Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Digestia 'Incepe 'Indatii Ce Miincarea Ajunge 'In

Digestia 'Incepe 'Indatii Ce Miincarea Ajunge 'In

Ratings: (0)|Views: 33 |Likes:
Published by lorileta

More info:

Published by: lorileta on Feb 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/27/2012

pdf

text

original

 
~TUBUL DIGESTIV
Digestia 'incepe 'indatii cemiincarea ajunge 'in gurii.Hrana este tranbsformatii 'incombustibil ce asigurii energiecorpului.
Cele douiJ roluriprincipale ale tubuluidigestiv sunt:digerarea alimentelor~i fndepiJrtareasubstanfelorneasimilate deorganism.Gura
~~i
Glande salivareEsofagSfincter cardicezica biliaraSfincterFicatStomac
Ansele
O Aparatuldigestiv intra infunc,iune deja laprima imbucatura,pentru caorganismul sautilizeze cat maieficient tot ceea ceconsumam.
Duoden
~
Intestin gros(colon)Valva ileocecala
~
Cec (caecum)
~
Digestia are loc Intr-un conduct lung de 9m, In tubul digestiv care Incepe cu
cavitatea bucalil -pe aici intril hrana -~i se terminil cu rectul -pe aici seIndepilrteazil substantele neasimilate,remanente. Portiunile principale sunt:cavitatea bucalil, faringele, esofagul, stomacul~i intestinele, In procesul digestiei fiecareavand rolullui specific.jn timp ce hrana parcurge tubul digestiv -acesta poate dura o zi sau chiar rnai mult -seamestecil pe parcurs cu diferite enzime (subs-tante produse de celule vii, avand rol de a acce-lera anumite reactii chimice) iar acestea des-compun substantele nutritive. Organismul poateutiliza hrana doar dupa descompunerea acesteia.inceputul procesuluiPrima portiune a tubului digestiv este cavi-tatea bucalil, gura. Cu toate cil hrana stil aicifoarte putin, are loc unul dintre cele maiimportante subprocese ale digestiei: aiciIncepe descompunerea moleculelor mari Inmolecule mai mici, dizolvabile.Buzele au mai multe roluri, primul fiindintroducerea rnancilrii cu pierderi minime Incavitatea bucalil. Deoarece In pielea de pebuze se gilsesc foarte multe\ fibre, terminatiinervoase, acestea sesizeazil foarte bine, exact,
Rect
Canal analAnus
~7
 
DIGESTIA
UvulaPalatul dur
lucoza ~i maltoza, respectiv lizozina caredezintegreazabacteriile. Anumite componenteale alimentelor sunt dizolvate ~i de apa. Tottimpul exist:l in gura o anumit:l cantitate desaliva pentru ca din1;ii~i o!?rajii sa nu se freceintre ele in timpul vorbirii. In momentul in carezarim mancarea,sim1;immirosul ei sau doar oamintim in gand dintr-o clipa in alta cre~tedebitul secre1;ieie saliva.Dupa ce am mestecatbine mancarea~i enzimele, ermen1;ii in saliva
V31ul
marimea, compozitia, temperatura imbuca-turii. Ajungand in gura, brana este mestecatatemeinic, adica este far;1mitata in bucatele maimici. In acest proces se contracta ~i se extindmu~cbii buzelor ~i ai fetei, astfel limba poateamesteca mai u~or mancarea in gur:l, aceastaneputand aluneca afar:l din mi~carea sfar;1-matoare a maxilarelor.A Sfaramatul ~i mu~catulIn consumar.ea alimentelor un rol important ilau ~i dintii. In partea din fata opt incisivi, cuarcadele dentare pblice, mu~ca din mancare(patru in dantura superioar:l, patru in ceainferioara); cei patru canini (cate unul inpartea superioar:l ~i inferioar:l, pe ambelelaturi) .functioneaza ca ni~te dinti sfa~ietori, infInal rolul celor opt premolari ~i al celor doi-sprezece molari este sfacimarea branei.In urma sfaramarii cre~te suprafata hranei;enzimele din saliva pot incepe descompunere~moleculelor mari ale substantelor nutritive inmolecule mai mici. Saliva este secretata de treiperechi de glande salivare ~i din acestea sevarsa in cavitatea bucal;l. Aceasta secretievascoas;l este alcatuita in propot1ie de 9SO/o inapa ~i contine multe enzime importante, printrecare bidrocarburi complexe (amidon), amilazacare transforma amidonul din alimente inSaliva ajunge ;n gura Imagine cu vederepr;n canalele de din fata (jos). Putemevacuare ale sa-1 observam dacaglandelor salivare. stam cu fata catreOrif;c;;le acestora se ogl;nda, cu. guraafla pe partea deschisa. Structur;le;nterioara super;oara. mai profunde alerespect;v cavitati; bucale se pot;nfer;oara a vedea ;n imagineaobrazului. din dreapta.GLANDELE SALIV ARE
Limbaductului sublingual
mentelor In c;Iile respiratorii. Laringele(larynx) se ridic;I, atinge cartilajul aflat In spa-tele limbii, epiglot;l (epiglottis) blocand intra-rea c;Iilor respiratorii.. In acela~i moment orifi-ciul posterior al cavit;Itii nazale este blocat;I dev;Ilul palatin. intre timp limba cu ajutorul altormu~chi ai gatului, asemenea unei pompe elas-tice de cauciuc, Impinge In spate 1mbuc;Itura,dup;I care cu o ultim;I 1mpingere putemic;I 11proiecteaz;I In esofag. Dac;I totu~i ajunge obuc;Itic;I din aliment In c;Iile respiratorii1ncepem s;I tu~im, pentru ca buc;Iticarespectiv;I s;I ajung;I 1napoi In cavitatea bucal;I.Inghititura pome~te cu o mi~care voit;I,con~tient;I, dar din momentul In care1mbuc;Itura este dirijat;I de limb;I ~i mu~chiiau Inceput descompunerea substantelor nutri-tive, limba formeaza un bol, a bil;l rhicut;!, carepoate fi Inghitit;I dintr-o dat;I. imbuc;ltura aco-perit;I de saliv;l este Impit1s;l in partea poste-rioarn a cavit;Itii bucale, de acolo este dirijat;Ic;ltre faringe, care nu este altceva decit organulmusculos ~i membranos situat Intre cavitateabucal;l ~i esofag, locul de Incruci~are a c;liirespiratorii cu cea digestiv;l. Din faringealimentul ajunge In esofagul care Incepe pe larhijlocul gatului. Acest organ face leg;ltura Intrecavitatea bucal;l ~i stomac.in faringe esofagul se Incruci~eaz;l cu c;lilerespiratorii. in timpul inghitirii respiratia esteblocat;I pentru a impiedica p;ltrunderea ali-
mucoasa ale glandelor'58
 
rnman mai mult timp in stomac decat in eso-fag. Stomacul este un sac in forrrul de J.asem~rotor cu cimpoiul, ~i se imparte in treip~rti functionale: gura stomacului. frecventnumit ~r cardia. fundul stomacului sau fornixul(fundus). ~i portiunea terminal~ (pylorus).Aceste p~rti se deosebescdestul de mult intreele ~i produc sucuri gastrice diferite. Stomaculare un strat musculos putemic pentru a puteaf~mita ~i amesteca~i buc~telele de alimentemai dure cu sucul gastric. care apoi le vadescompune chimic. Incitatiile motorii suntvehiculate prin intermediul aparatului nervos,sunt controlate mai ales de nervul vag (n~rvus,
Dinfii no~tri mu~co,sfil~ie, macino.Sforilmo alimentele,astfel acestora lecre~te suprafafa,pentru ca saliva sopoato fncepedigerarea.Danturasuperioara.Incisivi.Canin.Premolari.Molari
Danturainferioara
MI$CAREA PERISTALTICA
Ingustare
Dilatare
Moncarea digeratopartial nu estemi~cato In intestin deforta gravitafionalo cide mi~careaperistaltico aintestinului.
Chimul provoaca undaperistalticaChim
vagus), care are o aqiune excito-motorie ~isecretoare. Continutul stomacului -chimul -ajunge sub f9~ de pasta in intestin.Stomacul este singurul organ care produceun acid puternic in cantitate mai mare. Unadintre secretiile sale este acidul clorhidric careajuta la descompunerea proteinelor, respectivla sterilizarea alimentelor, la dezintegrareabacteriilor. Absenta sa cauzeaz~ o digestielene~~ (dysepsie), supraproductia ins~ atragedup~ sine boli ulceroase, acestea constand inarderea chimic~ a unor zone din peretelestomacului (a duodenului sau a esofaguluO.Principala cauz~ a acestor boli esteproducerea acidului in cantit~ti necores-punz~toare in momente nepotrivite.Digestia proteinelorUn rol primordial al st9macului este incepereadigernrii proteinelor. Indepline~te in primulclnd acest rol prin producerea de cltre celuledin fundul stomacului a unei enzime, care des-compune proteinele, numita pepsina. Pepsinaincepe s~ rup~ lanturile de molecule lungi deproteine din alimente in lanturi de aminoacizii (polipeptide) mai scurte. Acest proces incepe in! stomac, dar se tennina doar in intestin.~ Dac~ pepsina digern proteinele, cum de nu,1 digern ~i peretele stomacului? C~ci se ~tie cl: peretele stomacului se compune in mare parte! din proteine. Explicatia poate fi c~ pepsina este: o preenzima inactiv~ -inc~ nefunctionala -I ~ secretandu-se in celulele stomacului sub fo~, (secunde) I ~ de pepsinogerul, pentru a nu fi digerate chiarcelulele producatore. Pepsinogenul se transfor-O For1a gravita1io- ma in pepsina activ~ doar intr-un mediu denala nu are un efect acid clorhidric, deci doar in momentul in careconsiderabil asupra deja s-a amestecat cu sucul digestiv. Celuleleparcursului alimente- care alcltuiesc peretele stomacului sunt prote-lor prin tubul diges- jate cu un strat de mucoasa,. care impiedicativ. Insa in spa1iul realizarea contactului direct dintre sucul gastriccosmic trebuie avut ~i celulele peretelui stomacului. Pepsina ~igrija ca mancarea sa acidul clorhidric pot cauza ulcer pe peretelenu zboare din fa1a stomacului doar dacl acest strat de mucoasa aastronautului, inainte fost vatamat.ca acesta sa apuce Producerea sucului gastric este controlata insa mu~te din ea. p~rte de nervi ~i in parte de hormoni. Produce-
obrazului la baza imbii, devine reflex, nu maipoate fi influentat:I voit. In esofag bolul estepurtat in jos de undele de contractie a mu~-chilor din peretele esofagului, mi~care numit~mi$care peristaltic~; forta gravitational~ avandun rol neglijabil, astfel ne putem hraninestingherit ~i stand pe cap sau in spatiulcosmic, in stare de imponderabilitate. Hranaeste purtat~ mai departe in celelalte p~rti aletubului digestiv tot de ri1i~carea eristaltic~.Ecluze in canalEsofagul este o conduct:I musculo-membra-noas~ ale c~rei capete sunt inchise de ni~teinele musculoase. Orifici1le nazofaringian ~ilaringian se deschid cand bolul este proiectatdin faringe in esofag, dup~ care se inchid dinnou, iar bolul este condus mai jos princontractiile musculaturii esofagului, de mi~c~-rile peristaltice. Inaintarea hranei este ajutat:I~i de secretiamucoas~a glandelor esofagiene.Ajungerea hranei in stomac este controlat:Ide orificiul cardic. Aici, in stomac, presiuneaeste mai mare decat in esofag, pentru ca s~ajung~ continutul esofagului in stomac iarcontinutu1 stomacului s~ nu se reverse clndorificiul cardic se deschide.o parte din mu~chiinetezi ai esofagului trebuie s~ se contracte. nacest fel presiunea de la cap~tul inferior alesofagului poate cre~te suficient. Orificiulcardic se deschide, da voie bolului s~ intre instomac. apoi se inchide din nou. Alimentele
59

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->