Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
88Activity
P. 1
Violenta in familie - victima si abuzatorul

Violenta in familie - victima si abuzatorul

Ratings: (0)|Views: 3,221 |Likes:
Published by Madalina P.
Turliuc, M.N., Karner-Huţuleac, A., Dănilă, O. (2009), Violenţa în familie. Teorii, particularităţi şi intervenţii specifice, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi
Turliuc, M.N., Karner-Huţuleac, A., Dănilă, O. (2009), Violenţa în familie. Teorii, particularităţi şi intervenţii specifice, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi

More info:

Published by: Madalina P. on Mar 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

 
1.Particularităţile agresorilor bărbaţi
Pe măsură ce fenomenul violenţei domestice a căpătat amploare, cercetătorii dindiverse domenii s-au văzut nevoiţi să studieze sistematic acest fenomen. În mod natural s-a pus problema cauzelor – de ce se petrec asemenea acte; mai apoi s-a pus problemacontextului – când şi unde se petrec astfel de acte, cine este implicat. Capitolul de faţă îşi propune o retrospectivă a cercetărilor care, în contextul aceluiaşi demers de înţelegere, şi-au propus să afle
CINE
sunt cei care recurg la acte de violenţă domestică.
1.1. Abuzatorul, din perspectiva câtorva abordări teoretice
Corespunzător unei diversităţi de abordări teoretice a fenomenului violenţeidomestice în genere, într-o primă etapă ne propunem să trecem în revistă cercetări ce auidentificat liste de caracteristici ale agresorilor domestici, încercări de profiluri specifice,de particularităţi care aparent îi disting de populaţia non violentă.O primă perspectivă din prisma căreia ne propunem să discutăm cine este cel careabuzează de soţia sa, de copii, sau de alţi membri ai familiei extinse este cea
biologică 
.Teoriile biologice ale agresivităţii şi violenţei se focalizează pe originile genetice,congenitale sau organice ale comportamentului agresiv. În acest sens, cercetătorii adepţiai acestei abordări se interesează de neuropatologie, infecţii ale creierului sau alte boli ceafectează funcţionarea creierului, implusivitate, schimbări ce intervin în structura saufuncţionarea creierului ca urmare a unor traume sau unor factori endocrinologici.Cunningham şi colab. (1998) îi citează pe Gearan şi Rosenbaum ca fiind printre primii care subliniază legătura dintre agresivitate şi substratul biologic în contextulviolenţei domestice. Într-o serie de cercetări iniţiate spre sfârşitul anilor 80, începutulanilor 90, aceştia descoperă că mulţi dintre bărbaţii abuzivi prezintă un istoric de traumecraniene; pornind de la această corelaţie, ei extind spre o teorie cauzală prin caredisfuncţia creierului şi tulburarea neurologică aferentă, consecinţe ale unei traume,conduc la scăderea capacităţii de control a impulsului, distorsiuni ale judecăţii, dificultăţide comunicare şi hipersensibilitate la alcool. În plus, schimbările de comportament şi
 
 personalitate asociate cu asemenea traume ale creierului pot spori nivelul de stres dinsistemul familial ceea ce concurează la iniţierea actelor de violenţă. Cu limite evidente (oasemenea abordare absolvă agresorul de responsabilitatea actelor sale), abordarea rămâneîn atenţia cercetătorilor datorită nevoii de a elimina o astfel de ipoteză atunci când judecăm comportamentul unui agresor, sau de a stabili măsura în care comportamentelesale sunt explicate de o astfel de traumă.Expliciile neo-darwiniene (teorii evolioniste bazate pe gene) şi cele de psihologie evoluţionistă asupra agresivităţii masculine subliniază influenţa geneticuluiasupra comportamentului uman şi argumentează prin faptul că "interacţiunile noastresociale sunt influenţate de predispoziţii moştenite (adică tendinţe) de a acţiona înmodalităţi ce s-au doveditit adaptative în trecutul nostru ancestral" (Emlen, 1997 înCunningham şi colab, 1998, p. 5). Altfel spus, toate comportamentele noastre sunt produse ale unor mecanisme psihologice interne, dezvoltate prin selecţie naturală pentru aoferi soluţia la o problemă de adaptare. Input – ul (extern sau intern provenind de la altemecanisme) este operat prin folosirea unor reguli de decizie pentru a produce o formă deoutput, precum orice formă de activitate fiziologică sau comportament (Buss şiShackelford, 1997 în Cunningham şi colab, 1998).Din perspectiva acestor teorii, forţele evoluţioniste favorizează organismele caresunt capabile să se reproducă cu succes şi astfel să îşi transmită bagajul de gene. Ca oconsecinţă directă, bărbaţii vor încerca să câştige şi să îşi ţină aproape partenere tinere,fertile care pot da naştere unor urmaşi sănătoşi. Se sugerează că agresivitatea masculină şitendinţa de a atacare a partenerei este un comportament ce a evoluat ca şi tactică de amenţine fidelitatea sexuală a partenerei, asigurând astfel control reproductiv asupra partenerei şi evitarea creşterii unor urmaşi care să nu îi poarte genele. Rezultatele acesteasunt evident limitate de imposibilitatea de a replica cercetările iniţiate asupra animalelor într-un lot uman, dar valoarea lor de asemenea nu poate fi contestată de vreme ce suntidentificate legături consistente cu alte explicaţii argumentate (a se vedea ulterior rezultate privind gelozia agresorului masculin).O a doua perspectivă din prisma căreia ne propunem să discutăm cine este cel careabuzează de soţia sa, de copii, sau de alţi membri ai familiei extinse este cea
 sociologică 
.
 
Interesul a nenumăraţi cercetători s–a oprit de – a lungul timpului asupra legăturii dintre o
atitudine mai tolerantă a bărbaţilor asupra violenţei
în genere şi incidenţa episoadelor deviolenţă domestică îndreptată atât asupra soţiei, cât şi asupra altor membri ai familiei. Dece ar avea însă atitudinea un rol atât de covârşitor ? În evoluţia conceptului de atitudine,se remarcă o cristalizare a definirii acestuia astfel încât însuşi definiţii recente ne răspundla întrebarea anterioara: atitudinile se referă la „
evaluările noastre cu privire la oriceaspect posibil al lumii sociale, măsura în care avem reacţii favorabile sau nefavorabile faţă de probleme, idei, persoane, grupuri sociale sau alte elemente ale vieţii sociale
” (R.Baron şi D. Byrne, 2000) sau atitudinea reprezintă „poziţia unei persoane sau a unui grup
de
 
acceptare
sau
de respingere
cu o intensitate mai mare sau mai mică a obiectelor,fenomenelor, persoanelor, grupurilor sau instituţiilor”(Septimiu Chelcea, în Iluţ, 2004, p.43).O formă de asociere pozitivă între atitudinea faţă de violenţa domestică fizică şinonfizică şi apariţia violenţei în cadrul relaţiilor intime a fost pusă în evidenţă atât decercetători de orientare feministă, cât şi de cei de orientare socioculturală sau de ceiorientaţi spre teoria învăţării sociale. Stith şi Farley (1993) arată de pildă că gradul deaprobare a violenţei maritale este un factor important, alături de alţii precum stresulmarital şi egalitate de rol sexual, în procesul de mediere a episoadelor severe de violenţămaritală.Russel şi Hulson (1992) în încercarea de a explora cauzele violenţei domesticeconchid că cea mai importantă descoperirea a lor constă în faptul că "principalul motiv pentru care soţii sunt abuzivi este acela că ei cred că acest fapt este acceptabil" (din Kane2000); alţi factori precum violenţa experienţiată în cadrul familiei de origine, clasasocială de apartenenţă, puterea negociată la nivel de relaţie, statutul marital sau consumulde alcool joacă aşadar un rol mult mai puţin important faţă de atitudini. Această concluzieeste consistentă cu o observaţie anterioară a lui Stets şi Pirog - Good (1990) care arată căoamenii sunt mai curând ghidaţi de atitudinile lor faţă de comportamentul agresiv decâtde influenţa situaţiei imediate în care se află. Practic se arată că nu situaţia imediată estecea care motivează ieşirea violentă a individului, ci mai curând atitudinea generală a bărbatului de
acceptare
sau
respingere
a ideii de folosire a violenţei în relaţie cu partenera lui intimă.

Activity (88)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Jacky Russel liked this
Mariana Girbea liked this
mohoreaalina liked this
Ivan Cozonac liked this
Floreta Romila liked this
George Uba liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->