Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
56Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Fişă biobibliografică - M. Eminescu

Fişă biobibliografică - M. Eminescu

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 9,201|Likes:
Published by alecsxtreme
the Best
the Best

More info:

Published by: alecsxtreme on Mar 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2015

pdf

text

original

 
Fişă biobibliograficăMihai Eminescu
Mediul familiar 
Anul probabil al naşterii lui Petrea Eminovici, ţăran din satul Călineşti, lângăSuceava (Bucovina), cel mai vechi dintre Eminovicii atestaţi în acteoficiale.Strabunic al poetului.În anul 1780 se naşte Vasile Eminovici, singurul fecior al lui al PetreaEminocvici şi soţiei sale Agafia.Şi el ţăran, muncitor de pământ.Avea şi darulcântării.E bunicul poetului.
 
La 10 februarie 1812 se naşte Gheorghe Eminovici, fiu allui Vasile Eminovici şi al soţiei acestuia, Ioana.Este tatăl poetului.S-a rupt de mediulsatului natal şi s-a stabilit in Moldova.Ca apoi 4 ani mai târziu se va naşte mama saRaluca Juraşcu, fiica stonicului Juraşcu din Joldeşti.1840 La 28 iunie, Gheorghe Eminovici se căsătoreşte cu Raluca Juraşcu.Înanul 1841 la 12 mai Gheorghe Eminovici, slujer, fu ridicat la rangul de caminar.Înacest an se naşte Serban, primul copil al soţilor Eminovici. La numai 2 ani diferenţăpe data de 2 februarie se va nasşte al doilea fiu Niculae(Nicu ). Între anii 1844-1848 se vor mai naşte încă patru copii:George(Iorgu), Ruxandra, Ilie, Maria.La 15 ianuarie 1850 se naşte al şaptelea copil Mihail (Mihai cum i se spunea înfamilie ) în Botoşani mai exact satul Ipoteşti; după el s-au mai născut încă patru:Aglaia, Harieta, Matei şi Vasile.
Studii 
Între anii 1857-1859 frecventează şcoala la Cernăuţi şi îşi petrece verile laIpoteşti în mijlocul naturii.În 1860 şi 1863 este elev la Ober Gymnasium din Cernăuţi unde îl areprofesor pe Aron Pumnul.În toamna anului 1869 Mihai Eminescu merge la Viena, pentru studiiuniversitare. In capitala Austriei, unde rămâne până 1872 poetul studiază literaturaşi filozofia.După înca doi ani de studii la Berlin (1872-1874), Eminescu se reîntoarce în ţara, laIaşi.Facultatea de filozofie ca student extraordinar, auditor, lipsindu-ibacalaureatul, face cunoştinţă cu Slavici.
 
Debutul 
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuariemoare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură,"Lacramioarele învăţăceilor gimnazişti" , în care apare şi poezia "La mormântul luiAron Pumnul" semnată M.Eminoviciu. La 25 februarie/9 martie pe stil nou debutează în revista "Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia "De-aş avea". Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţimembri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în "Familia" înca 5 poezii
.
Preocupări în plan social 
A fost om politic, naţionalist şi gazetar tradiţionalist. Activitatea de jurnalist politica luiMihai Eminescus-a desfăşurat în principal, timp de şase ani (1887-1883), la cotidianul
, organul oficial alPartiduluiConservator, unde în1880şi1881a fost redactor şef. Convingerile sale erau în acord cu cele ale conservatorilor şi în special cu ale fracţiunii junimiste,condusădeP.P. CarpşiTitu Maiorescu.Totuşi, în articolele sale şi-a exprimat părerile proprii, care nu corespundeau întotdeauna liniei oficiale a partidului, ceea ce aprovocat proteste şi nemulţumiri din partea unor conservatori. Datorită implicăriisale afective în evenimentele politice şi datorită conştinciozităţii sale în îndeplinireaobligaţiilor de redactor, oboseala şi dezamăgirile acumulate în cei şase ani au avut ocontribuţie importantă la declanşarea crizei maniaco-depresive din iunie1883.Perioada istorică în care Eminescu şi-a desfăşurat activitatea este cea aRăzboiuluide Independenţăşi a măsurilor luate pentru recunoaşterea de către puterileeuropene a independenţei şi a proclamăriiregatului. Multe dintre părerile pe carele-a exprimat Eminescu despre aceste evenimente şi despre protagoniştii lor nucorespund cu opiniile consacrate ale istoricilor.O comparaţie întreprincipiile liberaleşi celeconservatoare, aşa cum le concepeaEminescu, găsim în articolul din1 aprilie 1882. El considera că liberalii priveaustatulîntr-o „manieră mecanică”, ca pe un mecanism „cu resorturi moarte acărui activitate şi repaos se regulează după legile staticii şi ale dinamicii”. De aceeaei nu respectau tradiţiile, pe care le considerau nişte prejudecăţi, şi credeau că potsă inventeze după bunul lor plac legi noi sau să importe legi „traduse de pe textestrăine, supte din deget”. Pentru liberali scopuleconomiei politiceera producţia,
 
ceea ce făcea ca omul să fie redus „la rolul unui şurub de maşină”. Prin aceastăabordare simplistă se ajungea ca statul să fie privit ca „un mijloc de-a face avere,de-a-şi câştiga nume, de-a ajunge la ranguri şi la demnităţi”.Eminescu avea o statura publica impresionanta si era perceput drept un cap alconservatorismului dar si al luptei pentru unitate nationala, coordonata ulteriorprintr-o intreaga retea de societati studentesti din orase centre universitare dincuprinsul monarhiei Austro-Ungare. S-a creat un fel de
network 
care avea caobiectiv direct lupta pentru unitatea politica a romanilor. Pe langa ,,SocietateaCarpatii”, au mai aparut la Budapesta Societatea “Petru Maior”, la Viena “Romania juna”, la Cernauti “Junimea”,”Dacia”, “Bucovina si Moldova”, in Transilvaniasocietatea “Astra” si, in vechea Romanie, “Liga pentru unitatea culturala a tuturorromanilor in vechea Romanie”, care avea filiale inculsiv la Paris. Toate acesteorganizatii se aflau in obiectivul serviciilor secrete ale Rusiei tariste si Austro-Ungariei, fiind intens infiltrate si supravegheate. Colectia arhivelor politice vienezecuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatealui Eminescu , considerat un lider primejdios.Eminescu a respins categoric recurgerea de catre marile puteri la asa-zisul“echilibru prin compensatii teritoriale”, facand referiri, in mod special, cu privire lasituatia Olteniei, Bucovinei, Basarabiei, Dobrogei, Insulei Serpilor, Venetiei,Piemontului, Bosniei, Hertegovinei, Ciprului s.a.Protestul sau, in cazul compensarii de catre Rusia a celor trei judete basarabene sidespagubirilor de razboi prin atribuirea Dobrogei Romaniei, semnifica o avertizareasupra riscului pierderii legitimitatii istorice a teritoriului romanesc cedat si,totodata, un apel la combaterea practicii, situate in afara dreptului international,care constituia in fapt compensarea unui teritoriu romanesc cu alt teritoriuromanesc. Pozitia lui Eminescu in aceasta privinta se apropie, pana la identificare, cuaceea exprimata de primul-ministru I.C. Bratianu si de ministrul de Externe M.Kogalniceanu. Insistenta cu care a sustinut cauza romaneasca in problema Basarabieia fost de-a dreptul iritanta nu numai pentru Rusia, ci si pentru guvernul de laBucuresti. In perioada 20 ianuarie 1878 30 aprilie 1878 a publicat, in Timpul, 16articole si un studiu compus din sase capitole cu referire la provincie, acuzand Rusiaca proceda neloial, contrar angajamentului asumat cu ocazia semnarii Conventiei cuRomania.
Opera
Opera poetică a lui Mihai Eminescu. Alături de volumele cuprinzând traduceri dinlimbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au ediţiile cuversuri (antume şi postume).

Activity (56)

You've already reviewed this. Edit your review.
Adina Gabriela liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Ioana Oana liked this
Mihai Manea added this note
hahahahahahahaha=))
Alex Maria liked this
Viviana Andreea liked this
Bagi Alexandru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->