesarã urmarea celor 2 paşi de bazã care duc de
la contribuţia pentru program la suportul pentru proiect, dupã cum urmeazã:

a) Relaţionarea directã cu Fondurile pentru Dezvoltare Urbanã

Autoritãţile administrative care decide sã foloseascã iniţiativa Jessica lanseazã una

sau mai multe apeluri pentru a-şi exprima interesele, adresate Fondurilor pentru
Dezvoltare Urbanã urmând mai apoi efectuarea unor evaluãri. Criterii relevante în acest
context include investiţiile şi proiectele viitoare, termenii şi condiţiile pe baza cãrora vor fi
finanţate, dreptul de proprietate şi contribuţia partenerilor în co-finanţare, justificarea şi
modul de utilizare a contribuţiei Fondului Regional European de Dezvoltare, etc.
Ca rezultat al evaluãrii, un angajament de finanţare este semnat între autoritãţi şi
Fondul de Dezvoltare Urbanã selectat, specificând termenii şi condiţiile, cât şi ţintele de
investiţii pentru resursele allocate din programe operaţionale pentru ele.
Fondurile urbane de dezvoltare selecteazã şi susţin parteneriatul public-privat şi alte
proiecte urbane, oferindu-le împrumuturi, garanţii, darn u fonduri cu character
nerambursabil. Este posibil ca pentru un proiect dat, sã fie suportat parţial de cãtre un
fond de dezvoltare urbanã cu character rambursabil, şi parţial din fonduri publice
9
Rãzvan Moceanu, “Jaspers, Jeremie şi Jessica – cele trei noi instrumente financiare pentru absorbţia fondurilor
comunitare”, revista Euroconsultanţa, nr 2, februarie 2007
10
“How Jessica works”, pe site-ul www.ec.europa.eu

13
nerambursabile. Alte bãnci private sau investitori pot, de asemenea, participa la
finanţarea proiectului. Promoter-ii acestuia pot fi din domeniul public, municipal sau
întreprinderi din domeniul privat. Fondurile implicate în finanţare monitorizeazã
implementarea proiectelor pânã la beneficiarii finali ai acestora.

b) Organizarea Jessica prin intermediul Fondurilor Imobilizate

Autoritãţile administrative au posibilitatea de a organiza inginerii financiare (engl.

Financial engineering) pentru dezvoltare urbanã prin intermediul fondurilor imobilizate.
Acestea reprezintã investiţiile în mai mult de un fond pentru dezvoltare urbanã, oferind şi
împrumuturi sau garanţii. In astfel de cazuri, autoritãţiile au posibilitatea de a cere o
subvenţie de la Banca Europeanã de Investiţii, asigurându-l prin intermediul acestor
fonduri imobilizate.
Un accord este semnat între state member sau autoritãţi administrative şi Fondul
Imobilizat, oferindu-le împrumuturi, capital, garanţii. Fondurile pentru Dezvoltare Urbanã
sunt fonduri care investesc direct în parteneriate public-privat şi alte proiecte în context
urban. Proiectele aprobate sunt finanţate doar prin intermediul capitalului sau
împrumuturilor, şi nu prin fonduri cu character nerambursabil. Trebuie luatã în
considerare ca şi condiţie iniţialã faptul cã proiectele sunt suportate doar în contextual
unui plan integrat pentru dezvoltare usustenabilã. Fondurile de dezvoltare urbanã sunt
administrate, de asemenea, de cãtre profesionişti ai sectoarelor bancar şi privat, care ar
trebui sã contribuie financiar, ethnic, administrative, cât şi sã ofere flexibilitate în
managementul proiectelor co-finanţate de cãtre Fondul European pentru Dezvoltare
Regionalã.

Capitolul 4: CAZUL ROMANIEI

In perioasa 2007-213 finanţarea se va axa pe diverse proiecte cum ar fi

cofinanţarea investiţiilor ce vor veni odatã cu fondurile structurale şi de
coeziune. Banca de investiţii va oferi expertiza sa pentru pregãtirea
proiectelor ce urmeazã a fi finanţate prin fonduri structuraleşi de coeziune,
prin programul JASPERS.
De asemenea, BEI va încerca sã îmbunãtãţeascã sursele de finanţare
pentru firmele mici şi mijlocii (IMM-uri) cu ajutorul programului JEREMIE şi
prin participarea subsidiara EIF, specializatã în garaţii. Banca va ajuta
guvernul şi companiile în derularea şi implementarea proiectelor public-
privat. Mai mult, BEI va susţine investiţiile sustenabile în zonele urbane, prin
intermediul programului JESSICA.
“Acest acord marcheazã un angajament puternic al bãncii faţã de un stat membru”, a
declarat preşedintele BEI, care a adãugat cã banca va deschide o sucursalã la
Bucureşti, datoritã nivelului mare de investiţii. Reprezentanţa bãncii va include
reprezentanţi ai BEI şi JASPERS.

14
 După aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit acţionar al băncii, urmând
a avea un reprezentant în Consiliul Guvernatorilor şi un număr adecvat de membri în
Consiliul Director. România contribuie la capitalul subscris al BEI cu 42,3 milioane Euro.

Principalul rol al băncii a fost de a sprijini pregătirea pentru aderarea României la

Uniunea Europeană prin acordarea de împrumuturi pentru finanţarea de proiecte în
sectoare importante precum transporturile, telecomunicaţiile, energia, utilităţile
municipale şi întreprinderile mici şi mijlocii. În România, portofoliul BEI cuprinde credite
acordate atât sectorului public, cât şi celui privat.

În perioada 1990 - 2005, valoarea împrumuturilor acordate de BEI în România pentru

proiecte legate de aderarea la Uniunea Europeană a atins nivelul de 4,3 miliarde dolari.
Acestea au vizat următoarele domenii:

• Transport (61% din totalul împrumuturilor)

• Mediu înconjurător, în special reconstrucţie în urma pagubelor produse de
inundaţii (15%)
• Sănătate şi educaţie (7%)

Pentru a accelera integrarea României în Uniunea Europeană şi a recupera decalajele

de dezvoltare în perioada post-aderare, BEI a avut în vedere o creştere a activităţii sale
de creditare, în special în acele domenii care sã determine creşterea competitivităţii
economiei româneşti.

Principalele proiecte de transport la care a contribuit şi BEI sunt:

• Reabilitarea căii ferate pe Coridorul pan – european IV (300 milioane Euro co-
finanţare alături de ISPA);
• Reabilitarea infrastructurii rutiere pe Coridorul pan – european VI (350 milioane
Euro);
• Construirea autostrăzii Cernavoda - Constanta (187,5 milioane Euro).

În domeniul mediului înconjurător, BEI va finanţa, alături de ISPA, instalaţia de

epurare a apei de la Glina. De asemenea, vor fi finanţate proiecte de infrastructură la
nivel local. 11

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a investit, în 2007, 350 de

milioane de euro în proiecte derulate în România, cu 50% mai mult decât în 2006.

BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un portofoliu

cumulat la sfârşitul anului 2007 în valoare de peste 3,6 miliarde euro (248 de proiecte
semnate cu România începând cu 1991). 70% din totalul investiţiilor au fost angajate în
sectorul privat. Pe lângă propria sa investiţie, BERD a ajutat la mobilizarea altor 6,2
miliarde euro, reprezentând co-investiţii în perioada 1991- 2007.

11
Activitatea BEI in Romania, Direcţia Politici UE, 23 iunie 2006, Ministerul Afacerilor Externe

15
 Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de
Administraţie ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reuşit să
îmbunătăţească practicile de conducere corporativă şi să extindă dialogul politic.
Portofoliul Băncii s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori
strategici, investiţii de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar şi
a infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicaţii şi a infrastructurii
municipale. Banca susţine activ dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin
promovarea investiţiilor în societăţi de leasing şi asigurare, precum şi în fonduri de
capital, pensii şi ipoteci.12

Pânã la sfarşitul anului 2007 România avea trimise spre aprobare un numãr de 84 de
proiecte iar pânã la jumãtatea anului 2008 acesta a crescut cu 10, proiectele trimise fiind
dupã cum urmeazã: în domeniul transporturilor un proiect, proiecte municipale în numãr
de 4 iar proiectele de mediu regãsindu-se într-un numãr de 5.

Din numãrul proiectelor trimise de cãtre statele membre, România deţine un procent
de 37% din totalul acestora. În numãrul total al proiectelor din domeniul transporturi, şi
anume 74, România deţine ponderea de 33%, din cele 17 proiecte municipale doar un
procent de 7% iar la mediu şi energie ţara noastrã acoperã 48% din numãrul proiectelor
trimise.

In luna februarie a anului 2008 situaţia proiectelor trimise de Romãnia arata în felul
urmãtor:

• Proiecte acceptate: 1
• Proiecte în curs de acceptare 0-25%: 27
• Proiecte în curs de acceptare 26-50%: 16
• Proiecte în curs de acceptare 51-75%: 2
• Proiecte în curs de acceptare 76-100%: 12
• Proiecte complete: 3
• Proiecte suspendate: 23
• Proiecte anulate: 0.

Din analiza statisticilor efectuate pânã la jumãtatea anului 2008 putem observa ca
România deţine majoritatea în ceea ce priveşte proiectele trimise spre acceptare
Comisiei Europene.

Strategia de ţară pentru România aferentă perioadei 2008-2009, document aflat în

derulare începând cu luna aprilie 2008, are în vedere investiţii în concordanţă cu
priorităţile şi nevoile de perspectivă ale economiei româneşti. Astfel, se preconizează
alocarea a aproximativ 40% din fonduri pentru investiţiile în sectorul privat autohton, a
35% pentru sectorul financiar, urmând ca restul să fie direcţionate către sectorul
energetic.

12
Relatia Romania-BERD, Directia Afaceri Economice, august 2008, pe site-ul www.mae.ro

16
Strategia propusă se axează pe următoarele direcţii prioritare:

• Sectorul privat – susţinerea întreprinderilor private autohtone, cu accent pe

întărirea competitivităţii şi pe sprijinirea accesului acestora pe pieţe externe, mai
ales cele din regiune;
• Sectorul energetic – continuarea investiţiilor în companii publice şi private al căror
obiect de activitate este producerea, transportul şi distribuţia de energie, cu un
accentul pe reabilitarea centralelor electrice. De asemenea, activitatea băncii va
urmări implementarea reformelor instituţionale şi ale reglementărilor în domeniu;
• Infrastructură – dezvoltarea infrastructurii naţionale (cu accent deosebit pe
infrastructura de transport) în vederea asigurării creşterii cooperării regionale şi a
comerţului pentru a putea beneficia la maxim de avantajele pieţei unice
europene. De asemenea, banca va continua implicarea în proiectele de
infrastructură municipală pentru asigurarea cofinanţării alături de fondurile
structurale disponibile din partea UE.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui şi la întărirea capacităţii

administrative a autorităţilor locale şi a administraţiei publice de a absorbi atât fondurile
de preaderare cât şi pe cele ulterioare aderării.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, finanţarea BERD urmează,

treptat, să scadă, având în vedere accesul la fondurile comunitare. România nu mai
este un stat dependent de BERD din punct de vedere al asistenţei financiare, ci, ca
toate tarile proaspăt intrate în UE, are o relaţie de parteneriat strategic cu instituţia, în
perspectiva momentului în care ţara noastră nu va mai implementa proiecte cu asistenţă
BERD pe teritoriul său, continuând să fie însă donator şi acţionar al instituţiei, moment
ulterior anului 2010. La momentul actual operaţiunile BERD se desfăşoară numai în
sectorul privat.

Noua perioadã de programe 2007 – 2013 va avea o puternicã componentã

urbanã. Noutatea va consta într-o abordare integratã, holisticã a diverselor
acţiuni, cum ar fi: dezvoltarea infrastructurii – îmbunãtãţirea mediului fizic
incluzând zonele industriale dezafectate/defavorizate, promovarea
antreprenoriatului şi a forţei de muncã locale, prezervarea moştenirii
culturale şi isorice, sprijinirea creativitãţii øi inovaflia în sprijinul dezvoltærii
durabile.

În perioada 2007 – 2013 vor funcţiona cele trei noi instrumente de

asistenţã financiarã JASPERS, JEREMIE şi JESSICA. Era necesarã schimbarea
filosofiei managementului de proiect prin creşterea accesului la împrumuturi,
fiindcã la nivelul Uniunii Europene s-a constatat existenţa unei lipse majore în
disponibilitatea de finanţare, în ceea ce priveşte capitalul de risc şi garanţiile
la împrumuturi pentru regiunile flinând de fostul Obiectiv I, incluzând zonele
defavorizate.13
13
Rãzvan Moceanu, “Jaspers, Jeremie şi Jessica – cele trei noi instrumente financiare pentru absorbţia fondurilor
comunitare”, revista Euroconsultanţa, nr 2, februarie 2007

17
 BIBLIOGRAFIE

1. “Programe regionale de management şi dezvoltare” note de curs, Diana Hangiu,

Iasi 2006
2. “Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013”, Uniunea Generală a
Industriaşilor din România - UGIR – 1903, decembrie 2006
3. “Jaspers, Jeremie şi Jessica – cele trei noi instrumente financiare pentru
absorbţia fondurilor comunitare”, Rãzvan Moceanu, revista Euroconsultanţa, nr 2,
februarie 2007
4. “Activitatea BEI în Romania”, Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Politici UE, 23
iunie 2006

18
5. “How Jaspers works”, pe site-ul www.www.ec.europa.eu/regional_policy vizitat în
data de 22.10.2008
6. “Jaspers: Method of Operation”, pe site-ul
www.www.ec.europa.eu/regional_policy vizitat în data de 22.12.2008
7. “Jeremie , Directorate General for Regional Policy , Regio-D3, Financial
Engineering”, pe site-ul www.ec.europa.eu vizitat în data de 22.10.2008
8. “How Jessica works”, pe site-ul www.ec.europa.eu vizitat în data de 22.10.2008
9. Relatia Romania-BERD, Directia Afaceri Economice, august 2008, pe site-ul
www.mae.ro vizitat în data de 1.12.2008

19