Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Specializarea Asistenta SocialaCursul de pedagogie socialaAnul II, semestrul II, 2007-2008Tema 6. Problematica psihopedagogică a grupului şcolarStructura
Grupul scolar ca grup socialRolurile profesorului (educatorului)Dimensiuni ale managementului grupului scolar Management si disciplina in grupul scolar Educatorul si conduitele problemă ale copiilor (elevilor)
6.1 Grupul scolar ca grup socialGrupul social (primar)
este definit in esenta (Neculau si Boncu, 1998) ca un grup uman aicarui membri au
aceleasi valori, scopuri si standarde de comportament
si in care sunt posibilecontacte interpersonale (
interactiuni directe
) frecvente, in care exista exista
interdependente
intremembri.Un grup scolar (o clasa scolara) se defineste prin
comunitatea scopurilor (obiectivelor),
comunitate care genereaza relatii de
interdependenta intre membrii acestui grup
(Cerghit, 2002)
.
Interdependenta genereaza la randul ei
energii comune si individuale sporite
, deoarecefavorizeaza intercomunicarea si cooperarea.Aceste energii se pot utiliza dupa autorul citat mai sus in doua directii:- de progres, pentru a-si atinge scopurile – energie de proces;- de mentinere a coeziunii necesare, de reglare a actiunilor proprii – energie de conservare.Clasa scolara ca grup social este ‚
un ansamblu de indivizi constituit istoric, intre care existadiverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate
’ (Mielu Zlate).
Caracteristici ale clasei ca grup social
(Iucu, 2006):- intinderea clasei – numarul de copii (elevi) care compun grupul scolar;- interactiunea membrilor clasei – interactiunile directe, nemijlocite si multivariate;- scopurile – pe diferite termene (scurt, mediu, lung) – pot deveni motorul dezvoltariigrupului pe perioada scolaritatii; importanta obiectivelor scolare ca si a celor social-afective...- structura grupului clasei:- ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal si- ca ierarhie interna, a grupului- compozitia si organizarea – rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici alegrupului; este definitoriu din aceasta perspectiva gradul de omogenitate sau eterogenitate al clasei- alti parametri de analiza:- sintalitatea – personalitatea grupului;- problematica liderilor (se vorbeste in sociopedagogie de un lider formal si unulinformal).
Functii ale grupului social-clasa
- integrarea sociala –
jocul de status-uri si roluri din cadrul grupului au valente importantede socializare;
1
- de securitate si securizare –
relatiile armonioase din grup conduc la stima de sine ridicata,la dorinta de a coopera intre membri la cresterea nivelului de incredere, siguranta si aspiratie;-
de reglementare a relatiilor din interiorul grupului –
grupul are forta ca prin reactiile salede a recompensa sau sanctiona comportamentele membrilor sai;-
de reglementare a relatiilor intraindividuale –
contribuie la construirea identitatii de sine afiecarui membru, prin raportare la grup.
Structura informatiei sociale in grupul scolar
Yona Friedman (apud Iucu, 2006) a criticat iluzia comunicarii globale la nivelul grupului, precizand urmatoarele concepte in acest context:-
valenta
– reprezinta numarul de indivizi cu care un individ dat (membru al grupului) poatecomunica direct intr-un timp dat, fie la receptare fie la emisie;
- capacitatea de transmitere –
este definita prin pierderea de informatie in momentul in careun mesaj tranziteaza un individ.Din perspectiva informationala Friedman prezinta grupurile ca fiind de doua tipuri, in functiede
bilantul informational (balanta influentelor) – al unui individ
– diferenta influentelor primite sicele exercitate; influenta este definita de Friedman ca
‚rezultanta a unui schimb informational intreunul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti’
(Iucu, 2006, pg.247).Cele doua tipuri de grupuri sunt:a)cel egalitar – atunci cand bilantul informational este egal pentru toti membrii grupului; b)cel ierarhizat – daca bilantul este diferit.‚Nici un grup egalitar compus din fiinte umane nu poate avea mai mult de 16 membri’(idem).
Tipuri de organizare in grupul scolar (de tip clasa)
a)
Frontal
– activitatea cu grupul intreg (clasa) pleaca de la perspectiva ca toti copiii(elevii) sunt egali intre ei.
b)
Grupal
– presupune organizarea a cel putin doua echipe (grupuri) in interiorul grupuluimare (clasa); se pot organiza doua feluri de grupuri:- omogen – grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare comune;- eterogen – grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare diferentiate;Din perspectiva pedagogica se recomanda un echilibru intre cele doua grupuri. Celomogen poate fi uneori mai util in invatarea teoretica, cel eterogen in cea sociala...Problema omogentitatii sau eterogenitatii ngrupului se pune desigur si la nivelul grupuluieducational mare (clasa), cu avantaje si dezavantaje pentru fiecare forma de organizare.Recent se face o critica tot mai puternica a grupelor omogene pe criteriul capacităţiiintelectuale. Aceasta critica a grupărilor şcolare omogene (vezi
clase speciale
pentru copii cuaptitudini sau pentru cei care invata mai greu) este sintetizată de Eggen si Kauchak (1992), citaţi şide Golu P. şi I., (2003) în felul următor:
Problema Descrierea
Probleme logistice cugruparea intra-clasăGrupările necesită lecţii şi sarcini şcolare diferite. Monitorizarea munciiindependente este dificilă. Nivelul de potrivire al sarcinilor cu abilităţiletrebuie ajustat perfect. Posibilitatea conduitei de
iesire din sarcina
creste.Probleme de plasare(orientare) şcolarăExistă potenţial pentru
orientări şcolare inadecvate
, iar această orientaretinde sa devină permanentă.Efecte afective Grupurile cu rezultate şcolare scăzute sunt
stigmatizate
. Ocaziile elevilor de
2
negative asupra elevilora-şi dezvolta flexibilitatea socială sunt reduse.
Stima de sine şi motivaţiacopiilor din aceste grupuri sunt afectate.
Efecte cognitivenegative asupra elevilor Elevii din grupurile omogene pe criteriul capacităţii
realizează mai puţin înînvăţare decât cei din grupările heterogene
. Atunci când elevii sunt scoşidin grupurile omogene, se întâmplă adeseori ca realizările lor şcolare săcrească puternic.O soluţie moderată, de compromis, adesea mai viabilă în practica la clasă, dar numai atuncicând eterogenitatea clasei este atât de mare încât incomodează instruirea (celor mai mulţi), este
gruparea flexibilă - temporară, tranzitorie, parţială, şi mai ales deschisă, reversibilă
. Aceastaînseamnă de pildă că profesorul face această grupare la o materie (atât cât este necesar) dar nuextinde la toate, are în vedere mereu prevenirea unor efecte negative de genul celor de mai sus, iadecizii cu grijă (etică) şi profesionalism şi mai ales – deosebit de important - menţine flexibilitateagrupării (Golu P şi I, 2003). Criteriul flexibilităţii asociat cu cel al diversităţii ne conduce uşor lamaniera eterogenă a formării grupurilor, specifică mai ales învăţării prin cooperare.
c)
Individual
– presupune respectarea individualitatii copiilor, alegandu-se sarcini deinvatare corespunzatoare posibilitatilor fiecarui copil in parte.
Avantaje si dezavantaje ale activitatii in grupul scolar
(Cerghit, 2002)
A vantaje
Activitatea si viata de grup favorizeaza la toti membrii structurarea gandirii si a capacitatilor de cunoastere.
Interactiunile
, asa cum arata psihologul Jean Piaget joaca un rol important indezvoltarea
reversibilitatii operatiilor de gandire
.Discutiile din grup contribuie la rezolvarea conflictelor de tip socio-cognitiv), scot inevidenta subtilitati, nuante, solutii diferite la aceeasi problema; acestea pot conduce la unificari(consens) sau polarizari de opinie; pot fi temperate de asemenea excesele egoiste, individualiste.Grupul permite individului mai buna cunoastere proprie si in acelasi timp cunoastereaalteritatii – a celuilalt (a celorlalti) – deci are valente de
educatie interculturala
; se poate ameliora
imaginea de sine
– mecanism fundamental al personalitatii umane; se pot evita sau diminua moduride gandire si conduite de tipul stereotipurilor si prejudecatilor, care pot afecta negativ relatiileinterumane.
Modalitati de cultivare si protejare a stimei de sine in grupul scolar
alocarea de sarcini personalizate, care corespund capacităţii fiecăruia;
atragerea atenţiei mai mult asupra succeselor decât a nereuşitelor;
oferirea de muncă suplimentară, în mod încurajator, celor care au nevoie de a progresa;
sprijinirea copiilor (elevilor) să-şi înţeleagă erorile şi să profite de pe urma acestora;
evitarea comparaţiilor între copii (elevi), care pot afecta imaginea de sine;
alegerea cu multă grijă a modalităţii şi cuvintelor de critică – dacă este neapărat necesară -orientarea acesteia pe sarcina de lucru şi nu pe elev;
demonstrarea permanentă către fiecare copil (elev), chiar şi în situaţii de critică sau desancţionare, a unei atitudini pozitive – orice s-ar întâmpla, fiecare copil are parte de respectul şi preocuparea profesorului, a şcolii si comunitatii în general.
Supraestimarea şi subestimarea
trebuie să fie de asemenea în atenţia educatorilor, deoareceexistă o asociere semnificativă cu
problemele de comportament şi cu eşecul şcolar. Dezavantaje
Activitatile in grup, colective au si tendinte de uniformizare, de nivelare – pe principiulegalitarismului – toti copiii fiind tratati la fel; din punct de vedere al curriculumului utilizat si alevaluarii exista riscul de a se face referinta la un copil standard, artificial ; de aceea imbinarea
3
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
