Tema 1

Raritatea resurselor – Nevoi nelimitate – Alegere

Indicaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii argumentând

răspunsul:

1. Faptul că nevoile sunt insuficiente în raport cu resursele explică

necesitatea alegerii în desfăşurarea oricărei activităţi economice.
2. Costul de oportunitate reprezintă costul unei alternative la care se
renunţă în favoarea alteia.
3. Frontiera posibilităţilor de producţie reprezintă combinaţii de două
bunuri pe care o economie le poate produce utilizând integral şi cu
deplină eficienţă resursele de care dispune.
4. Costul de oportunitate se măsoară pe panta dreptei tangentă într-un
punct la curba posibilităţilor de producţie.
5. Costul de oportunitate al deplasării unei economii dintr-un punct
aflat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie într-un punct
aflat pe frontieră este mai mare decât acela al deplasării economiei
între două puncte aflate pe frontieră.
6. Pe măsură ce se renunţă din ce în ce mai mult la producerea unui bun
este posibil să se producă mai mult din celălalt bun.
7. Atunci când face o alegere individul sacrifică doar cea mai bună
alternativă la care renunţă în favoarea alteia.
8. Frontiera posibilităţilor de producţie se prezintă sub forma unei
curbe concave cu pantă negativă descrescătoare.
9. Alegerea individului sub constrângerea impusă de raritatea
resurselor explică existenţa costului de oportunitate.
10. Noţiunea de raritate trebuie interpretată întotdeauna în raport de
intensitatea nevoii resimţite.
11. Una dintre premisele trasării şi existenţei curbei posibilităţilor de
producţie este variabilitatea şi continua modificare a resurselor.
12. Frontiera posibilităţilor de producţie se întemeiază pe conceptele de
raritate, alegere şi cost de oportunitate.
13. O curbă a posibilităţilor de producţie cu alură convexă faţă de
origine este foarte posibilă în contextul adâncirii tensiunii dintre
nevoi şi resurse.
14. De-a lungul unei curbe a posibilităţilor de producţie panta devine din
ce în ce mai abruptă reflectând un cost de oportunitate crescător.
 15. Pe măsură ce resursele sunt utilizate mai eficient sau se diversifică şi
sporesc este posibilă deplasarea frontierei posibilităţilor de producţie
la dreapta.
16. Când există resurse inactive frontiera posibilităţilor de producţie se
deplasează spre stânga.

Teste grilă şi probleme

1. Una din afirmaţiile de mai jos caracterizează în mod corect resursele:
a. resursele sunt insuficiente numai pentru cei care nu le deţin;
b. indiferent de caracterul lor resursele trebuie interpretate ca fiind
limitate în raport cu nevoile pe care trebuie să le satisfacă;
c. anumite resurse sunt abundente în raport cu nevoile exprimate pe
seama lor;
d. datorită progresului ştiinţific va putea fi eliminată tensiunea
nevoi-resurse.
2. Existenţa tensiunii nevoi – resurse îl determină pe individ:
a. să facă risipă pentru că oricum resursele sunt insuficiente;
b. să renunţe să mai consume bunuri pentru producerea cărora se
folosesc resurse rare şi să se orienteze către bunuri care se obţin
cu resurse abundente;
c. să consume doar bunuri pe care le oferă natura;
d. să aleagă în condiţiile constrângerilor existente.
3. Care dintre elementele de mai jos reflectă sacrificii generate de
alegerea dumneavoastră de a fi studenţi?
a. diploma de bacalaureat;
b. veniturile pe care le-aţi fi putut obţine dacă v-aţi fi angajat după
absolvirea liceului;
c. sumele de bani pe care le plătiţi pentru taxă, achiziţia de cursuri,
consumabile etc.;
d. timpul pe care îl veţi petrece ca studenţi.
4. Existenţa costului de oportunitate în ştiinţa economică este explicată
prin:
a. inconsecvenţa individului care îl determină să facă tot timpul
alegeri;
b. proprietatea privată;
c. insuficienţa resurselor în raport cu nevoile;
d. progresul ştiinţific.
5. Dacă pentru o economie care produce două bunuri are loc o
deplasare la dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie atunci:
a. se consumă mai puţin din cele două bunuri;
b. se consumă mai mult dintr-un bun şi mai puţin din celălalt bun;
c. au apărut resurse şi tehnologii noi care permit creşterea producţiei
din ambele bunuri;
d. resursele deja existente sunt utilizate integral şi eficient.

6. Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le

producă la un moment dat utilizând integral şi eficient resursele de
care dispune este:
a. funcţia de producţie;
b. curba posibilităţilor de producţie;
c. curba de indiferenţă;
d. linia bugetului.
7. Pe baza graficelor de mai jos analizaţi următoarele elemente:
a. semnul pantei;
b. evoluţia acesteia de-a lungul curbei;
c. relaţia pantei cu modificarea variabilei independente.

Y Y

X X

8. Să presupunem că deţineţi suma de 10 mil. lei şi că alternativa cea

mai bună de utilizare a ei este aceea de a o depune la bancă cu o rată
a dobânzii de 13%. Precizaţi care este costul de oportunitate asociat
deciziei de a cheltui banii pentru un weekend la munte cu prietenii.
9. Frontiera posibilităţilor de producţie pentru o economie care produce
două bunuri scoate în evidenţă una din următoarele situaţii:
a. în oricare punct de pe frontieră economia produce maximum din
fiecare bun;
 b. economia ar putea produce mai mult din ambele bunuri, costul de
oportunitate fiind constant;
c. economia ar putea produce mai mult dintr-un bun doar dacă se
renunţă într-o anumită măsură la producerea celuilalt bun, costul
de oportunitate fiind crescător;
d. ar putea fi aleasă o combinaţie din cele două bunuri situată în
interiorul frontierei obţinându-se maximum de efect cu resurse
puţine.
10. Una dintre afirmaţiile următoare descrie corect graficul alăturat:
Y
a. curba este concavă, panta este pozitivă
şi descrescătoare;
b. curba este convexă, panta este pozitivă
şi descrescătoare
c. curba este convexă, panta este negativă
şi crescătoare;
d. curba este concavă, panta este negativă
şi crescătoare. X

11. O economie poate produce televizoare şi calculatoare în următoarele

variante:
Variante
A B C D
Produse
Televizoare 0 24 32 40
Calculatoare 80 56 40 0

a. reprezentati grafic FPP;

b. determinati costul oportun al primelor 32 de televizoare şi pe cel al
primelor 40 de calculatoare;
c. care este costul de oportunitate al deplasării economiei din punctul B
în punctul C? Dar din punctul C în punctul A?
12. O firmă poate produce două bunuri X şi Y în următoarele variante:

A B C D
X 0 18
Y 60 42 30 0

Ştiind că CoB-C=2 şi că CoD-C=1/5, completaţi spaţiile libere din tabel.

13. În cazul în care preţul unei unităţi din bunul X este PX=20 u.m., iar
preţul unei unităţi din bunul Y este PY=10 u.m., atunci calculaţi
costul de oportunitate al unei cantităţi de 10X.

14. O firmă poate produce două bunuri X şi Y în următoarele variante:

A B C D
X 0 54 72
Y 180 90 0

Dacă CoC-B=1/2 şi COC-D=5, atunci completaţi spaţiile libere din tabel.

15. În situaţia în care costul de oportunitate al unei cantităţi de 20Y este

Co20Y=25X, iar preţul unei unităţi din bunul Y este PY=25 u.m.,
atunci calculaţi preţul unei unităţi din bunul X.